Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
X

Autentificare cont

Tine-ma minte

Ati uitat parola? Click aici pentru a recupera user/parola

Nu aveti cont?
X

Recuperare user/parola

Te rugam sa introduci adresa de email pe care ai folosit-o la inregistrarea contului tau.

Contul meu Inregistrare cont
PortalCodulMuncii.ro
Portal actualizat la 23 Iulie 2019
Un produs marca Rentrop ∧ Straton

Decizie nr. 6 din 11 februarie 2019 referitoare la notiunea de salarii brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca

Raspuns oferit de Colectiv Portal Codul Muncii
Colectiv Portal Codul Muncii
02 Mai 2019

Decizie nr. 6 din 11 februarie 2019 in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: "Lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la notiunea de "salarii brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca", prin raportare la actele normative ce reglementau modul de intocmire a carnetului de munca si care stabileau ca in acesta se inscrie retributia tarifara de incadrare"
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 2.877/1/2018
Gabriela Elena Bogasiu    - vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie - presedintele completului
Laura-Mihaela Ivanovici    - presedintele Sectiei I civile
Eugenia Voicheci    - presedintele Sectiei a II-a civile
Corina-Alina Corbu    - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Andreia Liana Constanda    - judecatoria Sectia I civila
Carmen Elena Popoiag    - judecator la Sectia I civila
Lavinia Dascalu    - judecator la Sectia I civila
Alina Iuliana Tuca    - judecator la Sectia I civila
Mihaela Paraschiv    - judecator la Sectia I civila
Virginia Florentina Dumineca    - judecator la Sectia a II-a civila
Minodora Condoiu    - judecator la Sectia a II-a civila
Marian Buda    - judecator la Sectia a II-a civila
Roxana Popa    - judecator la Sectia a II-a civila
Paulina Lucia Brehar    - judecator la Sectia a II-a civila
Daniel Gheorghe Severin    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Virginia Filipescu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Adriana Florina Secreteanu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Luiza Maria Paun    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Marius Ionel Ionescu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept investit cu solutionarea Dosarului nr. 2.877/1/2018 este constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul).
Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa doamna Adriana Elena Stamatescu, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulament.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila, in Dosarul nr. 7.577/105/2017, privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, care a fost comunicat partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, fiind depuse de catre parti puncte de vedere formulate in scris privind chestiunea de drept supusa judecatii. La dosar au fost transmise de catre instantele nationale hotararile judecatoresti relevante ce au fost identificate, precum si opiniile teoretice exprimate de judecatori. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui recurs in interesul legii.
Doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constata ca nu exista chestiuni prealabile, iar completul ramane in pronuntare asupra admisibilitatii sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
INALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
I. Titularul si obiectul sesizarii
1. Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila a dispus, prin Incheierea din data de 27 septembrie 2018, in Dosarul nr. 7.577/105/2017, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: "Lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la notiunea de "salarii brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca", prin raportare la actele normative ce reglementau modul de intocmire a carnetului de munca si care stabileau ca in acesta se inscrie retributia tarifara de incadrare".
II. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia s-a invocat chestiunea de drept mentionata
2. Prin Cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova cu nr. 7.577/105/2017, contestatorul a chemat in judecata pe intimatele Casa Judeteana de Pensii Prahova si Casa Nationala de Pensii Publice, solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea Casei Judetene de Pensii Prahova sa recalculeze pensia, valorificand salariile brute, asa cum rezulta din Adeverinta nr. xxxx din 21.02.2017, eliberata de societatea cu raspundere limitata A, depozitara arhivei societatii pe actiuni B, incepand cu luna urmatoare depunerii cererii la aceasta, anularea deciziei emise de Casa Judeteana de Pensii Prahova, iar in situatia in care, pe parcursul judecatii, Casa Nationala de Pensii Publice emite hotarare de respingere, contestatorul a inteles sa solicite si anularea acesteia.
3. Tribunalul Prahova, prin Sentinta civila nr. 96 din 10 ianuarie 2018, a respins contestatia, ca fiind neintemeiata.
4. In solutionarea actiunii, tribunalul a dat eficienta statuarilor obligatorii din Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 19 din 17 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011, si din Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013, ambele pronuntate in recurs in interesul legii, retinandu-se ca, desi dispozitiile legale avute in vedere la pronuntarea acestor decizii in interesul legii [respectiv, cele ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 19/2000), si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, aprobata cu completari prin Legea nr. 78/2005, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005)] nu mai sunt in vigoare, solutiile lor legislative au fost reluate si se regasesc in continut identic in dispozitiile noii reglementari, respectiv Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 263/2010), asa incat, pentru identitate de ratiune, cele statuate prin respectivele decizii pronuntate in recurs in interesul legii sunt aplicabile si deciziilor de stabilire a drepturilor la pensie emise in temeiul noii legi.
5. Prima instanta a aratat ca, pentru ca sporurile si alte venituri suplimentare sa poata fi valorificate la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie, trebuie indeplinite cumulativ trei conditii: acestea sa fi facut parte din baza de calcul al pensiilor, sa fie inregistrate in carnetul de munca ori in adeverintele emise de unitatile angajatoare si sa se fi platit contributii de asigurari sociale.
6. In sustinerea cererii sale de recalculare a drepturilor de pensie, contestatorul a invocat principiul contributivitatii, ce a fost avut in vedere si de Inalta Curte de Casatie si Justitie la pronuntarea deciziilor date in recurs in interesul legii mai sus mentionate, prin raportare la Adeverinta nr. xxxx din 21.02.2017, din cuprinsul careia rezulta cuantumurile salariilor tarifare si brute realizate de acesta in perioadele 22.02.1968 - 25.10.1970 si 3.03.1972 - 1.04.2001, precum si imprejurarea ca unitatea a calculat, a retinut si a virat cotele aferente contributiei de asigurari sociale si contributia la pensia suplimentara, in conformitate cu prevederile legale,
7. Tribunalul a aratat ca aceasta adeverinta trebuie analizata din perspectiva prevederilor art. 124 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010), prin care se stabileste modul de intocmire a actelor de vechime in munca prevazute de lege, altele decat carnetul de munca, dupa cum urmeaza: "(1) In situatia prezentarii si a altor acte de vechime in munca prevazute de lege, pentru perioadele mentionate la art. 16 lit. a) din lege, acestea vor cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente:
a) denumirea angajatorului;
b) datele de identificare a persoanei;
c) perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca;
d) mentionarea temeiului legal in baza caruia a avut loc incadrarea;
e) functia, meseria sau specialitatea exercitata;
f) salariul tarifar de incadrare;
g) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordata;
h) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat."
