Pensiile militare de stat

Decizie nr. 760 din 9 noiembrie 2021 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma "in care nu se includ", precum si a dispozitiilor art. 59, cu referire la sintagma "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizeaza, din oficiu, in fiecare an, cu rata medie anuala a inflatiei", din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicata in Monitorul Oficial nr. 160 din 17 februarie 2022

Valer Dorneanu    - presedinte
Cristian Deliorga    - judecator
Marian Enache    - judecator
Daniel Marius Morar    - judecator
Mona-Maria Pivniceru    - judecator
Livia Doina Stanciu    - judecator
Elena-Simina Tanasescu    - judecator
Varga Attila    - judecator
Cosmin-Marian Vaduva    - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Draganescu.
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (1) lit. o), in privinta sintagmei "in care nu se includ", precum si a dispozitiilor art. 59, cu referire la sintagma "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizeaza, din oficiu, in fiecare an, cu rata medie anuala a inflatiei", din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, exceptie ridicata de Vasile Radu Salagean in Dosarul nr. 1.691/112/2018 al Tribunalului Bistrita-Nasaud - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.021D/2019.
2. La apelul nominal se prezinta, pentru autorul exceptiei, avocatul Alexandru Popescu, din Baroul Bucuresti, cu imputernicire avocatiala depusa la dosar, lipsind celelalte parti. Procedura de instiintare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului autorului exceptiei de neconstitutionalitate, care solicita admiterea acesteia, asa cum a fost ridicata. Cu referire la incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, arata ca, anterior modificarii aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, indexarea pensiilor se realiza prin raportare la 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat. Se considera ca si aceasta solutie normativa este neconstitutionala, indexarea trebuind sa se raporteze la intreaga crestere reala a castigului salarial mediu brut realizat. Odata cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 raportarea la 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat a fost exclusa cu totul, fara sa se mai tina seama de momentul stabilirii cuantumului pensiei. Din aceasta cauza, persoanele care au iesit la pensie anterior anului 2017 sunt discriminate, fiindu-le aplicate dispozitiile anterioare. In plus, si dupa 2017, aceste persoane sunt discriminate, deoarece indexarile nu se mai raporteaza la majorarile salariale actuale. In acest fel, pensia ramane la un cuantum foarte redus prin comparatie cu cea a persoanelor care urmeaza sa se pensioneze. In consecinta, se incalca art. 6 alin. (1) si art. 1 alin. (5) din Constitutie.
4. Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. Astfel, mentioneaza ca exista o bogata jurisprudenta a Curtii cu privire la problema de drept pusa in discutie in exceptia de neconstitutionalitate, legiuitorul avand deplina posibilitate de a reglementa si a nu mai actualiza pensiile in raport cu salariul, cu rata anuala a inflatiei sau cu media ratei anuale a inflatiei. avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
5. Prin Incheierea din 4 noiembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.691/112/2018, Tribunalul Bistrita-Nasaud - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma "in care nu se includ", precum si a dispozitiilor art. 59, cu referire la sintagma "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizeaza, din oficiu, in fiecare an, cu rata medie anuala a inflatiei" din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Exceptia a fost ridicata de Vasile Radu Salagean intr-un litigiu avand ca obiect solutionarea cererii de recalculare a unei pensii militare.
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia arata ca excluderea sporurilor din baza de calcul al pensiei militare de stat este contrara art. 47 din Constitutie. Astfel, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, sporul reprezinta un element al salariului lunar. Din acest motiv nu ar trebui ca art. 28 alin. 1 lit. o) din Legea nr. 223/2015 sa il excluda din baza de calcul, in conditiile in care aceasta este reprezentata tocmai de media salariilor lunare brute (care cuprind prin ele insele orice sporuri, indemnizatii, prime, premii cuvenite fiecarei categorii de personal). Daca s-ar lua in considerare doar o parte din salariul lunar la stabilirea bazei de calcul, in mod subiectiv, prin excluderea unor componente ale acestuia, in functie de categoriile de personal, dupa preferinta legiuitorului, dreptul la pensie al persoanei ar fi doar unul iluzoriu, iar nu efectiv. Reglementarile privind salarizarea si cele referitoare la sistemul de pensii sunt contradictorii in ceea ce priveste elementele componente ale salariului si, implicit, ale pensiei. Prin urmare, nu se poate asigura in mod efectiv dreptul la pensie si, implicit, dreptul la un nivel de trai optim.
