| Valer Dorneanu | - presedinte |
| Cristian Deliorga | - judecator |
| Marian Enache | - judecator |
| Daniel Marius Morar | - judecator |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecator |
| Gheorghe Stan | - judecator |
| Livia Doina Stanciu | - judecator |
| Elena-Simina Tanasescu | - judecator |
| Varga Attila | - judecator |
| Mihaela Senia Costinescu | - magistrat-asistent-sef delegat |
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Zoltan Gheorghe in Dosarul nr. 1.698/97/2018 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila si formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.600D/2019.
2. La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare, respectiv cea de instiintare au fost in mod legal indeplinite.
3. Presedintele dispune sa se faca apelul si in dosarele nr. 1.640D/2019, nr. 1.645D/2019, nr. 1.646D/2019, nr. 1.661D/2019, nr. 1.663D/2019, nr. 1.664D/2019, nr. 1.740D/2019, nr. 1.741D/2019, nr. 1.747D/2019 si nr. 1.753D/2019, care vizeaza exceptii de neconstitutionalitate avand ca obiect aceleasi dispozitii legale.
4. La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare, respectiv de instiintare au fost in mod legal indeplinite.
5. Avand in vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate in dosarele mai sus mentionate, Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.640D/2019, nr. 1.645D/2019, nr. 1.646D/2019, nr. 1.661D/2019, nr. 1.663D/2019, nr. 1.664D/2019, nr. 1.740D/2019, nr. 1.741D/2019, nr. 1.747D/2019 si nr. 1.753D/2019 la Dosarul nr. 1.600D/2019, care a fost primul inregistrat.
6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care sustine respingerea criticilor de neconstitutionalitate ca neintemeiate, invocand in acest sens deciziile Curtii Constitutionale nr. 16 din 14 ianuarie 2021 si nr. 42 din 19 ianuarie 2021.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
7. Prin Incheierea din 14 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.698/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Zoltan Gheorghe si formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.600D/2019.
8. Prin Incheierea din 22 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.388/97/2018, si prin Incheierea din 16 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.999/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Grigore Spafiu, respectiv de Liviu Sticlaru si formeaza obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 1.640D/2019 si nr. 1.661D/2019.
9. Prin incheierile din 27 mai 2019, pronuntate in dosarele nr. 3.016/97/2018 si nr. 458/97/2019, Tribunalul Hunedoara - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala din Legea nr. 263/2010. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Gheorghe Deaconu, respectiv de Iosif Pap si formeaza obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 1.645D/2019 si nr. 1.646D/2019.
10. Prin Sentinta civila nr. 576 din 21 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 2.942/121/2018, si prin Sentinta civila nr. 452 din 24 aprilie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 2.373/121/2018, Tribunalul Galati - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) ultima teza din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Emil Mihaila, respectiv de Iulian Simion si formeaza obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 1.663D/2019 si nr. 1.747D/2019.
11. Prin Incheierea din 20 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 2.456/95/2018, Tribunalul Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Ion Coraci si formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.664D/2019.
12. Prin incheierile din 6 iunie 2019, pronuntate in dosarele nr. 1.104/101/2018 si nr. 1.548/101/2018, Tribunalul Mehedinti - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Lucica Ghinea, respectiv de Dorel Sipos si formeaza obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 1.740D/2019 si nr. 1.741D/2019.
13. Prin Incheierea din 6 iunie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.669/86/2018, Curtea de Apel Suceava - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Petru Totoescu si formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.753D/2019.
14. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arata, in esenta, ca dispozitiile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt lipsite de claritate si predictibilitate, intrucat determina moduri diferite de interpretare si aplicare a legii in ceea ce priveste stagiul complet de cotizare care se utilizeaza la recalcularea pensiei, iar prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept adauga la lege. Astfel, autorii exceptiei sustin ca pensiile calculate cu stagiile de cotizare reduse si aflate in plata sunt drepturi nascute anterior Legii nr. 263/2010, constituind drepturi castigate. Or, modificarea regimului acestora prin dispozitiile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, asa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in sensul majorarii stagiului de cotizare, constituie o incalcare a principiului consacrat in dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, referitor la neretroactivitatea legii civile.