8. Or, s-a apreciat ca adeverinta invocata de contestator nu indeplineste toate cerintele enuntate anterior, atat timp cat nu individualizeaza distinct decat sumele incasate lunar cu titlu de salariu tarifar de incadrare, iar nu si sporurile permanente, procentul sau suma acordata, perioada de timp in care a primit acel spor si temeiul de drept ce a stat la baza acordarii, precum si sumele primite cu alt titlu (sporuri nepermanente, prime, compensatii etc.), toate intrand in componenta "salariilor brute" indicate nediferentiat de societate.
9. De altfel, in cadrul demersului sau judiciar, nici macar contestatorul nu a individualizat natura celorlalte sume cu care a fost remunerat, in afara salariilor tarifare de incadrare, limitandu-se la sustinerea ca sumele brute indicate prin certificatul prezentat ar fi trebuit valorificate in integralitate, sustinere care nu a fost primita de tribunal tocmai pentru ca, pornind de la considerentele Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, includerea sau neincluderea veniturilor (incasate cu alt titlu decat salariu tarifar de incadrare) in baza de calcul si incasarea sau neincasarea contributiei de asigurari sociale pentru veniturile prevazute de textele legale care au generat o practica neunitara constituie o problema de fapt, specifica fiecarui caz.
10. Prima instanta a aratat ca o asemenea verificare nu poate fi realizata decat in conditiile indicarii naturii sporului/primei/compensatiei, a procentului sau sumei acordate, a perioadei de timp in care a primit acel spor si a temeiului de drept ce a stat la baza acordarii, pentru ca, in principiu, nu pot fi valorificate la stabilirea drepturilor de pensie si veniturile incasate cu caracter ocazional de catre beneficiarul dreptului la pensie.
11. Mai mult decat atat, tribunalul a retinut ca in chiar dispozitivul Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012 se face referire la adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, privind sporurile sau veniturile suplimentare in discutie (in masura in care nu sunt inregistrate in carnetul de munca).
12. Impotriva acestei sentinte a formulat apel contestatorul, sustinand, in esenta, ca adeverinta prezentata contine salariul brut ce reprezinta toate veniturile brute din munca, constand din salariul de baza, precum si din adaosurile salariale corespunzatoare cu munca prestata, pe cand in carnetul de munca este consemnat doar salariul tarifar.
13. Conform prevederilor legale - art. 165 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare se utilizeaza salariile brute (adica toate veniturile brute din munca, constand din salariul de baza, precum si din adaosurile salariale corespunzatoare cu munca prestata), si nu doar salariul de incadrare (respectiv suma inscrisa in contractul individual de munca, fara sporuri, alte indemnizatii sau adaosuri).
14. Ulterior, apelantul-contestator a depus la dosar o cerere prin care a solicitat sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 520 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile referitor la urmatoarea chestiune de drept: "lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, raportat la principiul contributivitatii - potrivit art. 165 alin. (1)-(3) din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare".
III. Aspectele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
15. Prin Incheierea de sesizare din data de 27 septembrie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 7.577/105/2017, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila a apreciat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, constatand ca, in prezenta cauza, instanta este legal investita cu solutionarea unei cereri de apel, intr-un litigiu avand natura juridica a asigurarilor sociale, ceea ce confera competenta exclusiva, in prima instanta, tribunalului, conform art. 153 si 154 din Legea nr. 263/2010, iar hotararile pronuntate de tribunal sunt supuse numai apelului, conform art. 155 din aceeasi lege, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie realizandu-se de un complet de judecata din cadrul Curtii de Apel Ploiesti, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta.
16. Conditia de admisibilitate referitoare la caracterul esential al chestiunii de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei pendinte este indeplinita, intrucat solutionarea pe fond a prezentului dosar (respectiv luarea in considerare la calculul pensiei a salariului tarifar de incadrare mentionat in carnetul de munca sau a salariului brut mentionat in adeverinta doveditoare) depinde de chestiunea de drept a carei lamurire se solicita, respectiv sa se stabileasca interpretarea notiunii de "salariu brut sau net, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca", prin raportare la actele normative ce reglementau modul de intocmire a carnetului de munca si care stabileau ca in acesta se inscrie retributia tarifara de incadrare.
17. Instanta de sesizare a apreciat ca este indeplinita si conditia noutatii, intrucat asupra acestei probleme de drept nu a fost identificata jurisprudenta care sa prezinte caracterul unei practici judiciare conturate si constante, astfel incat mecanismul cu functie de preventie al hotararii prealabile sa fie inlaturat.
18. Ca urmare a verificarilor efectuate din oficiu asupra acestui aspect, s-a constatat ca la nivelul Curtii de Apel Ploiesti exista practica neunitara, in sensul ca unele completuri de judecata admit actiunile ce vizeaza valorificarea salariului brut, astfel cum este mentionat in adeverinta eliberata de angajator, chiar daca acesta este diferit de salariul de incadrare mentionat in carnetul de munca, pe cand alte completuri resping asemenea cereri, motivat de imprejurarea ca adeverinta in discutie nu cuprinde in realitate salariul brut de incadrare si nu atesta in mod separat sporurile incasate.
