Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie ridicata de Ionica Mocanu in Dosarul nr. 705/97/2018 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.063D/2019.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de instiintare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. Criticile de neclaritate a prevederilor criticate trebuie respinse, deoarece instantelor judecatoresti le revine indatorirea de a le interpreta. Critica raportata la art. 16 din Constitutie nu se sustine, deoarece aplicarea unor norme juridice diferite in timp nu este discriminatorie, iar critica raportata la art. 21 din Constitutie este nemotivata. In sfarsit, critica raportata la art. 44 din Constitutie privind dreptul de proprietate, constand in sustinerea ca modificarea duratei stagiului de cotizare a avut consecinta reducerii cuantumului pensiei, este neintemeiata, deoarece Constitutia garanteaza dreptul la pensie, dar nu si la un anumit cuantum al acesteia.
| CURTEA, |
4. Prin Incheierea din 13 iunie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 705/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1691 alin. (3) teza finala si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Exceptia a fost ridicata de Ionica Mocanu intr-o cauza avand ca obiect recalcularea pensiei.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 1691 si 1692 din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare, precise si predictibile, ceea ce face posibile doua interpretari opuse in ceea ce priveste determinarea noului punctaj mediu anual. Astfel, intr-o prima interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durata de 30 de ani, daca se va tine seama de Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar, intr-o a doua interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durata de 20 de ani, daca se va da intaietate Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, precum si art. 116 din Legea nr. 263/2010.
6. Prima critica este formulata din perspectiva art. 1 alin. (5) din Constitutie. Se arata, astfel, ca, deoarece prevederile art. 1691 alin. (3) nu sunt clare si precise, nu pot fi respectate, in acest fel fiind incalcat art. 1 alin. (5) din Constitutie. Din cauza faptului ca prevederile criticate nu sunt clare in ceea ce priveste durata stagiului complet de cotizare de care se va tine seama la recalcularea pensiilor in vederea majorarii punctajelor medii anuale, instanta suprema a fost sesizata cu chestiunea de drept solutionata prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018.
7. Autorul exceptiei sustine ca solutia retinuta prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie -- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu clarifica modul in care se determina stagiul complet de cotizare in cazul unei pensii stabilite in temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, cu sau fara cresterile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si art. 169 din Legea nr. 263/2010. Aceasta imprejurare este dovada lipsei de claritate a art. 1691 alin. (3) teza finala din Legea nr. 263/2010.
8. In ceea ce priveste critica raportata la art. 16 alin. (1) din Constitutie, se arata ca prevederile criticate instituie, inauntrul aceleiasi categorii de pensionari, un tratament diferentiat. Categoria de pensionari inauntrul careia se creeaza doua categorii tratate diferit este prevazuta de art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 si este compusa din pensionarii sistemului public de pensii ale caror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislatiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in grupa I si/sau grupa a II-a de munca potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite si/sau conditii speciale, potrivit legii. Prima categorie este compusa din pensionari carora li s-au aplicat normele de drept material privind durata stagiului complet de cotizare in vigoare la data la care s-au pensionat, respectiv un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, potrivit Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, art. 116 din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si principiului tempus regit actum. A doua categorie este compusa din pensionari carora, la recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu li se aplica normele de drept material privind durata stagiului complet de cotizare in vigoare la data la care s-au pensionat, rezultatul fiind acela ca vor avea un stagiu complet de cotizare de 30 de ani sau cu durata mai mare, dupa bunul plac al caselor judetene de pensii. Acest tratament diferentiat este, in opinia autorului, discriminatoriu, contrar art. 16 alin. (1) din Constitutie.
9. Mai departe, autorul exceptiei apreciaza ca, intrucat prevederile criticate nu sunt clare, suple si previzibile, se ingradeste accesul la justitie, contrar art. 21 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, sustine ca se incalca principiul securitatii juridice, deoarece, pentru a fi respectata, legea trebuie sa fie cunoscuta, iar pentru aceasta este nevoie ca ea sa fie suficient de precisa si previzibila.
10. In ceea ce priveste art. 21 alin. (3) din Constitutie, sustine ca dreptul la un proces echitabil garantat de acest text implica acordarea majorarii de punctaj prevazuta de art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum si pastrarea dreptului castigat, respectiv stagiul complet de cotizare de 20 de ani existent la 31 decembrie 2015, potrivit art. 77, 43 si art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000, precum si Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronuntata de instanta suprema.