15. Totodata, autorii exceptiei sustin ca acordarea beneficiului suplimentar pentru munca in conditii superioare prin majorarea stagiului de cotizare la cel prevazut de Legea nr. 263/2010 creeaza un regim discriminator fata de pensionarii care au primit acest punctaj suplimentar cu pastrarea stagiului de cotizare prevazut de legea in vigoare la data stabilirii pensiei. De asemenea, invoca si o discriminare in raport cu persoanele pensionate in temeiul Legii nr. 263/2010, care vor beneficia de aplicarea art. 170 din aceeasi lege.
16. Recalcularea pensiei cu folosirea unui stagiu de cotizare mai mare decat cel avut in vedere la data stabilirii initiale a pensiei constituie si o incalcare a dreptului de proprietate. In acest sens, arata ca stagiul complet de cotizare redus este element substantial al punctajului mediu anual, deoarece intra in calculul acestuia. Astfel, prin stabilirea dreptului la pensie si a unui punctaj mediu anual determinat precis, au dobandit un drept de proprietate constand intr-o anumita pensie pentru limita de varsta.
17. Autorii exceptiei considera ca, din cauza lipsei de claritate si previzibilitate a dispozitiilor de lege criticate, sunt incalcate si dreptul de acces la justitie si dreptul de a folosi caile de atac, astfel ca se aduce atingere prevederilor constitutionale ale art. 21, ale art. 129 si ale art. 148 alin. (2), precum si celor ale art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
18. Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, in dosarele nr. 1.600D/2019 si nr. 1.640D/2019, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, intrucat critica vizeaza interpretarea si aplicarea legii, atributie care apartine instantelor judecatoresti, iar in Dosarul nr. 1.661D/2019, opinia instantei este in sensul caracterului nefondat al exceptiei.
19. Tribunalul Hunedoara - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, aratand ca, potrivit textelor legale in vigoare la data depunerii cererilor de pensionare, pensionarii au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani, stagii avute in vedere de casele teritoriale de pensii la emiterea deciziilor de inscriere la pensie, ca urmare a incadrarii locurilor de munca in grupa I si/sau grupa a II-a de munca potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv in locuri de munca incadrate in conditii deosebite si/sau conditii speciale. Prin urmare, este in afara oricarei discutii faptul ca acesti pensionari au dreptul la cresterea cu 50% a punctajelor anuale realizate in perioadele in care au desfasurat activitati in locurile de munca retinute de legiuitor, conform art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, crestere care se acorda, conform alin. (3) al art. 1691, pe calea recalcularii drepturilor de pensie. Conform alin. (3) al art. 1691, cresterea punctajelor anuale se realizeaza prin adaugarea numarului de puncte corespunzator majorarii rezultate in urma aplicarii prevederilor alin. (1) la numarul total de puncte realizate de beneficiarul pensiei pana la data recalcularii, urmand ca la determinarea punctajului mediu anual sa se utilizeze "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii", sintagma ce formeaza obiect al criticilor de neconstitutionalitate. Stagiile complete de cotizare sunt acelea "corespunzatoare fiecarei situatii", adica corespunzatoare situatiei personale a fiecarui asigurat, respectiv corespunzatoare conditiilor in care asiguratii au realizat stagiul de cotizare. Intentia legiuitorului atunci cand a facut trimitere la stagiile complete de cotizare corespunzatoare fiecarei situatii a fost aceea de a recunoaste stagiul complet de cotizare avut in vedere atat la stabilirea initiala a drepturilor de pensie, cat si la recalcularile ulterioare, dar si cel aflat in plata la data de 1 ianuarie 2016 sau la data formularii unei cereri de recalculare a pensiei in temeiul art. 1691. Acelasi inteles rezulta si din nota de fundamentare la Hotararea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011 care prevede ca "prezentele norme metodologice stabilesc in mod concret stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual in procesul de recalculare prevazut de art. 1691 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv completarile aduse de Legea nr. 192/2015 astfel ca, persoanele care au lucrat in conditii identice sa beneficieze la determinarea punctajului mediu anual de stagii de cotizare identice, prin raportare la dispozitiile Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare". Prin urmare, daca la recalcularea drepturilor de pensie ale beneficiarilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010 s-ar utiliza un alt stagiu de cotizare decat cel avut in vedere la stabilirea drepturilor de pensie ar insemna ca Legea nr. 263/2010 ar retroactiva, ceea ce este interzis de art. 6 alin. (1) din Codul civil si de art. 15 alin. (2) din Constitutie. Asa fiind si tinand seama si de considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 437 din 29 octombrie 2013, tribunalul apreciaza ca dispozitiile tezei finale a art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstitutionale in masura in care stagiile complete de cotizare prevazute de Legea nr. 263/2010 se aplica pensionarilor ale caror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 192/2016 (1 ianuarie 2016), respectiv sub imperiul Legii nr. 3/1977 si al Legii nr. 19/2000, acte normative care au prevazut alte stagii complete de cotizare pentru stabilirea drepturilor de pensionare, unor categorii de pensionari aflati in situatii speciale. Considera ca teza finala a art. 1691 alin. (3), atunci cand are in considerare alte stagii complete de cotizare decat cele sub imperiul carora s-au stabilit drepturile initiale de pensie, incalca suveranitatea unei legi anterioare, respectiv suveranitatea dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 si, respectiv, suveranitatea art. 43 alin. (1) din Legea nr. 19/2000.