19. La nivelul Tribunalului Bucuresti si Curtii de Apel Pitesti au fost evidentiate foarte multe hotarari prin care asemenea actiuni au fost admise, pe cand la nivelul Curtii de Apel Bucuresti au fost cazuri in care actiunile au fost respinse.
20. Pe de alta parte, la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie au fost pronuntate mai multe decizii ce au statuat asupra preeminentei principiului contributivitatii in calcularea sau recalcularea pensiilor, cum ar fi Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 223 din 31 martie 2011, Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013.
21. De asemenea, prin Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 108 din 5 februarie 2018, invocata de intimata in apararea sa, a fost respinsa, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. 857/113/2016, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la modul de interpretare si aplicare a prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, raportat la principiul contributivitatii retinut in considerentele Deciziei nr. 5 din 20 septembrie 2010, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, si ale deciziilor nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, in situatia in care veniturile realizate de salariat in perioada anterioara anului 2001 sunt mai mici decat salariile inscrise in carnetul de munca.
22. Instanta de sesizare a constatat ca aceste aspecte nu au legatura cu cauza - in speta, fiind cert ca adeverintele de acest gen cuprind salariul brut mai mare decat cel de incadrare mentionat in carnetul de munca.
23. Avand in vedere ca asupra interpretarii art. 165 din Legea nr. 263/2010, prin prisma principiului contributivitatii, deja s-a statuat, dar si fata de modalitatea de redactare a problemei de drept supuse dezlegarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a obiectului cererii de chemare in judecata si a considerentelor cererii de apel, instanta de sesizare a apreciat ca se impune reformularea intrebarii cu care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile.
24. Astfel, s-a constatat ca nu a facut obiectul analizei instantei supreme determinarea notiunii de salariu brut sau net, dupa caz, mentionat de art. 165 din Legea nr. 263/2010.
25. Acesta face vorbire despre valorificarea, pentru diferite perioade, a salariilor brute, respectiv nete, astfel cum au fost mentionate in carnetele de munca (o dispozitie identica regasindu-se in art. 164 din Legea nr. 19/2000), cu toate ca nu exista o astfel de distinctie, respectiv, nu subzista notiunea de salariu "brut" sau "net" in legislatia care reglementa modul de intocmire a carnetului de munca si care stabilea ca in acesta se inscrie retributia tarifara de incadrare.
26. In carnetele de munca ale salariatilor a fost mentionat, de regula, pentru perioada anterioara anului 2001, salariul tarifar de incadrare, iar nu valoarea reala, primita in mod concret de catre salariati, de foarte multe ori salariul tarifar de incadrare, mentionat in carnetele de munca, nereprezentand venitul incasat, in realitate, de catre salariat.
27. Avand in vedere practica judiciara existenta atat la nivelul instantei de sesizare, cat si la nivelul altor instante din tara cu privire la aceasta problema de drept, cat si imprejurarea ca ea nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, conform evidentelor consultate la data sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila a apreciat ca este indeplinita conditia noutatii.
28. S-a apreciat ca este indeplinita si conditia ca problema in discutie sa comporte o anumita dificultate de natura sa impuna o interpretare cu caracter unificator, avand in vedere atat solutiile diferite pronuntate pana in prezent, cat si dificultatea de interpretare a dispozitiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 raportat la actele normative ce reglementau inscrierile in carnetul de munca, la care chiar legiuitorul face referire.
IV. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
29. Dupa comunicarea raportului intocmit de judecatorii-raportori, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, au fost formulate urmatoarele puncte de vedere de catre parti:
30. Apelantul-contestator, prin avocat, a apreciat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile cu privire la chestiunea de drept sesizata.
31. Pe fondul problemei de drept, a invederat ca in carnetele de munca ale salariatilor a fost mentionat, de regula, pentru perioada anterioara anului 2001, salariul tarifar de incadrare, iar nu valoarea reala, primita in mod concret de catre salariati. Astfel, de foarte multe ori, salariul tarifar de incadrare, mentionat in carnetele de munca, nu reprezinta venitul incasat, in realitate, de catre salariat.
32. Toate deciziile pronuntate anterior pentru lamurirea problematicii dispozitiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 nu au clarificat daca, la stabilirea dreptului de pensie, pentru dovedirea salariilor brute sau nete, pot fi avute in vedere si adeverinte eliberate de angajator sau arhivar din documentele verificabile aflate in gestionarea lor sau numai asa cum rezulta din carnetele de munca, cum limitativ a aratat legiuitorul.
33. Atat timp cat dispozitiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 prevad in mod expres ca, la determinarea punctajelor lunare, se utilizeaza salariile brute pana la 1 iulie 1977 si dupa 1 ianuarie 1991, s-a considerat ca recalcularea drepturilor de pensie trebuie facuta prin valorificarea salariilor brute, asa cum au fost mentionate de angajator.
34. In deplina concordanta cu deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, care confirma necesitatea respectarii principiului contributivitatii, se poate sustine opinia potrivit careia salariul brut mentionat de art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se refera, asa cum este mentionat chiar in text, la echivalentul castigului brut care cuprinde salariul de incadrare, sporurile si alte drepturi incasate de salariat potrivit legii, si nu la salariul tarifar de incadrare care este mentionat in carnetul de munca.
35. Aplicarea principiului contributivitatii presupune ca orice element salariat pentru care salariatul/angajatorul a achitat contributii de asigurari sociale sa se reflecte in cuantumul pensiei.
36. Adeverintele depuse la casa teritoriala de pensii nu sunt necesare dovedirii vechimii in munca sau vechimii in serviciu realizate, care au fost deja avute in vedere la stabilirea pensiei, ci pentru a dovedi veniturile necesare recalcularii drepturilor de pensie.
37. Intimata Casa Judeteana de Pensii Prahova, prin consilier juridic, a apreciat prin punctul de vedere formulat ca este necesara o clarificare a modului de interpretare a dispozitiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, fata de practica neunitara identificata la nivelul instantelor nationale de judecata.
