Pensiile militare de stat

Decizia Inaltei Curtii de Casatie si Justitie nr. 77 din 14 noiembrie 2022 in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile privind interpretarea articolului 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial nr. 49 din 18 ianuarie 2023

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 1.909/1/2022

Gabriela Elena Bogasiu    - vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie - presedintele completului
Laura-Mihaela Ivanovici    - presedintele Sectiei I civile
Valentina Vrabie    - presedintele delegat al Sectiei a II-a civile
Denisa Angelica Stanisor    - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Eugenia Puscasiu    - judecator la Sectia I civila
Adina Georgeta Ponea    - judecator la Sectia I civila
Cristina Trutescu    - judecator la Sectia I civila
Lavinia Curelea    - judecator la Sectia I civila
Mirela Visan    - judecator la Sectia I civila
Mirela Politeanu    - judecator la Sectia a II-a civila
Petronela Iulia Nitu    - judecator la Sectia a II-a civila
Diana Manole    - judecator la Sectia a II-a civila
Carmen Tranica Teau    - judecator la Sectia a II-a civila
Carmen Sandu-Necula    - judecator la Sectia a II-a civila
Florentina Dinu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Maria Hrudei    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Ana Roxana Tudose    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Vasile Bicu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Cezar Hincu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea Dosarului nr. 1.909/1/2022, este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu completarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 38 din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila, in Dosarul nr. 3.413/110/2019, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, care a fost comunicat partilor conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, fiind formulat un punct de vedere de catre apelanta-reclamanta.
6. Constatand ca nu sunt chestiuni prealabile, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.

INALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:

I. Titularul si obiectul sesizarii
7. Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila a dispus, prin Incheierea din 9 iunie 2022, in Dosarul nr. 3.413/110/2019, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:
"Art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca exclude din baza de calcul al pensiei militare sporul TBC/HIV acordat cu caracter permanent fostului salariat?"

II. Dispozitiile legale supuse interpretarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
8. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 223/2015):
"Art. 28. - (1) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la art. 3 lit. a)-c), in care nu se includ:
a) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare sau transfer;
b) compensatiile lunare pentru chirie;
c) valoarea financiara a normelor de hrana si alocatiile valorice de hrana;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament;
e) primele si premiile, cu exceptia primelor de clasificare, de specializare si de ambarcare pe timpul cat navele se afla in baza permanenta;
f) indemnizatiile de instalare si de mutare, precum si sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;
g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihna, precum si a transportului la si de la locul de munca;
h) platile compensatorii si ajutoarele la trecerea in rezerva sau direct in retragere, respectiv la incetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i) compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat;
j) restituiri si plati de drepturi aferente altei perioade de activitate decat cea folosita la stabilirea bazei de calcul;
k) majorarile/stimularile financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum si a imprumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora si drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de garda de catre personalul medico-sanitar;
m) sumele incasate in calitate de reprezentanti in adunarile generale ale actionarilor, in consiliile de administratie, in comitetele de directie, in comisiile de cenzori sau in orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislatiei in vigoare la acea data, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entitatii asimilate acestuia;
n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman;
o) sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale acordate si personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, prevazute in anexa nr. II - Familia ocupationala de functii bugetare "Invatamant" si in anexa nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare "Sanatate" la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare;
p) alte venituri care, potrivit legislatiei in vigoare la data platii, nu reprezinta drepturi de natura salariala sau asimilate salariilor. (...)"

III. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia sa invocat chestiunea de drept
9. Prin Cererea inregistrata cu nr. 3.413/110/2019 la Tribunalul Bacau - Sectia I civila, reclamanta a chemat in judecata pe paratul Penitenciarul-Spital X, solicitand sa se constate ca a beneficiat de sporul TBC in perioada octombrie 2015-martie 2016 si obligarea paratului sa ii emita o adeverinta din care sa rezulte salariul brut realizat in perioada octombrie 2015-martie 2016, care sa cuprinda sporurile si indemnizatiile, printre care si sporul TBC de care a beneficiat in aceasta perioada; anularea situatiei soldelor/salariilor brute lunare la functia de baza emisa de parat, situatie care nu contine sporul TBC; obligarea paratului la emiterea unei noi situatii a soldelor/salariilor brute lunare la functia de baza care sa cuprinda si sporul TBC de care a beneficiat in perioada octombrie 2015-martie 2016 si transmiterea acesteia Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, precum si plata cheltuielilor de judecata.
10. Paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, ca nefondata, aratand ca, in realitate, reclamanta a beneficiat de sporul HIV si nu TBC, spor mentionat in anexa privind calculul salariilor la aceeasi pozitie cu sporul TBC. Acest spor a fost cuprins in mod eronat in fisa de pensie a reclamantei intocmita initial, deoarece nu se incadreaza in baza de calcul potrivit dispozitiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015.
11. Reclamanta si-a precizat petitul actiunii la data de 25 iunie 2020, aratand ca solicita sa i se ia in considerare sporul HIV, intrucat, de fapt, si-a desfasurat activitatea in cadrul sectiei medico-sociale HIV, beneficiind de sporul HIV, chiar daca prin fisele de pontaj s-a specificat sporul TBC, intre cele doua sporuri neexistand diferente de cuantum, potrivit prevederilor legale.
12. Prin Sentinta nr. 468 din 15 octombrie 2020, Tribunalul Bacau - Sectia I civila a admis in parte actiunea, fiind obligat paratul sa emita o noua situatie a soldelor/salariilor brute lunare realizate la functia de baza care va cuprinde sporul HIV achitat in perioada octombrie 2015-martie 2016 si sa inainteze situatia soldelor/salariilor brute lunare astfel intocmita Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne in vederea recalcularii pensiei reclamantei.
13. In considerentele acestei sentinte s-a retinut ca reclamanta a detinut functia de agent sef principal, asistent medical principal I - boli cronice la Penitenciarul-Spital X.
14. Prin Decizia nr. xxxxxx/10.04.2017, emisa de Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne, reclamantei i s-a stabilit dreptul la pensia militara de stat in suma de 3.855 lei. Prin cererea inregistrata la 30 decembrie 2016, reclamanta a optat, conform dispozitiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015, ca venitul aferent lunilor octombrie 2015-martie 2016 sa fie avut in vedere la calculul pensiei de serviciu.
15. Prin Sentinta nr. 1.002 din 14 noiembrie 2018, pronuntata de Tribunalul Bacau - Sectia I civila in Dosarul nr. 3.271/110/2017, ramasa definitiva prin Decizia nr. 491 din 19 iunie 2019 a Curtii de Apel Bacau - Sectia I civila, s-a respins contestatia reclamantei formulata impotriva deciziei de stabilire a pensiei, retinandu-se drept principal motiv valorificarea intocmai a veniturilor, asa cum au fost consemnate in adeverintele eliberate de angajator, fara a se face referire expresa la situatia sporului TBC si la indreptatirea reclamantei de a i se include in baza de calcul al pensiei.
16. Conform tabelului privind situatia soldelor/salariilor brute lunare realizate de catre reclamanta constituind baza de calcul avuta in vedere la stabilirea pensiei, acesteia nu i s-a valorificat sporul TBC/HIV pentru lunile octombrie 2015-martie 2016, spor de care a beneficiat in aceasta perioada si care, initial, ii fusese inclus in baza de calcul al pensiei in baza adeverintei emise de parat privind situatia soldelor/salariilor brute lunare realizate la functia de baza din care se constituie baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare.
17. Cum, in viziunea instantei, sporul HIV nu s-ar regasi printre veniturile excluse de art. 28 din Legea nr. 223/2015 de la stabilirea bazei de calcul al pensiei, s-a retinut ca in mod eronat acesta a fost exclus de la calculul pensiei.
18. In ceea ce priveste capatul de cerere privind constatarea acordarii sporului TBC in perioada octombrie 2015-martie 2016, instanta a retinut ca paratul nu a contestat obtinerea acestui spor de catre reclamanta, toate motivele actiunii fiind subsumate dorintei reclamantei de a i se elibera o noua situatie a veniturilor care fac parte din baza de calcul al pensiei cu includerea sporului TBC/HIV. Or, acest aspect a fost rezolvat prin admiterea capatului de cerere prin care paratul este obligat sa emita o noua situatie a soldelor/salariilor brute lunare realizate la functia de baza care va cuprinde sporul HIV achitat in perioada octombrie 2015-martie 2016, ceea ce va lipsi de efecte situatia veniturilor emisa anterior.
19. Impotriva acestei sentinte au formulat apel atat reclamanta, cat si paratul.
20. Reclamanta a solicitat admiterea apelului si schimbarea in parte a sentintei apelate, in sensul constatarii ca a beneficiat de sporul HIV in perioada octombrie 2015-martie 2016, obligarea paratului la emiterea unei adeverinte care sa ateste ca salariul brut realizat de reclamanta in perioada octombrie 2015-martie 2016 a cuprins si sporul HIV, precum si anularea situatiei soldelor/salariilor lunare brute la functia de baza emise de parat si transmise catre casa de pensii sectoriala.
21. Paratul a solicitat admiterea apelului si schimbarea in parte a sentintei apelate, in sensul respingerii in totalitate a cererii de chemare in judecata, intrucat reclamanta a beneficiat de sporul HIV, nu de sporul TBC sau TBC/HIV, iar, potrivit dispozitiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015, acest spor, care este prevazut in anexa nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare "Sanatate" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010), nu se include in baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat. Fisa de pensie intocmita initial a cuprins in mod eronat sporul TBC. Sporurile pentru conditii vatamatoare si pentru conditii grele de munca nu pot fi valorificate la calcularea drepturilor de pensie si pentru faptul ca nu sunt sporuri cu caracter permanent, ci sporuri acordate proportional cu timpul efectiv lucrat.
22. Prin cererea formulata la 11 aprilie 2022, apelanta-reclamanta a solicitat sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul art. 519 din Codul de procedura civila.