11. In continuare, autorul subliniaza ca, avand in vedere lipsa de claritate si precizie a art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se incalca si art. 44 alin. (1), alin. (2) teza intai, alin. (3) si (8) din Constitutie. Astfel, stagiul complet de cotizare de 20 de ani este un element substantial al punctajului mediu anual, deoarece intra in calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 si art. 95 din Legea nr. 263/2010. Prin stabilirea dreptului la pensie si a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorul considera ca a dobandit un drept de proprietate avand ca obiect o anumita pensie pentru limita de varsta. Retragerea elementului de calcul constand din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivaleaza cu (i) incalcarea dreptului la garantia pensiei care a fost stabilita initial prin lege si cu (ii) o expropriere inutila, nedreapta, neprevazuta de lege si fara despagubire. Pensia este un bun dobandit in temeiul legii.
12. De asemenea, autorul considera ca se incalca si art. 129 si art. 148 alin. (2) din Constitutie. Aceasta, mai intai, pentru ca nu este posibila formularea unei cai de atac care sa contina motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotararii. De asemenea, este blocat dreptul la un recurs efectiv in dreptul roman, drept consacrat de art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, lipsind un remediu efectiv in dreptul intern in desfasurarea procedurilor pentru caile de atac. Art. 129 din Constitutie se incalca si pentru ca "se face trimitere la hotarari judecatoresti al caror obiect nu este conturat si nu pot fi supuse cailor de atac, iar Codul de procedura civila sanctioneaza cu nulitatea lipsa obiectului actiunii".
13. Autorul considera ca art. 1692 din Legea nr. 263/2010 este contrar textelor constitutionale pe care le incalca si prevederile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, pentru aceleasi motive, dar si pentru motive suplimentare. In plus, art. 1692 din Legea nr. 263/2010 incalca si art. 15 alin. (2) si art. 78 din Constitutie.
14. Astfel, prevederile art. 1692 din Legea nr. 263/2010, deoarece au fost adoptate in aplicarea art. 1691 din aceeasi lege, sunt lipsite de predictibilitate, claritate si precizie. De asemenea, ele nu contin nicio majorare de puncte, ci reprezinta un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
15. Art. 1692 din Legea nr. 263/2010 limiteaza acordarea cresterii prevazute de art. 1691 din aceeasi lege la pensionarii carora li s-au aplicat aceste din urma prevederi si "aduce limitari intamplatoare beneficiarilor de cresterea punctajelor anuale, fara sa modifice ori sa abroge art. 1691, si s-a dispus dupa epuizarea perioadei de aplicare a cresterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017)". In plus, art. 1692 din Legea nr. 263/2010 "nu are nicio ratiune sau logica juridica in privinta destinatarilor carora li s-a aplicat art. 1691 din Legea nr. 263/2010 sau in privinta categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare pe art. 1691. Nu face referire la ce se intampla cu cei carora nu li s-au aplicat prevederile art. 1691 din Legea nr. 263/2010".
16. De asemenea, critica faptul ca nu se intelege ce lege este avuta in vedere in sintagma "potrivit legii" din cuprinsul art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: (i) art. 77, coroborat cu art. 43 si cu art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000; (ii) art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, in forma in vigoare la data la care a inceput sa se aplice art. 1691 din Legea nr. 263/2010; (iii) art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 155/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sau (iv) "Legea nr. 221/2018 care contine o confuzie intre stabilirea si recalcularea pensiei in alin. (1) din articol, existenta unor hotarari judecatoresti definitive sau atacabile"?
17. Mai departe, autorul arata ca: (i) adoptarea prevederilor criticate conduce la un paralelism legislativ, interzis de art. 16 din Legea nr. 24/2000, avand in vedere ca art. 116 din Legea nr. 263/2010 contine norme precise; (ii) este lasat la voia intamplarii momentul care trebuie luat in considerare la alegerea stagiului complet de cotizare aplicabil - cel de la data stabilirii dreptului la pensie sau cel de la data recalcularii acesteia -, facand trimiteri alternative la cele doua momente.
18. Cu referire punctuala la art. 1692 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, se arata ca este neclar, avand in vedere ca si alin. (1) al art. 1692 este neclar.