38. Cu privire la chestiunea sesizata, a aratat ca, fata de dispozitiile art. 1 din Decretul nr. 196/1977 pentru stabilirea unor masuri ce decurg din desfiintarea impozitului pe retributiile individuale si ale art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, incepand cu 1 iulie 1977, in calculul pensiei se valorifica salariul net, adica fara impozit.
39. De asemenea, conform art. 165 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, in calculul pensiei pana la data de 1 iulie 1977, cand retributia tarifara se stabilea cu impozit, se valorifica salariul brut, adica retributia tarifara bruta in care este inclus si impozitul.
40. Salariul inscris in carnetul de munca pana la 1 aprilie 2001, la care face referire art. 165 din Legea nr. 263/2010, cunoscut sub denumirea de retributie tarifara/salariu tarifar sau retributie/salariu de incadrare, in functie de cum era acesta cu sau fara impozit, reprezinta retributie tarifara bruta sau neta/salariu tarifar brut sau net, dupa caz.
41. In opinia intimatei, interpretarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 nu implica nicio dificultate, ci doar cunoasterea legislatiei muncii si a asigurarilor sociale anterioara datei de 1 aprilie 2001, corelata cu Legea nr. 19/2000 si Legea nr. 263/2010.
42. Notiunea de salariu tarifar/retributie tarifara nu trebuie confundata cu notiunea de salariu brut realizat sau venit brut. In carnetul de munca retributia este inscrisa cu sau fara impozit, si nu cu sau fara sporuri.
43. Potrivit legislatiei asigurarilor sociale, contributia individuala la bugetul de pensii, adica cea care se retine si se plateste din drepturile salariate ale angajatului, a fost introdusa incepand cu data de 1 aprilie 2001.
44. Prin urmare, legiuitorul a fost obligat sa stabileasca o baza de calcul al pensiei, aferenta perioadei de activitate anterioare datei de 1 aprilie 2001, cand salariatul nu avea instituita in sarcina o contributie individuala la bugetul de pensii.
45. Astfel, dispozitiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 (art. 164 din Legea nr. 19/2000) reglementeaza baza de calcul al pensiei pentru activitatea desfasurata inainte de 1 aprilie 2001, care nu trebuie in niciun caz confundata cu cea stabilita la art. 78 din Legea nr. 19/2000 (art. 96 din Legea nr. 263/2010).
46. Pentru clarificarea acestei delimitari, legiuitorul a facut trimitere la baza de calcul al pensiei conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv ce intra in calculul pensiei anterior datei de 1 aprilie 2001.
47. Cu alte cuvinte, pentru calculul pensiei, atunci cand se valorifica o perioada de activitate anterioara datei de 1 aprilie 2001, prin aplicarea art. 165 din Legea nr. 263/2010, trebuie analizata si stabilita baza de calcul al pensiei conform Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 3/1977), si Legii nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale (Legea nr. 49/1992), din care rezulta ca sporurile cu caracter permanent, altele decat cele expres mentionate, sunt cele prevazute in contractele individuale de munca, de unde si caracterul lor de permanenta.
48. Intrucat inainte de 1 aprilie 2001 nu exista contributie individuala la sistemul public de pensii, baza de calcul al pensiei conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 este corelata cu contributia la pensia suplimentara si este compusa din salariu/retributie tarifara si sporurile expres si limitativ prevazute de lege.
V. Punctul de vedere al titularului sesizarii cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
49. Completul de judecata al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia I civila a retinut ca, potrivit prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, astfel: a) salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
50. Aplicand stricto sensu acest text de lege, se impune a se proceda la valorificarea adeverintelor in care se mentioneaza salariile brute obtinute de reclamanti pana la data de 1 iulie 1977 si dupa 1 ianuarie 1991, chiar daca acestea nu sunt defalcate, in sensul indicarii in mod separat a salariului tarifar de incadrare, a denumirii sporurilor cu caracter permanent, a procentului sau sumei acordate, a perioadei in care a primit sporul si a temeiului in baza caruia s-a acordat.
51. Aceasta intrucat, la data la care au intrat in vigoare dispozitiile Legii nr. 263/2010, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul muncii), prevedea la art. 160 ca salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
52. Aceleasi dispozitii erau cuprinse si in Legea salarizarii nr. 14/1991, cu modificarile ulterioare, in vigoare de la 11 martie 1991 pana la 28 februarie 2003, care la art. 1 alin. (2) prevedea ca salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile si sporurile la acesta.
53. Ca atare, notiunea de salariu brut este diferita de cea de salariu de baza sau salariu de incadrare, fostul salariu tarifar mentionat de Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare (Decretul nr. 92/1976), in vigoare de la 26 iulie 1976 pana la 1 ianuarie 2011, ce a fost abrogat prin Codul muncii.
54. Salariul brut cuprinde suma veniturilor realizate de salariat, iar salariul net reprezinta diferenta intre salariul brut si cheltuielile deductibile (contributii obligatorii si impozit).
55. Or, desi Legea nr. 263/2010 face trimitere la salariile brute sau nete in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, in realitate, in carnetul de munca este inscrisa retributia tarifara de incadrare, echivalentul salariului tarifar de incadrare sau salariului de baza.
56. In acest sens s-au invocat prevederile art. 1 si art. 11 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976, in vigoare in perioada 1976-2011, care se refera la retributia tarifara de incadrare, aratandu-se totodata ca nici pentru perioada anterioara acestui decret nu exista dispozitii care sa impuna o asimilare a salariului brut cu salariul tarifar, care este mentionat, de regula, in carnetele de munca, asa cum rezulta din cuprinsul art. 1 din Decretul nr. 90/1960 privind carnetul de munca.
57. Venitul brut, in intelesul legii in vigoare la data adoptarii Legii nr. 263/2010, era compus din salariu de baza, sporuri, indemnizatii, indiferent daca au caracter permanent sau nu etc., deci toate veniturile brute incasate de angajat, iar salariul net este suma rezultata dupa retinerea din salariul brut a contributiilor si impozitului datorat de salariat, salariul brut nefiind echivalentul salariului brut de baza sau salariului tarifar sau de incadrare.