IV. Motivele retinute de titularul sesizarii cu privire la admisibilitatea procedurii
23. Completul de judecata al instantei de trimitere a apreciat ca sunt intrunite conditiile de admisibilitate a sesizarii, in conformitate cu dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila.
24. In acest sens a aratat ca dosarul se afla pe rolul Curtii de Apel Bacau, ca instanta competenta sa judece cauza in ultima instanta, conform prevederilor art. 103 din Legea nr. 223/2015 raportat la art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civila.
25. Este indeplinita si conditia noutatii chestiunii de drept, avand in vedere ca la nivel national nu exista o practica judiciara deja conturata in ceea ce priveste interpretarea si/sau aplicarea dispozitiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015.
26. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a fost investita anterior cu un recurs in interesul legii si nici cu o sesizare prealabila cu privire la aceasta chestiune de drept.
27. Solutionarea pe fond a cauzei depinde de lamurirea chestiunii de drept invocate, intrucat prin apelul formulat de parata s-a solicitat schimbarea sentintei apelate, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata ca nefondata.

V. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
28. Apelanta-reclamanta a aratat ca se impune sesizarea instantei supreme pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, dat fiind ca practica judiciara a instantelor de judecata cu privire la aceasta chestiune de drept nu este unitara, fiind instante care apreciaza ca art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 exclude din baza de calcul al pensiilor militare de stat orice spor acordat pentru conditii deosebit de periculoase care este prevazut de Legea-cadru nr. 284/2010 pentru alta familie ocupationala de functii bugetare, iar alte instante au stabilit ca aceasta norma juridica exclude din baza de calcul al pensiilor militare de stat doar sporurile acordate pentru conditii deosebit de periculoase care sunt prevazute de Legea-cadru nr. 284/2010 pentru alta familie ocupationala de functii bugetare si care nu au caracter permanent.
29. Apelantul-parat a apreciat ca nu se impune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, intrucat prevederile art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 sunt clare, in sensul ca exclud din baza de calcul al pensiilor militare de stat orice spor acordat pentru conditii deosebit de periculoase care este prevazut de Legea-cadru nr. 284/2010 pentru alta familie ocupationala de functii bugetare.
30. Dupa comunicarea raportului intocmit de judecatorii-raportori, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, apelanta-reclamanta a depus un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a sustinut ca sesizarea este admisibila, fiind indeplinite toate conditiile prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila. A apreciat ca art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 ar trebui interpretat in sensul ca nu exclude din baza de calcul pentru stabilirea pensiei sporurile cu caracter permanent si, prin urmare, nu exclude nici sporul HIV de care apelanta-reclamanta a beneficiat cu caracter permanent, urmand ca acest spor sa fie luat in considerare la baza de calcul al pensiei, astfel cum in mod corect a decis si instanta de fond.