19. In ceea ce priveste art. 1692 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, autorul exceptiei sustine ca acesta "nu are legatura cu o categorie de pensii ce urmeaza a face obiectul recalcularii si nu are un anumit sens" si ca nu se intelege la ce recalculare se refera, in conditiile in care in art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se prevede ca textul este destinat celor carora li s-a aplicat art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, adica celor care detin deja decizii de recalculare sau hotarari judecatoresti. Astfel, daca se recalculeaza doar pensiile celor carora li s-au aplicat prevederile art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, se ridica intrebarea ce se va intampla cu pensionarii care nu au beneficiat de cresterea prevazuta de art. 1691 sau cu cei carora li s-a respins cererea de recalculare potrivit acestui articol?
20. De asemenea, art. 1692 alin. (3)-(4) din Legea nr. 263/2010 este contrar art. 15 alin. (2) din Constitutie, deoarece dispune noi termene de aplicare a art. 1691 din Legea nr. 263/2010, fara a abroga data dispusa de acesta, si limiteaza aplicabilitatea art. 1691 din Legea nr. 263/2010 la persoanele carora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea cresterilor de punctaje anuale cu 50% si, respectiv, 25%, dupa caz.
21. In continuare, autorul sustine ca art. 1692 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 este contrar art. 78 din Constitutie, in ceea ce priveste data intrarii in vigoare a art. 1691 din Legea nr. 263/2010. Astfel, sunt mentinute in vigoare, in mod inadmisibil, doua date de intrare in vigoare a normelor ce prevad recalcularea pensiilor persoanelor care intra sub incidenta art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: 1 ianuarie 2016 si, respectiv, 1 octombrie 2018.
22. Examinarea motivarii exceptiei de neconstitutionalitate releva faptul ca sunt criticate si impreuna, nu doar distinct, prevederile art. 1691 alin. (3) si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010, dupa cum urmeaza.
23. Art. 1691 alin. (3) si art. 1692 din Legea nr. 263/2010, fiind lipsite de predictibilitate, concizie si claritate, sunt contrare art. 21 alin. (1) din Constitutie, deoarece se interzice accesul la justitie. De asemenea, se incalca si art. 129 din Constitutie, intrucat, prin prevederile criticate, "se face trimitere la hotarari judecatoresti al caror obiect nu este conturat si nu pot fi supuse cailor de atac, iar Codul de procedura civila sanctioneaza cu nulitatea lipsa obiectului actiunii".
24. In sfarsit, se mai sustine ca art. 1691 alin. (3) si art. 1692 din Legea nr. 263/2010 incalca si principiul securitatii juridice.
25. Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este inadmisibila intrucat autorul acesteia pune in discutie o chestiune de interpretare si aplicare a normelor legale criticate, atributie ce revine instantelor judecatoresti. Or, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, instanta suprema a statuat ca, in interpretarea dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, sintagma "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii" se refera la legea in vigoare la data recalcularii pensiei prin acordarea majorarii de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.
26. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
27. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
| CURTEA, |
28. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
29. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 1691 alin. (3) teza finala si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, avand urmatorul cuprins:
- Art. 1691 alin. (3) teza finala: "In cazul persoanelor prevazute la alin. (2), la numarul total de puncte realizate de acestea pana la data prezentei recalculari se adauga numarul de puncte corespunzator majorarii rezultate in urma aplicarii prevederilor alin. (1) la determinarea punctajului mediu anual utilizandu-se stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii.";
- Art. 1692: "(1) Pensionarii sistemului public de pensii carora li s-au aplicat prevederile art. 1691 beneficiaza de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute in vedere, potrivit legii sau a unor hotarari judecatoresti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate in plata sau, dupa caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.
(2) In situatia in care, in urma aplicarii prevederilor alin. (1), rezulta un punctaj mediu anual mai mic decat punctajul mediu anual aflat in plata, se mentine punctajul mediu anual si cuantumul aferent aflat in plata sau cuvenit la data recalcularii.
(3) Recalcularea prevazuta la alin. (1) se efectueaza din oficiu, in termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.
(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018."
30. In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 - Egalitatea in drepturi, art. 21 alin. (1) si (3) privind accesul liber la justitie, art. 44 - Dreptul de proprietate privata, art. 78 - Intrarea in vigoare a legii, art. 129 - Folosirea cailor de atac si art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, cu caracter obligatoriu fata de legile interne.
31. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca a verificat in numeroase ocazii constitutionalitatea prevederilor criticate in prezenta cauza, de exemplu, prin Decizia nr. 325 din 18 mai 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 788 din 17 august 2021, prin care au fost respinse critici similare cu cele formulate de autorul prezentei exceptii.
32. Astfel, cu referire la critica formulata din perspectiva incalcarii art. 1 alin. (5) din Constitutie, Curtea a constatat ca art. 1691 din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data de instanta suprema, ofera suficiente indicatii pentru a se stabili care este durata stagiului complet de cotizare de care se va tine seama in cazul valorificarii beneficiului cresterii punctajului anual in cazul pensiilor stabilite in temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala. Astfel, cei pensionati in baza Legii nr. 3/1977 prin luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare fara durata redusa au beneficiat de cresterea punctajului in intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 si, ca atare, sunt exclusi de la recalcularea prevazuta de art. 1691 din Legea nr. 263/2010. In schimb, cei pensionati in baza Legii nr. 3/1977 prin luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata redusa nu au beneficiat, din acest motiv, de cresterea punctajului in intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015. Doar aceasta din urma categorie va beneficia de cresterea punctajului anual prevazuta de art. 1691 din Legea nr. 263/2010, dar cu luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata prevazuta de legea in vigoare la data recalcularii, respectiv Legea nr. 263/2010. Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, a stabilit cu claritate ca recalcularea in baza art. 1691 din Legea nr. 263/2010 se va realiza prin luarea in considerare a stagiului complet de cotizare prevazut de dispozitiile relevante din Legea nr. 263/2010, excluzand orice alta posibilitate, inclusiv cea mentionata de catre autorii exceptiei, respectiv a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
33. Cu referire la critica raportata la art. 16 din Legea fundamentala, Curtea a retinut ca principiul conform caruia pensiile se calculeaza potrivit normelor juridice in vigoare la data deschiderii lor (tempus regit actum), chiar si in situatia in care titularii acestora, in fapt, se afla in situatii asemanatoare sau chiar identice, respectiv au desfasurat activitati in aceleasi conditii si pentru aceeasi durata, nu trebuie inteles in sensul ca neaga caracterul obiectiv al acestei imprejurari, ci in sensul ca natura dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constitutie impune o marja de apreciere semnificativa a statului in configurarea acestuia. Astfel, deschiderea dreptului la pensie este guvernata de principiul tempus regit actum, neputandu-se considera ca reglementarile anterioare acestui moment, referitoare la conditiile acordarii dreptului la pensie, genereaza o asteptare legitima. Ca atare, pana la momentul pensionarii, se pot succeda mai multe reglementari, care stabilesc conditii de pensionare diferite, relevanta fiind insa doar cea aplicabila la momentul acordarii acestui drept.
34. In ceea ce priveste critica intemeiata pe o presupusa incalcare a art. 21 alin. (3) din Constitutie, Curtea a retinut ca autorii semnalau ca prevederile criticate nu tin seama de stagiul complet de cotizare cu durata redusa, respectiv 20 de ani, avut in vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor vizate de art. 1691 din Legea nr. 263/2010. Or, in mod evident, art. 21 alin. (3) din Constitutie nu are legatura cu aceste sustineri. Astfel, autorii sugerau ca este inechitabil sa nu se tina seama la recalcularea pensiilor de stagiul complet de cotizare luat in considerare la calcularea lor, deci critica o presupusa inechitate ce ar caracteriza o norma juridica substantiala. Dar prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie se refera in mod expres la procesul judiciar, impunand exigenta ca acesta sa se desfasoare in mod echitabil.
35. Cu referire la invocarea art. 21 alin. (1) din Constitutie, Curtea a observat ca autorii sustineau, in mod neintemeiat, ca neclaritatea prevederilor criticate face imposibila exercitarea efectiva a accesului liber la justitie. Or, autorii exceptiei erau si initiatorii litigiilor in care au ridicat exceptia, ceea ce demonstreaza ca nu au fost impiedicati sa se adreseze justitiei pentru apararea dreptului lor, respectiv a dreptului prevazut de art. 1691 din Legea nr. 263/2010.