58. In schimb, alaturarea in art. 165 din Legea nr. 263/2010 a sintagmei salariu brut sau net, dupa caz, cu sintagma in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca este de natura a crea confuzii, cata vreme inscrierile in carnetele de munca, potrivit legislatiei anterioare, priveau retributia tarifara de incadrare.
59. Trebuie observat ca, in cazul prezentarii unor adeverinte ce atesta salariul brut al angajatului, in vederea recalcularii pensiei acestuia, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 124 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, potrivit caruia, "In situatia prezentarii si a altor acte de vechime in munca prevazute de lege, pentru perioadele mentionate la art. 16 lit. a) din lege, acestea vor cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente: a) denumirea angajatorului; (...) h) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat".
60. Sub acest aspect, potrivit dispozitiilor art. 16 lit. a) din Legea nr. 263/2010, constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la data de 1 aprilie 2001.
61. De asemenea, conform art. 103 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, "Cererea de pensionare, impreuna cu actele prin care se dovedeste indeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege, se depune, incepand cu data indeplinirii acestor conditii, la casa teritoriala de pensii competenta, in a carei raza domiciliaza persoana".
62. Potrivit art. 76 alin. (1) lit. a) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, actele la care se face referire la art. 103 alin. (2) din lege pentru pensia pentru limita de varsta, anticipata si anticipata partiala sunt: cererea pentru inscrierea la pensie (anexa nr. 6); carnetul de munca (original si copie); carnetul de munca pentru membrii CAP (original si copie); carnetul de asigurari sociale pentru agricultori (original si copie); alte acte prevazute de lege privind vechimea in munca sau vechimea in serviciu realizata; actele de stare civila ale solicitantului (...) si alte acte intocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
63. Or, adeverintele depuse de reclamanti nu sunt necesare dovedirii vechimii in munca sau vechimii in serviciu realizate, care au fost deja avute in vedere la stabilirea pensiei, ci pentru a dovedi veniturile necesare recalcularii drepturilor de pensie, potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010, in sensul stabilirii pensiei in conformitate cu dispozitiile art. 94 din Legea nr. 263/2010, conform caruia cuantumul pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.
64. Astfel, potrivit art. 96 din aceeasi lege, punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate in anul calendaristic respectiv, iar punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
65. Ca atare, adeverintele care atesta cuantumul salariului brut incasat de angajati in vederea recalcularii pensiei acestora nu se incadreaza printre cele prevazute de art. 124 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, care este aplicabil in situatia prezentarii si a altor acte de vechime in munca prevazute de lege.
66. In realitate, adeverinta se incadreaza printre actele intocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie, respectiv atesta salariul brut necesar stabilirii punctului de pensie, astfel incat ea este emisa potrivit legii, iar in privinta ei legiuitorul nu a impus cerintele prevazute la art. 124 alin. (1) sus mentionat.
67. Pe de alta parte, nu sunt incidente nici dispozitiile art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, potrivit carora sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea si/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, sunt cele prevazute in anexa nr. 15. Adeverinta prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada in care s-a desfasurat activitatea, cu indicarea datei de incepere si de incetare a acesteia; d) functia, meseria sau specialitatea exercitata; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata; f) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat.
68. Din studierea continutului acestui text normativ nu rezulta obligativitatea mentionarii salariului tarifar, iar, pe de alta parte, mentiunea din cuprinsul adeverintelor in sensul ca au fost achitate contributiile la asigurarile sociale potrivit dispozitiilor legale a fost asumata de catre angajator sub sanctiunea legii penale, astfel incat, pana la dovedirea falsului acestui inscris, aceasta afirmatie isi produce pe deplin efectele.
69. In atare conditii, avand in vedere ca adeverintele din spetele supuse analizei nu se refera la cuantumul sporurilor incasate, ci la cuantumul salariului brut al fostilor angajati, s-a constatat ca nu sunt obligatorii in asemenea cazuri mentiunile prevazute la art. 127 alin. (2) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, cu atat mai mult cu cat acestea se refera la adeverintele intocmite pentru a atesta veniturile reprezentand sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea si/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, deci doar cele acordate dupa data de 1 aprilie 1992.
70. Ca atare, cata vreme pentru perioadele prevazute de art. 165 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 263/2010 adeverintele respecta cerintele prevazute de lege, in sensul ca atesta salariul brut incasat de reclamanti in perioadele anterioare datei de 1 iulie 1977 si dupa 1 ianuarie 1991 pana la 1 aprilie 2001, ele trebuie avute in vedere si valorificate.
71. Pe de alta parte, art. 165 din Legea nr. 263/2010 se refera la data de 1 iulie 1977, cand a intrat in vigoare Legea nr. 3/1977, lege ce a fost abrogata de Legea nr. 19/2000.
72. Legea nr. 3/1977 statua la art. 1 ca pensia se stabileste in raport cu contributia adusa de fiecare om al muncii la dezvoltarea societatii si se diferentiaza in functie de vechimea in munca, retributia avuta si grupa de munca, iar la art. 10 se mentiona ca retributia tarifara, care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei, este media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate.
73. Art. 10 din Legea nr. 3/1977 a fost modificat prin art. III pct. 1 din Legea nr. 49/1992, astfel: "Baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza si a urmatoarelor:
- sporul de vechime in munca;
- sporul pentru lucrul in subteran, precum si pentru lucrul pe platformele marine de foraj si extractie;
- indemnizatia de zbor;
- sporul pentru conditii grele de munca;
- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
- sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;
- alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca, potrivit legii."
74. Anterior Legii nr. 3/1977 erau aplicabile dispozitiile art. 5 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara, republicata, in vigoare de la 1 ianuarie 1967 pana la 1 iulie 1977, potrivit carora, pentru stabilirea cuantumului pensiei, se iau in considerare, dupa felul pensiei, urmatoarele elemente: a) vechimea in munca; b) salariul tarifar de incadrare; c) gradul de invaliditate si cauza care a provocat invaliditatea; d) conditiile de la locul de munca.
75. Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat, cu modificarile si completarile ulterioare (Decretul nr. 399/1972), in vigoare de la 1 ianuarie 1973 pana la 1 aprilie 2001, abrogat si inlocuit prin Legea nr. 19/2000, statua la art. 1 ca unitatile care folosesc personal salariat sunt datoare sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata contractului de munca.
76. Acesta a fost modificat de art. II pct. 1 din Legea nr. 49/1992, conform caruia: "Pentru persoanele juridice si fizice care folosesc personal salariat, contributia asigurarilor sociale de stat se stabileste diferentiat, astfel:
- 35% asupra castigului brut realizat de salariatii incadrati in grupa I de munca;
- 30% asupra castigului brut realizat de salariatii incadrati in grupa a II-a de munca;
- 25% asupra castigului brut realizat de celelalte categorii de salariati;
- 15% asupra salariului brut primit, dar nu mai putin decat salariul minim brut pe tara, in cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru ingrijirea persoanelor in varsta, handicapatilor si a copiilor."
77. Raportand aceste dispozitii la art. 96 din Legea nr. 263/2010, potrivit caruia punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate in anul calendaristic respectiv, iar punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut/soldei brute sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica, se poate observa ca, desi baza de calcul la stabilirea pensiei se raporta la salariul tarifar de incadrare, salariul de baza sau retributia tarifara de incadrare, venitul asigurat era castigul brut realizat de salariat.
78. In atare conditii, in deplina concordanta cu deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, care confirma necesitatea respectarii principiului contributivitatii, se poate sustine opinia potrivit careia salariul brut mentionat de art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se refera, asa cum este mentionat chiar in cuprinsul textului, la echivalentul castigului brut care cuprinde salariul de incadrare, sporurile si alte drepturi incasate de salariat potrivit legii, si nu la salariul tarifar de incadrare care era mentionat in carnetul de munca.
79. Un contraargument poate fi insa faptul ca la alin. (2) al art. 165 se mentioneaza ca, la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1), se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, iar la alin. (3) al aceluiasi articol se detaliaza modul in care se utilizeaza sporul de vechime la stabilirea punctajelor lunare in perioadele 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983, 1 septembrie 1983 - 1 aprilie 1992, ceea ce ar conduce la concluzia ca in realitate salariile brute sau nete mentionate la alin. (1) sunt salariile tarifare de incadrare, si nu cele rezultate prin adaugarea la salariul de baza a sporurilor si altor asemenea sume incasate potrivit legii.
VI. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
80. In urma solicitarii adresate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, datele comunicate de instantele nationale au relevat ca la nivelul curtilor de apel Timisoara, Oradea, Alba Iulia, Galati si Bacau nu s-a identificat practica judiciara.
81. La nivelul Curtii de Apel Brasov practica judiciara este unitara in sensul ca salariile brute mentionate la art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cuprinse in adeverinte, nu pot fi valorificate la recalcularea pensiei. In justificarea acestei solutii s-a precizat ca din coroborarea prevederilor art. 165 alin. (1) si (2) din Legea nr. 263/2010 reiese ca prin salariile nete sau brute se au in vedere salariile de incadrare inscrise in contractul individual de munca, la care se adauga sporurile cu caracter permanent. Expresia "salariile brute sau nete" din art. 165 al Legii nr. 263/2010 are in vedere salariile tarifare de incadrare, carora li s-a retinut sau nu impozitul aferent si nu se identifica cu veniturile brute.
82. Practica judiciara la nivelul Curtii de Apel Constanta este unitara, in sensul ca se valorifica veniturile brute atestate in adeverinte eliberate de fostul angajator, daca sunt indeplinite conditiile indicate prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii.
83. La nivelul Curtii de Apel Cluj au fost identificate mai multe hotarari judecatoresti definitive din cuprinsul carora rezulta existenta unei practici constante si unitare, potrivit careia sunt nefondate cererile reclamantilor avand ca obiect recalcularea pensiei cu luarea in considerare a salariilor brute (veniturilor brute) mentionate in adeverintele eliberate de fostii angajatori. Pentru a pronunta aceste solutii, instantele au avut in vedere faptul ca adeverintele atesta totalul castigurilor brute realizate in fiecare luna, fara a preciza in mod distinct care sunt veniturile realizate, respectiv cat reprezinta salariul de incadrare si cat sporurile si care este temeiul legal de acordare a acestor venituri.
84. La Curtea de Apel Targu Mures s-a conturat opinia ca salariile brute la care se face referire in art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 vizeaza castigul brut realizat de reclamant, in acord cu deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, s-a apreciat ca aplicarea principiului contributivitatii presupune ca orice element salarial pentru care salariatul/angajatorul a achitat contributii de asigurari sociale sa se reflecte in cuantumul pensiei.
85. Practica judiciara la nivelul instantelor din circumscriptia teritoriala a Curtii de Apel Pitesti a fost in sensul ca, in acord cu dispozitiile art. 96 alin. (2) si art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, salariile obtinute in perioada anterioara datei de 1 aprilie 2001 vor fi valorificate la determinarea punctajelor lunare indiferent de forma in care au fost consemnate in carnetul de munca, in perioade diferite, respectiv salarii brute sau nete, si nu salarii tarifare de incadrare. S-a retinut ca din interpretarea sistematica a celor doua texte de lege rezulta ca ceea ce se ia in calcul nu este numai salariul inscris in carnetul de munca, ci si venitul brut lunar, care cuprinde si sporuri si adaosuri pentru care legea a prevazut, iar angajatorul a retinut si virat contributii de asigurari sociale. Art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 are menirea de a clarifica, data fiind succesiunea in timp a legilor, modalitatea de inscriere in carnetul de munca a salariilor in cursul anilor si modalitatea de stabilire a bazei de calcul al contributiei de asigurari sociale. Acest text, norma tranzitorie, nu este de natura a inlatura de la aplicare principiul contributivitatii.