7. In ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 59 din Legea nr. 223/2015 se arata ca legiuitorul omite sa stabileasca, pe langa indicatorul ratei medii anuale a inflatiei, si pe cel referitor la venitul brut aferent functiei exercitate de la momentul la care se face actualizarea. Or, in lipsa unor indicatori care sa conduca la o valoare reala, concreta a pensiei, actualizarea este formala, intrucat nu se raporteaza la venitul brut actual al persoanei. Astfel, la 31 martie 2006, autorul exceptiei a fost trecut in rezerva, fiind intrunite conditiile pentru pensionarea pentru limita de varsta. Pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei a ales perioada 1 octombrie 2005 - 31 martie 2006, cu un venit lunar cuprins intre 1.326 - 1.650 lei. In prezent, venitul brut al unei persoane care exercita aceeasi functie depaseste 4.000 lei. Astfel, autorul exceptiei este discriminat fata de colegii sai, tratamentul diferentiat fiind justificat doar de data iesirii la pensie. Or, conchide autorul exceptiei, intrucat el si colegii sai se afla in situatii obiectiv similare, deoarece au ocupat/ocupa aceleasi functii anterior pensionarii, nu exista temei pentru a se aplica tratamente juridice distincte. Face trimitere si la cele doua principii ale nediscriminarii si egalitatii din Legea-cadru nr. 153/2017.
8. Tribunalul Bistrita-Nasaud - Sectia I civila arata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, dreptul la un trai decent nu este incalcat, avand in vedere cuantumul pensiei.
9. In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
10. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
11. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
12. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma "in care nu se includ", precum si ale art. 59, cu referire la sintagma "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizeaza, din oficiu, in fiecare an, cu rata medie anuala a inflatiei" din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015, care contin sintagma criticata, nu mai sunt in vigoare. Cu toate acestea, avand in vedere Decizia Curtii nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, exceptia de neconstitutionalitate, asa cum a fost formulata, este admisibila din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prevederile criticate au urmatorul cuprins:
- Art. 28 alin. (1) lit. o): "Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la art. 3 lit. a)-c), in care nu se includ: [...] o) sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale acordate si personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, prevazute in anexa nr. II - Familia ocupationala de functii bugetare «Invatamant» si in anexa nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare «Sanatate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare";
- Art. 59: "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizeaza, din oficiu, in fiecare an, cu rata medie anuala a inflatiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecarui an in care se face actualizarea si comunicat de Institutul National de Statistica. Daca in urma actualizarii rezulta un cuantum al pensiei mai mic, se pastreaza cuantumul pensiei aflat in plata."
13. Autorul exceptiei considera ca dispozitiile criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea in drepturi si ale art. 47 privind dreptul la pensie si la nivelul de trai decent.
14. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca este neintemeiata critica adusa art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, continutul acestuia reprezentand o simpla si legitima exercitare de catre stat a prerogativei, recunoscuta prin jurisprudenta Curtii Constitutionale, de a stabili conditiile de deschidere a dreptului la pensie, inclusiv sub aspectul modului de stabilire a bazei de calcul (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, potrivit careia tine de optiunea libera a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ in baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor).
15. De asemenea, intr-un context partial diferit, dar relevant pentru solutionarea prezentei cauze, in care s-a pus in discutie constitutionalitatea optiunii legiuitorului de a exclude din baza de calcul primele si premiile, cu exceptia primelor de clasificare, de specializare si de ambarcare pe timpul cat navele se afla in baza permanenta, Curtea a statuat ca dobandirea unui drept salarial in timpul activitatii profesionale si intrarea acestui drept in patrimoniul salariatului reprezinta o chestiune distincta de cea a includerii ulterioare a acelui drept in baza de calcul al pensiei (Decizia nr. 702 din 6 octombrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 22).
16. Cu referire la critica adusa art. 59 din Legea nr. 223/2015, Curtea observa ca noua lege a pensiilor militare de stat, Legea nr. 223/2015, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2016, a prevazut ca, in fiecare an, cuantumul pensiilor militare sa se modifice in functie de evolutia a 2 indicatori: rata medie anuala a inflatiei si cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat. Astfel, art. 59 din Legea nr. 223/2015 prevedea ca pensiile militare de stat se indexeaza cu 100% din rata medie anuala a inflatiei. Cu alte cuvinte, legiuitorul si-a dorit ca pensiile militare de stat sa nu fie nicicum afectate de evolutia inflatiei, ulterior stabilirii acestora. In plus, legiuitorul a stabilit ca, la aceasta indexare, sa se adauge si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat. Ulterior, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, statul a eliminat aceasta ultima componenta a cresterii pensiilor, urmand ca, anual, acestea sa se actualizeze, din oficiu, in fiecare an, exclusiv cu rata medie anuala a inflatiei. In esenta, autorul prezentei exceptii apreciaza ca este neconstitutionala optiunea statului de a elimina cresterea anuala a cuantumului pensiilor care sa "acopere" integral din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat.