VI. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
31. Instanta de trimitere considera ca, aparent, art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 nu prezinta nicio dificultate in ceea ce priveste aplicarea sa, intrucat prevede, fara nicio distinctie intre sporurile cu caracter permanent si sporurile cu caracter ocazional, ca "sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale acordate si personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, prevazute in anexa nr. II - Familia ocupationala de functii bugetare «Invatamant» si in anexa nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare «Sanatate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare", nu se includ in baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat. Or, sporul pentru conditii deosebit de periculoase (informal numit spor TBC/HIV) de care a beneficiat apelanta-reclamanta in perioada octombrie 2015-martie 2016 a fost prevazut in anexa nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare "Sanatate" la Legea-cadru nr. 284/2010.
32. Totodata, se poate sustine ca din interpretarea teleologica a art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 ar rezulta ca excluderea la care se refera acest text de lege are in vedere doar "sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale acordate si personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, prevazute in anexa nr. II - Familia ocupationala de functii bugetare «Invatamant» si in anexa nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare «Sanatate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare", care nu au avut caracter permanent, asa cum sustine apelanta-reclamanta. In sustinerea acestei interpretari s-ar putea aduce intr-adevar ca argument si dispozitiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 263/2010).
33. Instanta de trimitere apreciaza ca nu poate fi exclusa de plano o astfel de interpretare a normei juridice in discutie.

VII. Practica judiciara a instantelor nationale in materie
34. Din raspunsurile comunicate de instantele nationale la solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a conturat o opinie potrivit careia sporul pentru conditii deosebit de periculoase (informal numit spor TBC/HIV) este expres exclus din baza de calcul al pensiei militare, conform dispozitiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015. Cum sporul in discutie a fost prevazut de dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II al anexei nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare "Sanatate" la Legea-cadru nr. 284/2010, acesta se numara printre sporurile la care fac trimitere dispozitiile exprese ale art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, fara nicio distinctie intre sporurile cu caracter permanent si sporurile cu caracter ocazional. S-a apreciat ca dispozitiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nu sunt incidente, deoarece in cazul militarilor se aplica doar dispozitiile legii speciale, respectiv Legea nr. 223/2015.
35. Cu titlu de practica judiciara a fost identificata o singura hotarare judecatoreasca in sensul acestei opinii, respectiv o decizie definitiva pronuntata de Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila.
36. Puncte de vedere teoretice in acelasi sens au fost exprimate de judecatorii de la Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, Tribunalul Ialomita, Tribunalul Giurgiu - Sectia civila, Curtea de Apel Iasi - Sectia de conflicte de munca si asigurari sociale si Tribunalul Vaslui - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale.
37. Intr-o opinie singulara s-a considerat ca dispozitiile art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 privesc doar excluderea sporurilor care nu au avut caracter permanent, avandu-se in vedere prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 (punct de vedere teoretic exprimat de judecatorii de la Tribunalul Ilfov). Aceasta opinie nu este sustinuta de argumente sau de practica judiciara.
38. Curtile de apel Timisoara, Pitesti, Suceava, Galati, Oradea, Brasov, Targu Mures, Constanta, Alba Iulia, Craiova, Cluj si Ploiesti au comunicat ca nu au identificat hotarari judecatoresti si nu au formulat nici puncte de vedere teoretice.
39. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca, la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii.

VIII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
40. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 760 din 9 noiembrie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 160 din 17 februarie 2022, a fost respinsa, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate, constatandu-se ca dispozitiile art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma "in care nu se includ" din Legea nr. 223/2015 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
41. In considerentele acestei decizii s-au aratat, la paragrafele 14 si 15, urmatoarele: "14. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca este neintemeiata critica adusa art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, continutul acestuia reprezentand o simpla si legitima exercitare de catre stat a prerogativei, recunoscuta prin jurisprudenta Curtii Constitutionale, de a stabili conditiile de deschidere a dreptului la pensie, inclusiv sub aspectul modului de stabilire a bazei de calcul (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, potrivit careia tine de optiunea libera a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ in baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor).
15. De asemenea, intr-un context partial diferit, dar relevant pentru solutionarea prezentei cauze, in care s-a pus in discutie constitutionalitatea optiunii legiuitorului de a exclude din baza de calcul primele si premiile, cu exceptia primelor de clasificare, de specializare si de ambarcare pe timpul cat navele se afla in baza permanenta, Curtea a statuat ca dobandirea unui drept salarial in timpul activitatii profesionale si intrarea acestui drept in patrimoniul salariatului reprezinta o chestiune distincta de cea a includerii ulterioare a acelui drept in baza de calcul al pensiei (Decizia nr. 702 din 6 octombrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 22)".