86. In jurisprudenta Curtii de Apel Bucuresti, in determinarea caracterului valorificabil sau nevalorificabil al unui venit, ca regula generala, au fost avute in vedere principiile consacrate de Legea nr. 263/2010 si de jurisprudenta obligatorie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, analizandu-se daca venitul a fost inclus in baza de calcul conform legislatiei anterioare, daca este inregistrat in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si daca pentru acesta s-a platit contributia de asigurari sociale. Totodata, s-a avut in vedere ca adeverintele eliberate de fostii angajatori trebuie sa imbrace o anumita forma, in conditiile art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, care impune ca adeverinta sa cuprinda denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata, perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat. S-a considerat ca aceste cerinte trebuie privite din perspectiva principiului contributivitatii, a carui aplicare nu poate ramane la nivel abstract, ci trebuie sa fie realizat in concret, in raport cu natura fiecarui venit si cu dispozitiile legale incidente privind categoriile de venituri supuse platii contributiei de asigurari sociale.
87. Curtea de Apel Iasi a inaintat o decizie prin care a fost respinsa actiunea, retinandu-se ca, desi fostul angajator a platit contributia de asigurari sociale, nu este indeplinita si cea de-a doua conditie prevazuta in Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, respectiv ca venitul efectiv realizat sub forma de acord global mentionat sa fie inclus in salariile brute realizate in intervalul litigios. Cu alte cuvinte, s-a apreciat ca trebuia defalcat salariul tarifar (brut sau net, in functie de mentiunile din carnetul de munca) si separat venitul obtinut suplimentar.
Printr-o alta hotarare definitiva a fost admisa actiunea privind valorificarea sporului pentru munca in "regim prelungit" potrivit Deciziei nr. 5 din 20 septembrie 2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite.
S-a mai depus o hotarare prin care au fost valorificate sporurile care faceau parte din fondul de salarii la care se plateau contributii de asigurari sociale.
88. Curtea de Apel Suceava a identificat practica judiciara in sensul ca in notiunea de "salarii brute sau nete" se includ si veniturile realizate in acord global, deoarece, desi fac parte din venitul brut, nu au fost valorificate la stabilirea drepturilor de pensie, cu toate ca angajatorul a achitat contributiile de asigurari sociale catre stat.
89. Curtea de Apel Craiova a inaintat o serie de hotarari judecatoresti definitive prin care s-a retinut ca art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se refera la salariile brute sau nete, astfel cum au fost inregistrate in carnetul de munca, in functie de cum erau stabilite - cu sau fara impozit, raportat la prevederile legale incidente. In acelasi sens sunt si prevederile art. 124 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, referitoare la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca si alte acte ce atesta vechimea in munca si mentioneaza expres atat salariul tarifar de incadrare, cat si denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordata, perioada in care s-a acordat acesta si temeiul in baza caruia s-a acordat.
S-a aratat ca nu pot fi valorificate mentiunile din adeverinta referitoare la toate veniturile nete obtinute de salariat, deoarece ar putea cuprinde si sporuri care au fost deja valorificate de casa de pensii sau, dimpotriva, pe care legiuitorul a ales sa nu le considere ca fiind elemente de calcul al pensiei.
In practica acestei instante s-a retinut ca veniturile obtinute in acord global se valorifica conditionat de includerea lor in salariul brut si de achitarea contributiilor aferente acestora de catre angajator, cu specificatia ca, in perioada in care au fost incasate, nu exista obligatia salariatului de a vira contributia pentru pensia de asigurari sociale, aceasta obligatie revenind numai angajatorului, eventuala neretinere a procentului pentru pensia suplimentara aferenta sumelor realizate in acord nefiind apta prin ea insasi sa atraga respingerea cererii de valorificare a adeverintei.
90. Curtea de Apel Ploiesti - instanta de sesizare a inaintat hotarari judecatoresti definitive, care se regasesc atasate si la incheierea de sesizare, din care rezulta existenta unei practici neunitare, dupa cum urmeaza:
O opinie a fost in sensul ca, daca adeverintele depuse de reclamanti la casa de pensii mentioneaza ca veniturile consemnate in acestea sunt salarii brute, ele trebuie luate in considerare, potrivit prevederilor art. 165 din Legea 263/2010. Aceasta opinie nu considera aplicabil art. 124 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, care este incident in situatia prezentarii si a altor acte de vechime in munca prevazute de lege, intrucat adeverintele depuse de reclamanti nu sunt necesare dovedirii vechimii in munca sau vechimii in serviciu realizate, care au fost deja avute in vedere la stabilirea pensiei, ci pentru a dovedi veniturile necesare recalcularii drepturilor de pensie.
Ca atare, cata vreme pentru perioadele prevazute de art. 165 alin. (1) lit. a) si c) adeverintele respecta cerintele prevazute de lege, in sensul ca atesta salariul brut incasat de reclamant in perioadele anterioare datei de 1 iulie 1977 si dupa 1 ianuarie 1991 pana la 1 aprilie 2001, s-a apreciat ca ele trebuie avute in vedere si valorificate.
Intr-o alta opinie s-a apreciat ca aceste adeverinte nu pot fi valorificate, pentru ca, in realitate, desi mentioneaza salariul brut, sumele sunt venituri brute, pentru a caror valorificare nu exista un temei legal.
Aceasta opinie aplica art. 124 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, care stabileste continutul adeverintelor emise in situatia prezentarii si a altor acte de vechime in munca prevazute de lege, pentru perioadele mentionate la art. 16 lit. a) din lege.
Din cuprinsul dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 rezulta ca stabilirea pensiei se face in functie de salarii (nu venituri), la aceste salarii adaugandu-se si sporurile si alte venituri care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
91. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Adresa nr. 2.680/C/3.779/III-5/2018 din 14 noiembrie 2018, a comunicat ca la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifica, in prezent, practica judiciara, in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept care formeaza obiectul prezentei sesizari.
