INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 2.417/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea Dosarului nr. 2.417/1/2024, este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 20/2023, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Mariana Constantinescu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 36 din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. 27.626/3/2023, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, care a fost comunicat conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, nefiind formulate puncte de vedere de catre parti.
6. Constatand ca nu sunt chestiuni prealabile, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
| INALTA CURTE, |
I. Titularul si obiectul sesizarii
7. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale a dispus, prin Incheierea din 17 octombrie 2024, in Dosarul nr. 27.626/3/2023, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024), in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:
Daca dispozitiile art. 125 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la ajutorul de deces, sunt aplicabile in cazul decesului unui beneficiar al unei pensii de serviciu stabilite in baza Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu indeplineste conditiile pentru acordarea unei pensii potrivit Legii nr. 263/2010.
II. Dispozitiile legale supuse interpretarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
8. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 263/2010):
"Art. 125. - (1) In cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care face dovada ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces si care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul sau, in lipsa acestora, oricare persoana care face aceasta dovada.
(2) Dovada prevazuta la alin. (1) se poate face prin orice mijloc de proba admis de lege.
(3) Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat valoarea castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat."
III. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia s-a invocat chestiunea de drept
9. Prin Cererea de chemare in judecata inregistrata la 18 septembrie 2023 pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale cu nr. 27.626/3/2023, reclamanta a solicitat sa se dispuna obligarea casei teritoriale de pensii la plata ajutorului de deces, cu aplicarea actualizarii cu indicele de inflatie si a dobanzii legale penalizatoare, pana la executarea integrala a obligatiei principale.
10. In motivare, reclamanta a aratat ca, in urma decesului survenit la data de 19 mai 2023, s-a adresat casei teritoriale de pensii pentru acordarea ajutorului de deces, dar i-a fost comunicat refuzul de acordare a acestuia pentru considerentul ca defunctul avea calitatea de pensionar conform Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 303/2004).
11. Reclamanta a sustinut ca sistemul de pensii aplicabil judecatorilor si procurorilor face parte din sistemul public de asigurari sociale si nu reprezinta un sistem neintegrat, ca in cazul altor categorii profesionale (de exemplu, avocati, personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege etc.), astfel ca se aplica regulile generale prevazute de Legea nr. 263/2010, iar dispozitiile privind alte drepturi de asigurari sociale sunt incidente deopotriva, fara privilegii si fara discriminari, tuturor beneficiarilor drepturilor de asigurari sociale in sistemul public, inclusiv magistratilor.
12. De asemenea, a mentionat ca, potrivit art. 6 alin. (1) pct. II din Legea nr. 263/2010, magistratii sunt asigurati obligatoriu, prin efectul legii, in sistemul public de pensii.
13. In aparare, parata a aratat ca prestatiile de asigurari sociale acordate sub forma de pensii sunt suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat si sunt stabilite dupa norme proprii sistemului public de pensii, referitoare la varsta standard de pensionare, stagiul minim sau complet de cotizare realizat si particularitatile locului de munca.
14. Pensia de serviciu la care sunt indreptatiti magistratii are ca temei Legea nr. 303/2004 (art. 82-86). Modalitatea de stabilire, conditiile de stabilire si de acordare, baza de calcul, actualizarea pensiei de serviciu, categoriile de beneficiari si sursa de finantare sunt reglementate in conditii specifice stabilite prin aceasta lege speciala.
15. Persoanele pentru care pensia de serviciu reflecta cele doua componente, si anume pensia din sistemul public (de asigurari sociale) si suplimentul de la bugetul de stat, sunt pensionare ale sistemului public de pensii, beneficiind de prestatiile de asigurari sociale si facilitatile acordate beneficiarilor acestui sistem (de exemplu, bilete de tratament, reduceri pentru transport intern, ajutor de deces).