36. Critica raportata la art. 44 alin. (1), alin. (2) teza intai, alin. (3) si (8) din Constitutie, potrivit jurisprudentei anterioare a Curtii, este neintemeiata, tinand seama de faptul ca, potrivit art. 1691 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, "in situatia in care, in urma aplicarii prevederilor alin. (1)-(3), rezulta un punctaj mediu anual mai mic, se mentine punctajul mediu anual si cuantumul aferent aflat in plata sau cuvenit la data recalcularii". Ca atare, ca urmare a recalcularii pensiei, pensionarii vor avea o pensie mai mare (datorita efectului superior al majorarii punctajelor anuale fata de beneficiul stagiului de cotizare redus) sau o pensie egala in cuantum cu cea de dinaintea recalcularii (in cazul in care majorarea punctajelor anuale la recalculare nu este mai avantajoasa decat efectul reducerii stagiului complet de cotizare de la calcularea pensiei initiale), nicidecum o pensie intr-un cuantum inferior celui stabilit la momentul recalcularii. Prin urmare, Curtea a constatat ca nici dreptul de proprietate privata garantat de art. 44 din Constitutie nu este incalcat in prezenta cauza.
37. Curtea a mai statuat ca nu se incalca art. 129 si art. 148 alin. (2) din Constitutie, avand in vedere ca aceste dispozitii nu aveau incidenta in solutionarea cauzei.
38. In examinarea criticilor de neconstitutionalitate a art. 1692 din Legea nr. 263/2010, Curtea a reamintit ca acestea se refera, in esenta, la doua aspecte: un prim aspect vizeaza pretinsa lipsa de claritate, intrucat se instituie o reglementare paralela cu cea a art. 1691 din acelasi act normativ, in timp ce al doilea aspect vizeaza o omisiune legislativa, intrucat din continutul dispozitiilor de lege criticate nu reiese daca art. 1692 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil si persoanelor carora nu li s-au recalculat pensiile in temeiul art. 1691 din aceeasi lege.
39. Cu privire la primul aspect de neconstitutionalitate, Curtea a retinut ca, potrivit art. 1692 alin. (3) si (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei in temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, in termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 1692 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct si ulterior celui prevazut de art. 1691 din aceeasi lege, care s-a aplicat incepand cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsita de sustinere critica potrivit careia dispozitiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ.
40. Mai mult, Curtea a statuat ca cele doua texte de lege la care au facut referire autorii exceptiei au reglementari cu un continut diferit. Astfel, asa cum a retinut si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozitiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 implica o schimbare a conceptiei legislative in raport cu dispozitiile art. 1691 din aceeasi lege, in sensul acordarii, incepand cu data de 1 octombrie 2018, atat a beneficiului majorarii de punctaj, cat si a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, asa cum s-a retinut si anterior, dispozitiile art. 1691 din Legea nr. 263/2010 au prevazut doar cresterea punctajelor anuale, fara sa fie luate in calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevazute de legile speciale, in vigoare la data pensionarii, ci stagiul complet de cotizare prevazut de Legea nr. 263/2010.
41. Examinand criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativa, Curtea a observat ca recalcularea pensiei in temeiul art. 1691 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedura aplicabila, din oficiu, tuturor persoanelor aflate in ipoteza normei, astfel cum precizeaza in mod expres art. 134 alin. (14) din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Justificarea faptului ca art. 1692 din Legea nr. 263/2010 nu se refera la ipoteza in care recalcularea pensiilor in temeiul art. 1691 din aceeasi lege nu a avut loc se gaseste in aceea ca la data de 1 octombrie 2018, cand, potrivit art. 1692 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, procesul de recalculare prevazut de art. 1692 trebuia sa demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor in temeiul art. 1691 se putea considera finalizat. Imprejurarea ca, din motive obiective, casele de pensii nu si-au indeplinit in unele cazuri obligatia de a recalcula pensiile in termenele prevazute de lege, potrivit art. 1691 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretata ca reprezentand un impediment in aplicarea ulterioara a dispozitiilor art. 1692 din aceeasi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputata titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natura sa conduca la neconstitutionalitatea art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care se aplica tuturor persoanelor ale caror pensii trebuiau sa fie recalculate, in mod obligatoriu, potrivit art. 1691 din aceeasi lege.
42. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, solutia si considerentele jurisprudentei mai sus invocate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
43. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
| CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii DECIDE: |
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ionica Mocanu in Dosarul nr. 705/97/2018 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila si constata ca dispozitiile art. 1691 alin. (3) teza finala si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 17 septembrie 2024.
-****-
| PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Vaduva |
Un produs marca 