20. Tribunalul Galati - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, retine ca, in timp ce dispozitiile legale criticate de autorii exceptiei se refera la stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii, dispozitiile art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 se refera la stagiile complete de cotizare prevazute de lege, in vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate. Prin urmare, nu ar putea fi retinut stagiul de cotizare in vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, intrucat s-ar ajunge la acordarea unei duble prestatii de asigurari sociale pentru acelasi motiv, in conditiile in care legea a instituit o majorare a punctajelor anuale cu luarea in considerare a stagiilor complete de cotizare prevazute de legislatia in vigoare in perioada respectiva, cu excluderea situatiilor in care, pentru determinarea punctajului mediu anual, s-a utilizat vechimea in munca necesara deschiderii dreptului la pensie prevazuta de actele normative cu caracter special. Prin urmare, intrucat sintagma "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii" se refera la legea in vigoare la data recalcularii pensiei prin acordarea majorarii de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, nici dispozitiile legale criticate, nici interpretarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie nu sunt contrare dispozitiilor constitutionale ce reglementeaza neretroactivitatea legii, egalitatea in fata legii, dreptul de proprietate privata si nivelul de trai.
21. Tribunalul Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Scopul principal al modificarii si completarii Hotararii Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice il constituie aplicarea corecta si unitara a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010. Normele metodologice stabilesc in mod concret stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual in procesul de recalculare prevazut de art. 1691 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv completarile aduse de Legea nr. 192/2015, astfel incat persoanele care au lucrat in conditii identice sa beneficieze de stagii de cotizare identice la determinarea punctajului mediu anual.
22. Tribunalul Mehedinti - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca legiuitorul a urmarit sa elimine exceptiile prevazute de art. 169 din Legea nr. 263/2010 si sa asigure egalitatea de tratament intre pensionarii sistemului public de pensii ale caror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislatiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in grupa I si/sau grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite si/sau conditii speciale, potrivit legii. Prin introducerea art. 1691 se asigura un stagiu redus de cotizare si celor care beneficiasera la stabilirea sau recalcularile anterioare ale pensiei, insa nu aveau dreptul la majorarile de punctaj pana la adoptarea Legii nr. 192/2015. Recunoscand dreptul acestor persoane la un punctaj suplimentar, legiuitorul a stabilit ca acesta se calculeaza in raport cu stagiul complet de cotizare prevazut de legea in vigoare la data recalcularii pensiei, respectiv in raport cu stagiul de 30 de ani prevazut de Legea nr. 263/2010. Avand in vedere cronologia modificarilor in materia legislatiei asigurarilor sociale, se apreciaza ca nu sunt incalcate principiul suprematiei Constitutiei si egalitatii in fata legii fara privilegii si discriminari si nici principiul liberului acces la justitie si dreptului la un proces echitabil. Conditiile de exercitare a dreptului la pensie se stabilesc prin lege si, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului sa modifice sau sa completeze legislatia in materie, orice prevedere noua putand fi aplicata numai de la data intrarii sale in vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie. De asemenea, tribunalul apreciaza ca nu sunt incalcate nici prevederile art. 44 din Constitutie referitor la dreptul de proprietate, intrucat dreptul la pensie este acordat si ulterior modificat prin recalculare in conditiile legislatiei asigurarilor sociale, ceea ce in cauza s-a realizat prin aplicarea art. 1691 din Legea nr. 263/2010.