16. Avand in vedere ca la data decesului (19 mai 2023) defunctul nu indeplinea conditiile pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, fiind beneficiar doar al pensiei de serviciu, reclamanta nu putea beneficia de ajutor de deces.
17. Prin Sentinta civila nr. 306 din 29 ianuarie 2024, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a admis in parte cererea de chemare in judecata, a obligat parata casa de pensii sa plateasca reclamantei ajutorul de deces pentru defunctul decedat la data de 19 mai 2023 in cuantumul prevazut de dispozitiile art. 125 din Legea nr. 263/2010, suma ce se va actualiza cu indicele de inflatie la data platii, precum si la plata dobanzii legale penalizatoare de la data scadentei pana la data platii efective.
18. Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca dispozitiile Legii nr. 303/2004 nu cuprind reglementari privind ajutorul de inmormantare, dar dispozitiile art. 125 din Legea nr. 263/2010 prevad acest beneficiu.
19. Textul de lege prevede ca ajutorul de inmormantare se acorda in cazul decesului asiguratului sau pensionarului, nefacandu-se distinctie cu privire la calitatea de pensionar in sensul daca cel decedat este pensionar ce beneficiaza de o pensie in sistemul public de pensii sau de o pensie de serviciu. Or, unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distinga.
20. Legea nr. 303/2004 reglementeaza statutul judecatorilor si procurorilor si prevede dreptul acestora la pensia de serviciu, insa Legea nr. 263/2010 reprezinta dreptul comun in materie de pensii si asigurari sociale; aceasta lege contine reguli cu privire la stabilirea si plata pensiei, la modalitatea de contestare a deciziei de pensionare, reguli care se aplica si pensionarilor magistrati, chiar daca dreptul la pensia de serviciu este prevazut de Legea nr. 303/2004.
21. Ajutorul de deces nu este raportat la vreun cuantum al pensiei, singurele conditii ce trebuie indeplinite fiind sa se faca dovada calitatii de pensionar sau de asigurat a celui decedat si dovada ca solicitantul a suportat cheltuielile de inmormantare.
22. In cauza, parata nu a contestat faptul ca reclamanta indeplineste aceste conditii legale, invederand doar faptul ca autorul acesteia era beneficiarul unei pensii de serviciu prevazute de Legea nr. 303/2004, argument ce nu poate fi retinut, in raport cu dispozitiile legale enuntate anterior.
23. Prin cererea de apel, parata a sustinut ca pensiile recunoscute in sistemul public sunt cele enumerate in cuprinsul art. 51 (pensia pentru limita de varsta, pensia anticipata, pensia anticipata partiala, pensia de invaliditate si pensia de urmas) din Legea nr. 263/2010.
24. Anterior datei decesului, sotul defunct al reclamantei avea calitatea de titular al unei pensii de serviciu, neindeplinind pana la data decesului conditiile pentru acordarea unei pensii din sistemul public de pensii.
25. Calitatea de beneficiar numai al pensiei de serviciu il situeaza pe magistrat in afara sistemului public de pensii si, ca urmare, pana la data la care opteaza pentru pensia din acest sistem (de asigurari sociale), daca o face, acesta nu are calitatea de pensionar, in sensul Legii nr. 263/2010.
26. In consecinta, apelanta-parata a sustinut ca pensionarii beneficiari numai de pensie de serviciu, acordata in baza Legii nr. 303/2004, nu pot beneficia de prestatiile de asigurari sociale si facilitatile acordate pensionarilor din sistemul public de pensii, ca urmare a decesului titularului pensiei de serviciu.
27. Intimata-reclamanta a sustinut, in aparare, ca sistemul de pensii aplicabil judecatorilor si procurorilor face parte din sistemul public de asigurari sociale si nu reprezinta un sistem neintegrat, astfel ca se aplica regulile generale prevazute de Legea nr. 263/2010.