IX. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
42. Prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, sa stabilit ca:
"Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecarui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la functia de baza, stabilit potrivit legilor de salarizare in vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fara a se face distinctie dupa cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic fata de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate in perioada aleasa de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese in masura in care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia ii sunt aplicabile dispozitiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
In interpretarea dispozitiilor art. 60 din aceeasi lege, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, stabileste ca: Pensia militara de stat neta, calculata conform dispozitiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, dupa deducerea impozitului pe venit, potrivit legislatiei in vigoare, este plafonata la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozitiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie."
43. Prin Decizia nr. 10 din 19 februarie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 464 din 5 iunie 2018, s-a stabilit ca: "Dispozitiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizatiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica, republicata, se interpreteaza in sensul ca in categoria pensionarilor sistemului public de pensii (in acceptiunea acestei prevederi legale) nu intra si pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare)".

X. Raportul asupra chestiunii de drept
44. Judecatorii-raportori au apreciat ca sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile este inadmisibila, intrucat nu sunt indeplinite toate conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila.

XI. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Asupra admisibilitatii sesizarii
45. Temeiul prezentei sesizari il constituie prevederile art. 519 din Codul de procedura civila, conform carora "Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".
46. Norma juridica enuntata anterior reglementeaza o procedura a carei finalitate este aceea de a asigura interpretarea unitara, de catre instantele judecatoresti, a unor dispozitii legale care sunt susceptibile sa primeasca interpretari diferite in practica judiciara.
47. Asadar, din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedura civila, rezulta ca procedura de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile presupune si implica indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii de admisibilitate a sesizarii:
- chestiunea de drept sa fie ridicata in cursul judecatii in fata unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta;
- existenta unei chestiuni de drept, problema pusa in discutie trebuind sa fie una veritabila, susceptibila sa dea nastere unor interpretari diferite;
- chestiunea de drept sa fie esentiala, in sensul ca de lamurirea ei depinde solutionarea pe fond a cauzei; notiunea de "solutionare pe fond" trebuie inteleasa in sens larg, incluzand nu numai problemele de drept material, ci si pe cele de drept procesual, cu conditia ca de rezolvarea acestora sa depinda solutionarea pe fond a cauzei;
- chestiunea de drept sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat deja asupra problemei de drept;
- chestiunea de drept identificata sa prezinte caracter de noutate;
- prin sesizare sa se solicite Inaltei Curti de Casatie si Justitiei - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sa dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept la care se refera respectiva sesizare.
48. Evaluand actul de sesizare din perspectiva acestor cerinte legale, se constata ca prima conditie de admisibilitate este indeplinita, intrucat sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost realizata de catre Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila intr-o cauza aflata in curs de solutionare in care aceasta din urma instanta a fost legal investita cu judecarea unui apel impotriva unei sentinte pronuntate de tribunal, intr-un litigiu in materia pensiilor militare de stat si asigurarilor sociale, materie in care curtea de apel judeca in ultima instanta, potrivit dispozitiilor art. 96 pct. 2 din Codul de procedura civila, coroborat cu art. 103 din Legea nr. 223/2015, urmand sa pronunte o hotarare judecatoreasca definitiva, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedura civila.
49. De asemenea, chestiunea supusa evaluarii nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat pana in prezent asupra acestei probleme de drept.