23. Curtea de Apel Suceava - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
24. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
25. Avocatul Poporului a formulat punctul sau de vedere in dosarele Curtii Constitutionale nr. 1.640D/2019, nr. 1.645D/2019, nr. 1.646D/2019, nr. 1.661D/2019, nr. 1.663D/2019, nr. 1.664D/2019, nr. 1.740D/2019, nr. 1.741D/2019, nr. 1.747D/2019 si nr. 1.753D/2019, in sensul respingerii criticilor de neconstitutionalitate ca neintemeiate. Reglementat la rang constitutional, principiul neretroactivitatii legii civile are o valoare absoluta, in sensul ca legiuitorul nu poate institui nicio derogare, si semnifica faptul ca legea civila se aplica tuturor situatiilor juridice nascute dupa intrarea ei in vigoare, iar nu situatiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplica situatiilor consumate, iar potrivit principiului aplicarii imediate a legii noi, de la data intrarii acesteia in vigoare, ea se aplica tuturor actelor, faptelor si situatiilor juridice viitoare, actelor, faptelor si situatiilor juridice in curs de constituire, modificare sau stingere incepand cu aceasta data, precum si efectelor viitoare ale unor situatii juridice anterior nascute, dar neconsumate la data intrarii in vigoare a legii noi. Cu alte cuvinte, aplicarea imediata a legii noi semnifica faptul ca o situatie juridica produce acele efecte juridice care sunt prevazute de legea in vigoare la data constituirii ei, potrivit principiului tempus regit actum. Plecand de la principiul neretroactivitatii legii, Avocatul Poporului subliniaza ca situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privita ca o incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari. Respectarea egalitatii in drepturi, precum si a obligatiei de nediscriminare, stabilite prin art. 16 alin. (1) din Constitutie, presupune luarea in considerare a tratamentului pe care legea il prevede fata de cei carora li se aplica in decursul perioadei in care reglementarile sale sunt in vigoare, tratament juridic care nu poate fi decat diferit la situatii distincte. Pe langa cele mentionate, este important a se avea in vedere ca, in conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constitutie, dreptul cetatenilor la pensie si la alte forme de asistenta sociala se exercita in conditiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea de optiune in reglementarea conditiilor si a criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul si de plata a acesteia, precum si a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei si de exercitare a contestatiilor. Intra in puterea Parlamentului, ca "unica autoritate legiuitoare a tarii", dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum si dispozitiile legale aplicabile fiecarei categorii in parte, in functie de situatia juridica in care se afla, intrucat atat modificarea continutului unor norme juridice, ca faza de legiferare, cat si aprecierea necesitatii adoptarii unor acte normative noi sau completarii normelor juridice deja existente sunt de competenta exclusiva a legiuitorului.
26. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
27. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
28. Cu privire la obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, desi in dosarele Curtii Constitutionale nr. 1.640D/2019 si nr. 1.661D/2019, in dispozitivul actelor de sesizare a instantei constitutionale este mentionat art. 1691 din Legea nr. 263/2010, din analiza sustinerilor autorilor acestei exceptii de neconstitutionalitate rezulta ca obiect al criticilor il constituie doar dispozitiile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, dispozitii cu care Curtea este sesizata in toate celelalte dosare. Astfel, Curtea retine ca obiect al controlului dispozitiile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, asa cum a fost completata prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Dispozitiile de lege criticate au urmatorul continut: "In cazul persoanelor prevazute la alin. (2), la numarul total de puncte realizate de acestea pana la data prezentei recalculari se adauga numarul de puncte corespunzator majorarii rezultate in urma aplicarii prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizandu-se stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii".
29. De asemenea, desi in dispozitivul actelor de sesizare nu toate instantele judecatoresti au retinut ca obiect al exceptiei dispozitia legala criticata in interpretarea data prin hotararea prealabila pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Curtea observa ca autorii exceptiei critica art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 in interpretarea pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, potrivit careia "in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii» se refera la legea in vigoare la data recalcularii pensiei prin acordarea majorarii de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010".
30. In opinia autorilor exceptiei, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 care consacra principiul egalitatii in drepturi, art. 21 referitor la liberul acces la justitie, art. 44 care consacra dreptul de proprietate privata, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 referitor la conditiile pentru restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale, art. 78 referitor la intrarea in vigoare a legii, art. 108 privind actele Guvernului, art. 129 cu privire la folosirea cailor de atac si in art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a actelor europene cu caracter obligatoriu. De asemenea, autorii exceptiei sustin ca au fost incalcate prevederile art. 13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind dreptul la un recurs efectiv.