IV. Motivele retinute de titularul sesizarii cu privire la admisibilitatea procedurii
28. Completul de judecata al instantei de trimitere a retinut ca, in speta, prin cererea de chemare in judecata reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata ajutorului de deces pentru defunctul sau sot care a fost beneficiarul pensiei de serviciu prevazute de Legea nr. 303/2004.
29. Prin urmare, prezentul litigiu vizeaza plata unei prestatii de asigurari sociale a personalului platit din fonduri publice, vizat de prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024.
30. Totodata, s-a retinut ca, spre deosebire de prevederile art. 519 din Codul de procedura civila, in cadrul mecanismului de unificare a practicii reglementat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevazuta cerinta noutatii chestiunii de drept, iar caracterul imperativ al normei exclude eventualele aprecieri ale instantei de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept de care depinde solutionarea litigiului.
31. Astfel, apreciind ca nu se impune indeplinirea acestor cerinte, specifice reglementarii date de art. 519 din Codul de procedura civila, instanta de trimitere a constatat indeplinita situatia premisa avuta in vedere de legiuitorul delegat la edictarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, asupra chestiunii de drept in discutie, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei, Inalta Curte de Casatie si Justitie nestatuand pana in prezent, aceasta nefacand nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
32. In subsidiar, s-a retinut ca, data fiind interpretarea diferita a partilor asupra normei de drept incidente, interpretare divergenta susceptibila a se intalni si in cadrul altor litigii avand acelasi obiect, chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata are un grad suficient de dificultate pentru a impune interventia instantei supreme.
33. In consecinta, instanta de trimitere a apreciat ca este admisibila sesizarea in temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, solutionarea apelului depinzand de lamurirea modului de interpretare si aplicare a prevederilor art. 125 din Legea nr. 263/2010 referitoare la ajutorul de deces, fiind necesar a se statua daca aceste dispozitii sunt aplicabile in cazul decesului beneficiarului unei pensii de serviciu stabilite in baza Legii nr. 303/2004 care nu indeplineste conditiile pentru acordarea unei pensii potrivit Legii nr. 263/2010.
V. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
34. Instanta de trimitere a apreciat ca interpretarea data de apelanta-parata prevederilor art. 125 din Legea nr. 263/2010 privind ajutorul de deces este una eronata.
35. Astfel, dispozitiile art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004 prevad ca pensia prevazuta de acest articol are regimul juridic al unei pensii pentru limita de varsta.
36. Prin urmare, reclamanta are dreptul sa beneficieze de ajutorul de deces pentru defunctul sau sot, neputand fi exclusa din categoria celor care beneficiaza de acest ajutor prin raportare la faptul ca defunctul era beneficiarul doar al pensiei de serviciu, avand in vedere, pe de o parte, dispozitiile art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, din care rezulta regimul juridic al pensiei de serviciu, si, pe de alta parte, imprejurarea ca, asa cum rezulta din dispozitiile art. 6 alin. (1) pct. II din Legea nr. 263/2010, persoanele care sunt numite in cadrul autoritatii judecatoresti, pe durata mandatului, sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, in sistemul public de pensii, ceea ce in mod evident atrage consecinte in ceea ce priveste componenta contributiva cuprinsa in pensia de serviciu.
VI. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
37. Partile nu au formulat puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept pusa in discutie, insa, potrivit incheierii de sesizare, se poate decela opinia partilor in aceasta privinta din pozitia lor procesuala, asa cum rezulta din motivarea actiunii si a cererii de apel, precum si a apararilor formulate in cauza.
38. Dupa comunicarea raportului intocmit de judecatorii-raportori, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, partile nu au formulat puncte de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii.
VII. Practica judiciara a instantelor nationale in materie
39. Din raspunsurile transmise de instantele nationale, la solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care au fost formulate puncte de vedere argumentate si au fost transmise hotarari judecatoresti cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizarii de fata, au rezultat urmatoarele:
40. Intr-o opinie majoritara s-a apreciat ca dispozitiile art. 125 din Legea nr. 263/2010 privind ajutorul de deces sunt aplicabile in cazul decesului unui beneficiar al unei pensii de serviciu stabilite in baza Legii nr. 303/2004 care nu indeplineste conditiile pentru acordarea unei pensii potrivit Legii nr. 263/2010.