17. Curtea retine ca aceasta critica nesocoteste natura juridica a pensiilor de serviciu, in general, si a pensiilor militare de stat, in particular. Astfel, legiuitorul, in temeiul art. 61 din Constitutie, este liber sa instituie pensii de serviciu. Aceasta optiune s-a materializat in urma adoptarii Legii nr. 223/2015, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, intrata in vigoare de la 1 ianuarie 2016, prin care au fost reintroduse pensiile de serviciu ale militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special (a se vedea art. 3 din Legea nr. 223/2015), eliminate in anul 2010 (a se vedea Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 113). Or, daca statul are libertatea de a institui pensii de serviciu, rezulta ca trebuie sa i se recunoasca, ca o manifestare a acestei libertati, si dreptul de a reglementa modalitatea in care aceste pensii vor creste ulterior stabilirii lor, inclusiv criteriile in functie de care va opera aceasta crestere.
18. Totodata, autorul exceptiei nu tine seama de diferenta importanta dintre, pe de o parte, fenomenul inflatiei, fenomen economic cu caracter obiectiv, care are impact economico-social general, si, pe de alta parte, cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat. Nu este, deci, intamplator ca, in exercitarea libertatii de a institui sau nu pensii de serviciu, precum si a celei de a reglementa conditiile de acordare a acestora, statul a optat sa elimine doar actualizarea pensiilor militare de serviciu prin raportare la cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat, dar nu si indexarea acestora prin raportare la rata inflatiei. Mai mult decat atat, chiar si reglementarea initiala distincta a modalitatii de actualizare anuala a cuantumului pensiilor militare de serviciu in functie de rata medie a inflatiei, respectiv acoperirea 100% a acesteia, fata de cea in functie de cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat, respectiv doar 50%, sugereaza aceasta diferenta importanta. Altfel spus, statul, inauntrul unei marje de apreciere oricum cuprinzatoare, data de libertatea de a institui sau nu pensii de serviciu, are o optiune de reglementare in sensul acordarii unei cresteri a acestora in functie de indicatori precum cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat chiar mai mare decat cea pe care o are cu privire la indexarea pensiilor in functie de rata inflatiei. Acest lucru se datoreaza faptului ca inflatia, in functie de variabile economico-sociale, poate conduce pana la insasi anihilarea valorii reale a pensiilor si, in general, a oricaror drepturi cuantificabile banesc; in schimb, "acoperirea" cresterii reale a castigului salarial mediu brut realizat, oricat de dezirabila din punct de vedere social ar fi o asemenea optiune, nu are aceleasi ratiuni care stau la baza optiunii statului de indexare anuala a pensiilor militare de stat.
19. Tot in contextul criticii in privinta art. 59 din Legea nr. 223/2015, Curtea reaminteste ca persoanele care se pensioneaza se supun dispozitiilor legale in vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit caruia i se supun persoanele in functie de data deschiderii dreptului la pensie, ca situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit principiului mentionat nu poate fi privita ca o incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari. Curtea a precizat ca noile reglementari pot sa fie avantajoase sau chiar dezavantajoase pentru beneficiarii de pensii, dupa cum permite sau impune, dupa caz, situatia economico-financiara a tarii. In oricare dintre aceste ipoteze dispozitiile legale noi se aplica numai pentru viitor, pentru persoane care se vor inscrie la pensie dupa intrarea lor in vigoare, neputand atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber sa modifice conditiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fara ca aceasta sa aiba semnificatia incalcarii dreptului la pensie, iar daca doreste ca noile dispozitii mai favorabile sa fie aplicate si persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevazut in mod expres de lege.
20. In sfarsit, Curtea retine ca si prin Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 18, a reiterat jurisprudenta sa constanta potrivit careia deschiderea dreptului la pensie este guvernata de principiul tempus regit actum, neputandu-se considera ca reglementarile anterioare acestui moment, referitoare la conditiile acordarii dreptului la pensie, genereaza o asteptare legitima. Astfel, pana la momentul pensionarii, se pot succeda mai multe reglementari, care stabilesc conditii de pensionare diferite, relevanta fiind insa doar cea aplicabila la momentul acordarii acestui drept (a se vedea, in acest sens, si Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50).
21. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Vasile Radu Salagean in Dosarul nr. 1.691/112/2018 al Tribunalului Bistrita-Nasaud - Sectia I civila si constata ca dispozitiile art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma "in care nu se includ", precum si ale art. 59, cu referire la sintagma "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizeaza, din oficiu, in fiecare an, cu rata medie anuala a inflatiei", din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Tribunalului Bistrita-Nasaud - Sectia I civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 9 noiembrie 2021.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Vaduva