50. Chiar daca apare ca fiind indeplinita si conditia caracterului esential al chestiunii de drept, cata vreme obiectul cauzei aflate in curs de solutionare pe rolul instantei de trimitere este un apel indreptat impotriva unei sentinte a tribunalului prin care paratul a fost obligat sa emita o noua situatie a salariilor brute lunare, in care sa fie inclus si sporul HIV platit reclamantei pe o perioada de 6 luni, iar intrebarea prealabila adresata Inaltei Curti de Casatie si Justitie vizeaza tocmai interpretarea dispozitiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, in sensul daca aceasta norma legala exclude din baza de calcul al pensiei militare sporul TBC/HIV acordat cu caracter permanent fostului salariat, se constata ca, in prezenta cauza, nu este indeplinita conditia de substanta a caracterului intrebarii prealabile, de a prezenta gradul de dificultate al unei veritabile probleme de drept, susceptibile de a da nastere unor interpretari diferite.
51. In analiza acestei conditii de admisibilitate se impune a se preciza cu prioritate faptul ca cerinta dificultatii chestiunii de drept nu este prevazuta in mod explicit de dispozitiile art. 519 si 520 din Codul de procedura civila, insa rezulta in mod evident din interpretarea coroborata a acestora, astfel ca atributul calificarii in acest mod a sesizarilor primite in temeiul acestor norme procedurale revine Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
52. Dificultatea chestiunii de drept rezulta din posibilitatea reala de a interpreta diferit sau contradictoriu norme de drept indoielnice, lacunare sau neclare, iar stabilirea dificultatii drept conditie a admisibilitatii este absolut necesara pentru a se verifica daca instantei supreme i se solicita solutionarea de principiu a unei probleme de drept, astfel cum impun dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, sau este chemata sa solutioneze chiar litigiul; cu alte cuvinte, declansarea procedurii pronuntarii unei hotarari prealabile nu constituie un mijloc procedural prin care o instanta judecatoreasca sa isi poata delega catre Inalta Curte de Casatie si Justitie atributiile legate de solutionarea unor cauze cu care a fost investita in conditiile legii.
53. De asemenea, plecand de la scopul acestei proceduri speciale, si anume acela de mecanism de unificare a practicii judiciare, este necesar a se atribui notiunii de "chestiune de drept" semnificatia specifica de problema de drept care este in mod obiectiv dificila, respectiv care este de natura a suscita instantelor judecatoresti o dificultate deosebita in a identifica intelesul sau sfera de aplicare a unor norme juridice ori a unor principii de drept, fiind astfel de natura sa conduca la interpretari diferite din partea instantelor, cu consecinta generarii unei practici judiciare neuniforme; dezlegarea ce poate fi data prin activarea acestui mecanism trebuie sa fie una de principiu, avand valentele unei lamuriri asupra continutului si finalitatii textelor de lege supuse interpretarii, prin identificarea vointei legiuitorului, si nu determinarea unui anumit mod de aplicare a unei norme legale la o situatie litigioasa pe care autorul sesizarii o considera complexa.
54. Analiza din aceasta perspectiva a cerintei de admisibilitate referitoare la existenta unei chestiuni de drept veritabile se regaseste in jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care a statuat, in continutul mai multor decizii, ca trebuie sa fie vorba despre o problema de drept care necesita cu pregnanta a fi lamurita si prezinta o dificultate suficient de mare, in masura sa reclame interventia instantei supreme in scopul rezolvarii de principiu a chestiunii de drept si inlaturarii oricarei incertitudini care ar putea plana asupra securitatii juridice deduse judecatii (de exemplu, Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017; Decizia nr. 52 din 3 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 764 din 26 septembrie 2017; Decizia nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018).
55. De asemenea, in jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 9 din 20 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2017), s-a retinut ca "problema eficientei sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (...) reclama (...) o chestiune juridica reala, care ridica probleme de interpretare a unor dispozitii legale imperfecte, lacunare ori contradictorii ce necesita rezolvarea de principiu a chestiunii de drept in procedura hotararii prealabile, si nu realizarea unor operatiuni de interpretare si aplicare a unui text de lege in raport cu circumstantele particulare ce caracterizeaza fiecare litigiu" (paragraful 62). "Cum interpretarea normelor de catre judecator implica tocmai acel procedeu logico-judiciar de stabilire a continutului si sensului acestor norme, chestiunea de drept trebuie sa suscite serioase dificultati care ar impiedica pronuntarea solutiei, deci nu simple obstacole care ar putea fi inlaturate printr-o reflexie mai aprofundata a judecatorului cauzei (...) " (paragraful 65).