41. In sustinerea acestei opinii s-a retinut, in esenta, ca regulile generale prevazute de Legea nr. 263/2010 se aplica deopotriva tuturor beneficiarilor drepturilor de asigurari sociale in sistemul public, inclusiv magistratilor, fara privilegii si fara discriminari. Totodata, s-a aratat ca Legea nr. 303/2004 prevede doar un mod de calcul diferit al pensiei, iar, potrivit art. 82 alin. (8) din aceasta lege, pensia de serviciu are regimul juridic al unei pensii pentru limita de varsta.
42. Aceasta opinie a fost regasita atat in practica judiciara, cat si in punctele de vedere teoretice exprimate de judecatori.
43. Intr-o opinie minoritara s-a considerat ca, din contra, ceea ce intereseaza este daca pensia de care a beneficiat defunctul avea sau nu o componenta contributiva, respectiv daca defunctul avea calitatea de pensionar in sensul Legii nr. 263/2010 la data decesului.
44. Cu titlu de practica judiciara in sensul acestei opinii a fost identificata o sentinta ramasa definitiva.
45. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca, la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii.
VIII. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Constitutionale
46. Nu au fost identificate decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntate in procedurile de unificare a practicii judiciare, sau ale Curtii Constitutionale care sa prezinte relevanta in dezlegarea chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizari.
IX. Raportul asupra chestiunii de drept
47. Judecatorii-raportori au apreciat ca sesizarea formulata in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile este admisibila, solutia propusa asupra fondului chestiunii de drept fiind in sensul ca ajutorul de deces, ca prestatie de asigurari sociale, reglementat de art. 125 din Legea nr. 263/2010, se acorda si in cazul decesului titularului unei pensii de serviciu stabilite in baza Legii nr. 303/2004, care nu indeplineste conditiile pentru acordarea unei pensii in sistemul public, potrivit Legii nr. 263/2010.
X. Inalta Curte de Casatie si Justitie
X.1. Admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
48. Temeiul prezentei sesizari il constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, iar domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozitiile art. 1, ordonanta de urgenta aplicandu-se in procesele privind stabilirea si/sau plata drepturilor salariale ori de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal, precum si in procesele privind stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului platit din fonduri publice, indiferent de natura si obiectul proceselor, de calitatea partilor ori de instanta competenta sa le solutioneze.
49. In aceasta materie se instituie o procedura speciala privind sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens in care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, se prevede: "Daca in cursul judecatii proceselor prevazute la art. 1, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac, verificand si constatand ca asupra unei chestiuni de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata."
50. Rezulta ca aceste prevederi se aplica cu prioritate in raport cu dispozitiile art. 519-521 din Codul de procedura civila, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmand a se aplica insa in completare prevederile dreptului comun, respectiv Codul de procedura civila.
51. De altfel, trebuie subliniat ca legiuitorul delegat a tinut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate in preambulul acestuia, de configuratia actuala a mecanismului hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si de efectul obligativitatii hotararii pe care o pronunta Inalta Curte de Casatie si Justitie, in deplin acord cu indatorirea sa constitutionala de asigurare a aplicarii si interpretarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti din Romania, apreciindu-se ca, in raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influenta pozitiv activitatea instantelor judecatoresti, "in conditiile in care, inca dintr-o etapa incipienta, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept".