31. Examinand critica de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 240 din 8 aprilie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 768 din 6 august 2021, au fost examinate critici similare de neconstitutionalitate aduse prevederilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.
32. Curtea a constatat, in esenta, ca Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifica modul de interpretare si aplicare a legii, iar interpretarea data sintagmei "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii" este constitutionala, respingand criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, referitoare la claritatea si previzibilitatea legii, precum si pe cele vizand incalcarea dreptului de acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) si (3) din Constitutie.
33. Analizand criticile de neconstitutionalitate raportate la prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea a retinut ca "persoanele in raport cu care autorii exceptiei se considera discriminati sunt, in realitate, cele mentionate in dispozitiile art. 1691 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 ca fiind exceptate de la aplicarea dispozitiilor alin. (1) din acelasi articol de lege. In critica pe care autorii exceptiei de neconstitutionalitate o fac, acestia omit faptul ca persoanele excluse de la aplicarea dispozitiilor art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu au beneficiat de un stagiu de cotizare redus cu prilejul stabilirii pensiei, majorarea punctajelor anuale fiind acordata tocmai pentru a atenua diferenta de tratament juridic in raport cu persoanele care, lucrand in grupele superioare de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv in locuri de munca incadrate in conditii deosebite si/sau conditii speciale, ulterior acestei date, au indeplinit criteriile obtinerii unui stagiu de cotizare redus in raport cu stagiul complet de cotizare prevazut pentru celelalte categorii de pensionari. (...) Din contra, autorii exceptiei se afla in ipoteza in care, cu prilejul deschiderii dreptului la pensie, au beneficiat de stagii de cotizare reduse, prin urmare sunt intr-o situatie obiectiv diferita de cea a categoriei de pensionari cu care se compara. Or, asa cum s-a statuat in mod constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale, egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, consacrata cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constitutie, isi gaseste aplicare doar atunci cand persoanele se gasesc in situatii identice sau egale, care impun si justifica acelasi tratament juridic. Per a contrario, cand acestea se afla in situatii diferite, regimul juridic aplicabil fiecareia nu poate fi decat diferit, solutie legislativa care nu contravine, ci, dimpotriva, decurge logic din chiar principiul enuntat".
34. Cu privire la pretinsa discriminare in raport cu persoanele care au beneficiat de aplicarea prevederilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, Curtea a constatat ca dispozitiile acestui articol de lege sunt aplicabile persoanelor care s-au pensionat ulterior datei de 1 ianuarie 2011, in temeiul Legii nr. 263/2010. Or, asa cum s-a statuat in jurisprudenta Curtii Constitutionale, situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit tempus regit actum nu poate fi privita ca o incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari. Astfel, "data pensionarii, anterioara sau ulterioara intrarii in vigoare a noii reglementari in materie, genereaza situatii juridice diferite, care impun si justifica un tratament juridic diferentiat". Mai mult, de vreme ce recalcularea pensiilor in temeiul art. 1691 din Legea nr. 263/2010 se aplica tuturor persoanelor aflate in ipoteza normei, Curtea a apreciat ca este neintemeiata si critica referitoare la existenta unei discriminari intre persoanele care si-au depus cererile de recalculare anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 221/2018 si cele are au depus cererile ulterior acestei date.