56. Tot in jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a retinut ca, pentru a ne afla in prezenta unei veritabile chestiuni de drept, care sa justifice in mod real recurgerea la mecanismul hotararii prealabile, este necesar sa se constate "caracterul complex sau, dupa caz, precar al reglementarii, de natura a conduce, in final, la interpretari diferite, precum si al dificultatii completului in a-si insusi o anumita interpretare" (Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018, paragraful 42).
57. Revenind la obiectul prezentei sesizari, chestiunea asupra careia a fost investita sa se pronunte instanta suprema se refera la interpretarea art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, in sensul de a se stabili daca aceasta norma legala exclude sau nu din baza de calcul al pensiei militare sporul TBC/HIV acordat cu caracter permanent fostului salariat.
58. Potrivit dispozitiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, "Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la art. 3 lit. a)-c), in care nu se includ: (...) o) sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale acordate si personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, prevazute in anexa nr. II - Familia ocupationala de functii bugetare «Invatamant» si in anexa nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare «Sanatate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare;". Potrivit art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II al respectivei anexe nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010, la care norma legala citata face trimitere, sporul TBC/HIV este inclus in categoria sporurilor pentru conditii deosebit de periculoase al caror cuantum este de 45-85% din salariul de baza al persoanei care lucreaza in astfel de conditii.
59. In jurisprudenta Curtii Constitutionale (de exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007) a fost afirmata prerogativa statului de a decide conditiile de deschidere a dreptului la pensie, inclusiv sub aspectul modului de stabilire a bazei de calcul, fiind optiunea libera a legiuitorului de a dispune cu privire la veniturile realizate de titularii dreptului la pensie care se includ in aceasta baza de calcul, iar in analiza constitutionalitatii dispozitiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 s-a apreciat ca, prin continutul sau, aceasta norma legala reprezinta "o simpla si legitima exercitare de catre stat a prerogativei" enuntate (Decizia nr. 760 din 9 noiembrie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 160 din 17 februarie 2022).
60. Dispozitiile art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 nu prezinta o dificultate reala de interpretare deoarece, pe de o parte, nu fac nicio distinctie intre sporurile cu caracter permanent si sporurile cu caracter ocazional, fiind excluse toate sporurile prevazute in anexa nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010, iar, pe de alta parte, asa cum s-a mentionat in cele ce preceda, sporul in discutie este prevazut expres in dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II al respectivei anexe.
61. Este adevarat ca, in baza dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare privind sistemul unitar de pensii publice, insa, in cazul pensiilor militare, incidente sunt dispozitiile legii speciale, respectiv Legea nr. 223/2015 care reglementeaza pensiile militare si care contine dispozitii derogatorii in cazul acestei categorii de pensii.
62. Pe de alta parte, in conformitate cu dispozitiile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, "Reglementarea este derogatorie daca solutiile legislative referitoare la o situatie anume determinata cuprind norme diferite in raport cu reglementarea-cadru in materie, aceasta din urma pastrandu-si caracterul sau general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri"; in mod evident, dispozitiile art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 au caracter de norma derogatorie de la dispozitiile anterior mentionate si nu ar putea fi interpretate in sensul ca ar fi excluse doar sporurile prevazute in anexa nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 care au caracter ocazional.
63. De altfel, in considerentele Deciziei nr. 10 din 19 februarie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a retinut ca in Romania sunt reglementate doua sisteme de pensii, respectiv sistemul public de pensii si sistemul pensiilor ocupationale (in care se include si sistemul pensiilor militare de stat reglementat de dispozitiile Legii nr. 223/2015), iar "confundarea celor doua categorii de pensii, prin asimilarea principiilor si cumularea prevederilor si drepturilor pe care le confera este insa imposibila" (paragraful 77).