52. Prin urmare, in contextul normativ expus, procedura de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii de admisibilitate a sesizarii:
(i) existenta unei cauze in curs de judecata, in prima instanta sau in calea de atac;
(ii) cauza sa fie dintre cele prevazute limitativ la art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura si obiectul proceselor, de calitatea partilor ori de instanta competenta sa le solutioneze, respectiv litigiul sa vizeze stabilirea si/sau plata drepturilor salariale/de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului platit din fonduri publice;
(iii) existenta unei chestiuni de drept de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei;
(iv) chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
53. Evaluand elementele sesizarii pendinte, pentru a stabili daca se verifica indeplinirea simultana a conditiilor care permit declansarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constata ca toate cerintele anterior enuntate sunt intrunite.
54. Astfel, procesul in care s-a formulat sesizarea are ca obiect plata ajutorului de deces in beneficiul sotiei supravietuitoare a defunctului magistrat, titular al pensiei de serviciu acordate in baza legii speciale, fiind vorba, asadar, de prestatii de asigurari sociale ale personalului platit din fonduri publice, care se circumscriu domeniului specific de reglementare al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024.
55. Cauza in care a fost formulata sesizarea se afla pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, in calea de atac a apelului.
56. Este indeplinita si conditia ca prin sesizare sa fie dedusa spre interpretare o chestiune de drept, pentru care sa fie necesara o rezolvare de principiu, apta sa preintampine jurisprudenta neunitara.
57. In legatura cu aceasta conditie, o prima observatie care se impune a fi facuta este aceea ca, in absenta unei definitii legale specifice, notiunea de "chestiune de drept" la care se refera Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 nu poate primi un alt inteles decat cel comun din dreptul procesual civil roman, in acord cu prevederile art. 48 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
58. Mai mult decat atat, insusi preambulul actului normativ ce constituie temeiul prezentei sesizari (ca parte constitutiva obligatorie in cazul ordonantelor de urgenta), avand rolul de a facilita intelegerea acestuia, demonstreaza faptul ca, si dupa intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, raman de actualitate trasaturile definitorii ale conditiei de admisibilitate in analiza, consacrate consecvent atat in doctrina de specialitate, cat si in jurisprudenta instantei supreme dezvoltate pe marginea mecanismului hotararii prealabile din reglementarea Codului de procedura civila.
59. Aceasta intrucat, in preambulul ordonantei de urgenta, legiuitorul delegat a reafirmat rolul constitutional al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, consacrat prin art. 126 alin. (3) din Constitutia Romaniei, de asigurare a interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti; in egala masura, autorul reglementarii a subliniat nevoia de clarificare a unor "chestiuni dificile de drept" si a manifestat, deopotriva, preocuparea pentru neafectarea semnificativa a volumului de activitate al instantei supreme, toate aceste argumente sprijinind stabilirea sensului corect al normei adoptate.
60. Or, asa cum s-a aratat si in doctrina, pentru a fi justificata interventia instantei supreme in scopul preintampinarii unei jurisprudente neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept sa releve aspecte dificile si controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori acceptiuni deopotriva de justificate fata de imprecizia redactarii textului legal.
61. De asemenea, jurisprudenta consolidata, timp de peste 10 ani, in legatura cu aceasta conditie de admisibilitate a statuat constant ca in sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu procedura pronuntarii unei hotarari prealabile trebuie sa fie identificata o problema de drept care necesita cu pregnanta a fi lamurita, care sa prezinte o dificultate suficient de mare, in masura sa reclame interventia instantei supreme in scopul rezolvarii de principiu a chestiunii de drept si al inlaturarii oricarei incertitudini care ar putea plana asupra securitatii raporturilor juridice deduse judecatii (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019; Decizia nr. 17 din 17 februarie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 186 din 6 martie 2023; Decizia nr. 35 din 17 iunie 2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 632 din 4 iulie 2024).
62. Se mai cuvine notat ca, in procedura pronuntarii hotararii prealabile, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se substituie atributului fundamental al instantelor, de stabilire a normei incidente, de interpretare si aplicare a legii, ci se limiteaza la a-i facilita judecatorului eliminarea ambiguitatilor, impreciziunilor ori lacunelor textelor legale, in scopul asigurarii unor dezlegari jurisdictionale adecvate si unitare.