35. Analizand sustinerile autorilor exceptiei vizand pretinsa contrarietate dintre textul de lege criticat si prevederile constitutionale care consacra principiul neretroactivitatii legii civile, incalcarea dreptului de proprietate, a dreptului la pensie si a dreptului la protectia sociala a muncii, Curtea a retinut ca "argumentele formulate de autorii exceptiei se refera la modificarea prin dispozitia de lege criticata a unui element avut in vedere la stabilirea initiala a dreptului la pensie, si anume a stagiului de cotizare. Or, fata de aceasta critica retine ca, in vederea crearii unui cadru legislativ cat mai coerent si unitar, in scop reparatoriu ori pentru a inlatura unele diferente majore de tratament intre persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative in vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite in temeiul legislatiei anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevazute de legislatia in vigoare la momentul efectuarii acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intra in competenta exclusiva a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constitutie, se bucura de atributia de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatile de calcul al cuantumului lor". Invocand jurisprudenta sa referitoare la garantarea cuantumului pensiei stabilit potrivit principiului contributivitatii (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), Curtea a statuat ca "dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, acesta fiind obligat prin lege sa contribuie la bugetul asigurarilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naste obligatia statului ca in perioada pasiva a vietii individului sa ii plateasca o pensie al carei cuantum sa fie guvernat de principiul contributivitatii, cele doua obligatii fiind intrinsec si indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa in perioada pasiva a vietii persoanei asigurate contributiile varsate de catre aceasta la bugetul asigurarilor sociale de stat in temeiul principiului contributivitatii si de a asigura mijloacele de subzistenta a celor care au dobandit acest drept in conditiile legii (perioada contributiva, varsta de pensionare etc.). Astfel, statul are obligatia pozitiva de a lua toate masurile necesare realizarii acestei finalitati si de a se abtine de la orice comportament de natura a limita dreptul la asigurari sociale. (...) Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivitatii, se constituie intr-un drept castigat, astfel incat diminuarea acestuia nu poate fi acceptata nici macar cu caracter temporar. Prin sumele platite sub forma contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, persoana in cauza, practic, si-a castigat dreptul de a primi o pensie in cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivitatii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenta dreptului la pensie, iar derogarile, chiar si temporare, referitoare la obligatia statului de a plati cuantumul pensiei rezultat in urma aplicarii acestui principiu afecteaza substanta dreptului la pensie". In aceste conditii, Curtea a constatat ca, intrucat dispozitiile art. 1691 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 prevad ca "in situatia in care, in urma aplicarii prevederilor alin. (1)-(3), rezulta un punctaj mediu anual mai mic, se mentine punctajul mediu anual si cuantumul aferent aflat in plata sau cuvenit la data recalcularii", reiese ca "legea prevede garantii exprese pentru pastrarea cuantumului pensiei, astfel ca nu se poate aprecia ca schimbarea elementelor in functie de care aceasta a fost calculata afecteaza dreptul la pensie, asa cum a fost stabilit anterior".
36. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate potrivit careia dispozitiile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 contravin prevederilor art. 108 alin. (2) din Constitutie, intrucat continutul acestor dispozitii de lege a fost modificat printr-un act juridic inferior, respectiv prin Hotararea Guvernului nr. 291/2017, Curtea a invocat Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, in care a retinut ca "verificarea eventualitatii ca o hotarare a Guvernului sa modifice legea in executarea careia a fost emisa depaseste competentele Curtii Constitutionale. In orice caz, in paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit ca normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt in deplina consonanta cu actul normativ in executarea caruia au fost edictate, explicitand dispozitia din lege".
37. In fine, cat priveste critica de neconstitutionalitate raportata la art. 129 si art. 148 alin. (2) din Constitutie, precum si la art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocata din perspectiva incalcarii dreptului de a exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, Curtea a constatat, in considerarea obiectului de reglementare a textului de lege criticat, care nu vizeaza aspecte procedurale referitoare la exercitarea cailor de atac, ca dispozitiile constitutionale si conventionale invocate nu sunt incidente in cauza.
38. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
39. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate formulata de Zoltan Gheorghe, Grigore Spafiu si Liviu Sticlaru in dosarele nr. 1.698/97/2018, nr. 1.388/97/2018 si nr. 1.999/97/2018 ale Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, de Gheorghe Deaconu si Iosif Pap in dosarele nr. 3.016/97/2018 si nr. 458/97/2019 ale Tribunalului Hunedoara - Sectia I civila, de Emil Mihaila si Iulian Simion in dosarele nr. 2.942/121/2018 si nr. 2.373/121/2018 ale Tribunalului Galati - Sectia I civila, de Ion Coraci in Dosarul nr. 2.456/95/2018 al Tribunalului Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, de Lucica Ghinea si Dorel Sipos in dosarele nr. 1.104/101/2018 si nr. 1.548/101/2018 ale Tribunalului Mehedinti - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, precum si de Petru Totoescu in Dosarul nr. 1.669/86/2018 al Curtii de Apel Suceava - Sectia I civila si constata ca dispozitiile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.DECIDE:
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, Tribunalului Hunedoara - Sectia I civila, Tribunalului Galati - Sectia I civila, Tribunalului Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Tribunalului Mehedinti - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale si Curtii de Apel Suceava - Sectia I civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 23 noiembrie 2021.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-sef delegat,
Mihaela Senia Costinescu