64. Lipsa caracterului de veritabila problema de drept care ar justifica declansarea mecanismului prevazut de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila este reflectata si de inexistenta, in legatura cu chestiunea in cauza, a unui risc real de aparitie a unei practici judiciare neunitare, deoarece nu se constata existenta unor solutii contradictorii cuprinse in hotarari judecatoresti definitive; este vorba despre identificarea unei singure decizii definitive care a transat problema in discutie, pronuntata tot de Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila, instanta care a formulat sesizarea (pe rolul celorlalte instante nationale nefiind identificata practica judiciara pronuntata in aceasta materie). In respectiva cauza, atat prima instanta, cat si instanta de apel au apreciat ca pretentiile reclamantului sunt nejustificate, cata vreme sporul in discutie, desi incasat cu caracter permanent, nu poate fi inclus in baza de calcul al pensiei, deoarece este exceptat in mod expres, in contextul normativ expus anterior.
65. Pe de alta parte, si din punctele de vedere teoretice transmise de catre curtile de apel, rezulta ca opinia cvasiunanima a judecatorilor care fac parte din completele specializate ce judeca in materia litigiilor de asigurari sociale este aceea ca sporul pentru conditii deosebit de periculoase (asa-numitul spor TBC/HIV) este expres exclus din baza de calcul al pensiei militare, conform dispozitiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, fara nicio distinctie intre sporurile cu caracter permanent si sporurile cu caracter ocazional.
66. Se impune a preciza si faptul ca, potrivit prevederilor art. 520 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila, incheierea prin care se dispune sesizarea instantei supreme "va cuprinde motivele care sustin admisibilitatea sesizarii potrivit dispozitiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecata si al partilor"; cu alte cuvinte, dispozitiile procedurale impun instantei de trimitere obligatia identificarii chestiunii de drept care necesita interpretare, caracterizarea aspectului de noutate al acesteia in planul interpretarii si aplicarii sale, identificarea elementelor din care rezulta caracterul dificil sau dual al interpretarii problemei de drept si a modului in care aceasta poate sa duca la solutionarea cauzei pe fond.
67. Din aceasta perspectiva, punctul de vedere al instantei trebuie sa aiba o anumita complexitate si necesita un examen real al cauzei. O expunere sumara, neanalitica, nu are aptitudinea de a raspunde obligatiei trasate instantei de trimitere de a reda punctul de vedere asupra problemei care face obiectul sesizarii. Aceasta cerinta este impusa autorului sesizarii ca o conditie formala care poate sustine si demonstra caracterul real al problemei ce face obiectul sesizarii, al aspectului de noutate pe care aceasta o are si caracterizeaza in mod concret dificultatea problemei de drept supuse dezbaterii, generand premisele declansarii mecanismului de unificare al procedurii pronuntarii unei hotarari prealabile.
68. In cauza de fata, titularul sesizarii nu identifica o veritabila problema de drept, respectiv nu solicita o interpretare a normelor juridice, nu releva nicio reala controversa cu privire la aplicarea prevederilor legale care fac obiectul intrebarii prealabile, ci efectiv tinde la obtinerea unei solutii asupra fondului litigiului in care este chemat sa se pronunte, sustinand chiar ca art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 nu prezinta nicio dificultate in ceea ce priveste aplicarea acestuia, in sensul ca sporul in discutie nu se include in baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat, dar ca nici opinia contrara nu putea fi exclusa de plano, fara a argumenta in vreun fel aceasta ultima concluzie.
69. Dimpotriva, prin demersul astfel intreprins, practic se solicita a se da o dezlegare cu privire la modul de aplicare a prevederilor legale pe care titularul sesizarii le-a indicat, la situatiile de fapt asupra carora a fost investit sa se pronunte ca instanta de apel, fara a se observa ca astfel de dezlegari excedeaza competentelor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
70. Din perspectiva argumentelor aratate, sesizarea prezenta nu poate fi calificata ca fiind una care priveste o "chestiune de drept" in sensul art. 519 din Codul de procedura civila, in conditiile in care nu s-a relevat un nivel sporit de dificultate a interpretarii normelor de lege coroborate cu principiile de drept indicate si nici potentialul acelorasi prevederi si principii de a genera practica judiciara neunitara, astfel ca sesizarea apare ca fiind inadmisibila.
71. Pentru considerentele prezentate, se constata ca nu sunt intrunite toate conditiile de admisibilitate cerute de lege, astfel ca, in temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedura civila,

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
DECIDE:

Respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila, in Dosarul nr. 3.413/110/2019, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:
"Art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca exclude din baza de calcul al pensiei militare sporul TBC/HIV acordat cu caracter permanent fostului salariat?"
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 14 noiembrie 2022.


Vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Gabriela Elena Bogasiu
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Repana