63. Verificand aceasta conditie, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, potrivit actului de sesizare, problematica intrebarii adresate vizeaza sfera beneficiarilor ajutorului de deces, in sensul de a se stabili daca aceasta prestatie se acorda si in cazul decesului titularului unei pensii de serviciu stabilite in baza Legii nr. 303/2004, care nu indeplineste conditiile pentru acordarea unei pensii potrivit Legii nr. 263/2010.
64. Chestiunea de drept invocata prezinta un grad de dificultate ridicat de natura a justifica interventia instantei supreme, avand in vedere ca in aceasta materie au fost pronuntate solutii divergente asupra acestei probleme de drept, astfel cum rezulta din hotararile judecatoresti evocate in capitolul VII din prezenta decizie. In egala masura, in urma consultarii instantelor nationale, au fost transmise opinii teoretice care evidentiaza doua variante posibile de interpretare, precum si aspecte controversate de abordare.
65. Drept urmare, chestiunea de drept care face obiectul intrebarii prealabile prezinta o dificultate suficient de mare, in masura sa reclame interventia mecanismului de unificare activat.
66. Se verifica, de asemenea, si existenta raportului de dependenta dintre solutionarea pe fond a cauzei si lamurirea chestiunii de drept in discutie, intrucat autorul sesizarii are a examina si a decide asupra criticilor din apel si, corelativ, a apararilor formulate, circumscrise indrituirii reclamantei la ajutorul de deces, in calitate de sotie supravietuitoare a defunctului pensionar fost magistrat.
67. De asemenea, se constata ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat asupra chestiunii de drept si aceasta nici nu formeaza obiect al unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
68. Fiind indeplinite toate conditiile de admisibilitate prevazute de art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronuntarea unei hotarari prealabile prin care sa se dea o dezlegare de principiu asupra chestiunii de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
X.2. Asupra fondului sesizarii
69. Obiectul intrebarii prealabile il constituie sfera destinatarilor normei juridice cuprinse in art. 125 din Legea nr. 263/2010, care reglementeaza, ca prestatie de asigurari sociale, ajutorul de deces, in cazul decesului asiguratului sau al pensionarului.
70. Chestiunea de drept punctuala, asupra careia instanta suprema este abilitata sa dea o dezlegare cu valoare de principiu, priveste lamurirea domeniului de aplicabilitate al acestei prestatii, in sensul de a statua daca ajutorul de deces se acorda si in cazul decesului titularului unei pensii de serviciu stabilite in baza Legii nr. 303/2004, care nu indeplineste conditiile pentru acordarea unei pensii in sistemul public, potrivit Legii nr. 263/2010.
71. Pentru dezlegarea chestiunii de drept cu care a fost sesizata, Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuie sa realizeze, printr-o interpretare corelata si adecvata a tuturor normelor de drept relevante, utilizand in mod conjugat metodele curente de interpretare, delimitarea conceptuala si identificarea trasaturilor definitorii ale celor doua drepturi - pensia de serviciu a magistratilor si ajutorul de deces -, care sa permita o buna intelegere a relatiei dintre ele, iar, in final, sa fundamenteze concluzia aplicabilitatii normei generale (Legea nr. 263/2010), care complineste norma speciala (Legea nr. 303/2004), in conditiile in care aceasta din urma nu contine dispozitii referitoare la beneficiul legal in analiza.
72. Dreptul la ajutorul de deces, ca prestatie de asigurari sociale, este consacrat normativ in Legea nr. 263/2010, impunandu-se, in contextul supus examinarii, a fi observate urmatoarele texte de lege relevante:
"Art. 1. - Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita, in conditiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, denumit in continuare sistemul public de pensii."
"Art. 6. - (1) In sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: (...) II. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului (...)."
"Art. 121. - In sistemul public de pensii, in afara pensiilor, se mai pot acorda, in conditiile prezentei legi, urmatoarele prestatii: (...) c) ajutor de deces, in cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre acestia."
"Art. 125. - (1) In cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care face dovada ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces si care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul sau, in lipsa acestora, oricare persoana care face aceasta dovada. (...)"
"Art. 127. - (1) Ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este conditionata de realizarea unui anumit stagiu de cotizare."
73. Pe de alta parte, in ceea ce priveste pensia de serviciu a magistratilor, prezinta relevanta urmatoarele dispozitii din Legea nr. 303/2004:
"Art. 82. - (...) (8) Pensia prevazuta de prezentul articol (pensia de serviciu n.n.) are regimul juridic al unei pensii pentru limita de varsta."
"Art. 85. - (1) Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevazuta la art. 82 alin. (2), art. 831 si art. 84 alin. (3), precum si pensia de serviciu acordata celor care nu indeplinesc conditia de limita de varsta prevazuta de Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se suporta din bugetul de stat. (...)"
74. O prima observatie care se impune a fi facuta este aceea ca sistemul de pensii al magistratilor face parte din sistemul public de asigurari sociale si nu reprezinta un sistem neintegrat; astfel, regulile generale se aplica deopotriva, fara privilegii si fara discriminari, tuturor beneficiarilor drepturilor de asigurari sociale in sistemul public, inclusiv magistratilor [a se vedea, mutatis mutandis, Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 11 din 20 februarie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 313 din 12 aprilie 2023 (paragrafele 103, 104), si Decizia Curtii Constitutionale nr. 303 din 9 iunie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 27 iulie 2005].
75. Legea organica speciala vizand statutul magistratilor reglementeaza o categorie specifica de pensie, respectiv pensia de serviciu, limitand campul de aplicare a legii generale care normeaza sistemul unitar de pensii publice, prin dispozitiile exprese, derogatorii, referitoare la conditiile de pensionare pentru limita de varsta sau anticipata, la cuantumul pensiei ori la sursa de finantare a acestui drept.
76. Insa, verificand identitatea obiectului de reglementare - ca situatie premisa de care este conditionata activarea regulilor de solutionare a conflictului material dintre normele civile concurente - se cuvine observat ca un atare concurs se regaseste doar in privinta dreptului la pensie (capitolul IV "Pensii" din Legea nr. 263/2010 si, respectiv, art. 82-86 din Legea nr. 303/2004), nicidecum a integralitatii domeniului de actiune a reglementarii-cadru in materie de drepturi de asigurari sociale.
77. Aceasta intrucat, asa cum rezulta cu evidenta din continutul prevederilor legale enuntate anterior, dreptul la ajutorul de deces nu face parte din sfera de reglementare a dreptului de pensie, ci reprezenta un drept de asigurari sociale distinct si separat, consacrat in capitolul V "Alte drepturi de asigurari sociale" din Legea nr. 263/2010 (plasat topografic dupa capitolul IV "Pensii"), fiind supus unui regim juridic unic pentru toti contribuabilii si beneficiarii sistemului public de pensii.
78. Ca prestatie de asigurari sociale, acordata in caz de deces al asiguratului sau pensionarului (art. 125 din Legea nr. 263/2010) ori al membrului sau de familie (art. 126 din Legea nr. 263/2010), ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, fara a fi conditionat de realizarea unui anumit stagiu de cotizare (art. 127 din Legea nr. 263/2010). Pentru ipoteza reglementata de art. 125 din legea generala, cerintele legale necesar a fi indeplinite de catre titularul acestui drept se rezuma la dovada calitatii de asigurat/pensionar a defunctului si a suportarii cheltuielilor ocazionate de deces.
79. In egala masura, se impune a fi notat ca, potrivit art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, pensia de serviciu a magistratului are regimul juridic al unei pensii pentru limita de varsta. Astfel fiind, asimilarea regimului juridic antreneaza, pe cale de consecinta, vocatia la beneficiul si al altor prestatii de asigurari sociale decat dreptul la pensie ce deriva din statutul de pensionar in sistemul public de pensii.
80. Or, norma generala stipulata in cuprinsul art. 125 din Legea nr. 263/2010 prevede ca dreptul la ajutorul de deces se acorda in cazul decesului asiguratului sau pensionarului, fara a limita sau a distinge intre categoriile de pensionari, titulari ai unei pensii in sistemul public sau ai uneia de serviciu; drept urmare, devine aplicabila regula de interpretare cunoscuta prin adagiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
81. Decurge de aici concluzia potrivit careia vointa legiuitorului nu a fost aceea de a exclude de la beneficiul acestui tip de prestatie de asigurari sociale o categorie de pensionari, titulari de pensie de serviciu integrata sistemului public de pensii, precum este cazul pensionarilor indrituiti la pensia de serviciu stabilita in baza Legii nr. 303/2004.
82. In economia de ansamblu a rationamentului prezentei dezlegari de principiu se impune a fi retinut si argumentul ca magistratii sunt asigurati obligatoriu prin efectul legii, astfel cum statueaza expressis verbis art. 6 alin. (1) pct. II din Legea nr. 263/2010, anterior citat; asadar, intre destinatarii normei generale care instituie tipologia drepturilor de asigurari sociale se plaseaza, cu evidenta, si magistratii, in calitatea lor de asigurati obligatoriu in sistemul public si contribuabili la bugetul de asigurari sociale, in conditiile legii.
83. Drept urmare, devine indiferenta sursa de plata pentru pensia de serviciu a magistratilor (si, a fortiori, partile componente achitate de la bugetul de stat si/sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat), in conditiile in care nu poate fi identificata nicio norma de drept ori vreun argument logico-juridic care sa inlature calitatea acestora de asigurati in sistemul public de pensii, cu vocatie clara la acordarea altor drepturi de asigurari sociale recunoscute de legea generala in materie, intre care dreptul la ajutorul de deces vizat de intrebarea prealabila, cum de altfel impune insusi principiul egalitatii consacrat de art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010.
84. Reiterand, din imprejurarea ca Legea nr. 303/2004 nu contine dispozitii exprese in legatura cu acordarea, pe langa pensia de serviciu, a altor drepturi de asigurari sociale, nu inseamna ca prevederile legii speciale nu pot fi completate cu cele ale legii generale (legea-cadru in materia dreptului de asigurari sociale), care are tocmai aceasta menire, a intregirii reglementarii speciale pentru asigurarea unui cadru normativ adecvat, unitar, fara discriminari [a se vedea, mutatis mutandis, Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 11 din 20 februarie 2023 (paragraful 108)]. Or, de vreme ce legea speciala nu contine niciun fel de dispozitii in privinta ajutorului de deces, reglementarea generala este pe deplin incidenta, cu consecintele juridice care decurg de aici.
85. Argumentele expuse in cele ce preceda permit a se retine ca, in situatia premisa indicata in actul de sesizare, se circumscrie domeniului real de aplicare al dispozitiilor art. 125 din Legea nr. 263/2010 ipoteza decesului magistratului titular al pensiei de serviciu stabilite in baza Legii nr. 303/2004, caz in care solicitantul, pe seama caruia se va dovedi indeplinirea conditiilor legale prescrise de norma generala precitata, este indreptatit la plata sumei reprezentand ajutor de deces.
86. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedura civila,
| INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE In numele legii DECIDE: |
Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. 27.626/3/2023 pentru pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 125 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:
Ajutorul de deces se acorda si in cazul decesului titularului unei pensii de serviciu stabilite in baza Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu indeplineste conditiile pentru acordarea unei pensii in sistemul public, potrivit Legii nr. 263/2010.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 3 martie 2025.
-****-
| VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE MARIANA CONSTANTINESCU Magistrat-asistent, Mihaela Lorena Repana |
Un produs marca 