VII. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si jurisprudenta Curtii Constitutionale
92. Analizand jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in procedurile de unificare a practicii judiciare, a fost identificata Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 108 din 5 februarie 2018, prin care a fost respinsa, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. 857/113/2016, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la modul de interpretare si aplicare a prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la principiul contributivitatii retinut in considerentele Deciziei nr. 5 din 20 septembrie 2010, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, si ale deciziilor nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, in situatia in care veniturile realizate de salariat in perioada anterioara anului 2001 sunt mai mici decat salariile inscrise in carnetul de munca.
93. Prezinta relevanta in cauza si cele statuate prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite nr. 5 din 20 septembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 223 din 31 martie 2011, Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii nr. 19 din 17 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011, si Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013.
94. Dispozitiile art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au facut obiectul controlului de constitutionalitate realizat in cadrul Deciziei Curtii Constitutionale nr. 466 din 23 septembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, prin care s-au retinut urmatoarele:
"15. (...) dispozitiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 au acelasi continut normativ ca prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, abrogata prin Legea nr. 263/2010. Asupra dispozitiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, retinand ca «modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a conditiilor de includere a unor perioade in stagiul de cotizare, ca si a altor conditii si criterii de calcul al pensiilor tin de competenta si optiunea exclusiva a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic. Astfel, Parlamentul le poate stabili si modifica in raport cu posibilitatile financiare disponibile ori cu modificarile ce se produc in resursele economico-financiare ale societatii.»
16. Referitor la stabilirea bazei de calcul al pensiilor in functie de anumite categorii de venituri realizate de salariati anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, a retinut ca «verificarea imprejurarilor daca, potrivit legislatiei anterioare, s-au incasat sau nu contributii la asigurarile sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual si daca aceste venituri au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie probleme de fapt si de aplicare a legii in cazuri concrete individuale, a caror solutionare intra in competenta exclusiva a instantei judecatoresti.»
17. Cu privire la categoriile de venituri stabilite pentru determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit urmatoarele: «in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale». In considerentele acestei decizii, instanta suprema a retinut ca «principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat. Evident, acest mod de interpretare a normelor legale in materie nu va fi de natura sa inlature beneficiul prevederilor art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000, in sensul ca se prezuma ca s-au platit aceste contributii pentru sporurile care au facut parte din baza decalcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca, abordarea prezentata inscriindu-se in orientarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie reflectata de celelalte decizii pronuntate in recursurile in interesul legii promovate in aceasta materie, cu referire expresa la Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 si Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011.»
18. Astfel, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie - in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat - a decis urmatoarele: «Formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.»
19. Avand in vedere toate acestea, Curtea retine ca textul de lege criticat precizeaza ca, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, si nu reglementeaza modalitatea de stabilire a salariilor brute/nete pentru perioada 1977-2001, si anume categoriile concrete de venituri care se includ in salariul brut/salariul net.
20. Curtea constata ca veniturile concrete care se includ in salariul brut/salariul net utilizate in vederea determinarii punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, sunt stabilite in anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, avand ca titlu «SPORURILE. INDEMNIZATIILE SI MAJORARILE DE RETRIBUTII TARIFARE care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual». Potrivit «Mentiunii» cuprinse in anexa nr. 15 «Nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: - formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale:».
21. Asadar, inegalitatile pretinse de autorul exceptiei de neconstitutionalitate - constand in excluderea de la veniturile ce sunt luate in calcul la determinarea punctajelor anuale in vederea stabilirii drepturilor de pensie a veniturilor obtinute in forma de retribuire in acord global - provin din prevederile mentiunii din anexa nr. 15 la Normele de aplicare a Legii nr. 263/2011 (prevederi ce nu pot forma obiect al exceptiei de neconstitutionalitate), iar nu din textul de lege criticat."
VIII. Raportul asupra chestiunii de drept
95. Prin raportul intocmit in cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a apreciat ca nu sunt intrunite in cauza premisele necesare declansarii acestui mecanism de unificare a practicii judiciare si ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila.
IX. Inalta Curte de Casatie si Justitie
96. Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele:
97. Conform dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, "Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".
98. De asemenea, art. 520 alin. (1) din Codul de procedura civila stabileste ca: "Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre completul de judecata dupa dezbateri contradictorii, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 519, prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac. Daca prin incheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care sustin admisibilitatea sesizarii potrivit dispozitiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecata si al partilor".
99. Admisibilitatea sesizarii este subordonata intrunirii conditiilor cumulative impuse prin dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila si care se refera la:
a) existenta unei cauze aflate in curs de judecata;
b) cauza sa fie solutionata in ultima instanta de instanta de trimitere;
c) cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;
d) ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata;
e) chestiunea de drept identificata sa prezinte caracter de noutate si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
100. Primele trei conditii de admisibilitate sunt indeplinite intrucat cauza in care s-a ivit chestiunea de drept se afla in curs de judecata in ultima instanta la Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila, instanta ce a fost investita cu solutionarea unui apel declarat intr-un litigiu avand ca obiect obligarea paratei casa teritoriala de pensii la emiterea deciziei de recalculare a drepturilor de pensie, cu luarea in considerare a salariilor brute ce rezulta din adeverinta eliberata de depozitarul arhivei fostului angajator.
101. Completul de judecata ce a declansat procedura intrebarii prealabile este legal investit cu solutionarea apelului impotriva sentintei pronuntate de tribunal in aceasta cauza si judeca, potrivit legii (art. 155 din Legea nr. 263/2010), in ultima instanta, hotararea sa nefiind supusa recursului [potrivit art. XVIII alin. (2) teza a treia din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile ulterioare (Legea nr. 2/2013)].
102. Sesizarea nu intruneste insa conditia de admisibilitate referitoare la ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata.
103. In acest sens, se retine ca instanta de trimitere a fost investita cu solutionarea unui litigiu in care reclamantul a solicitat obligarea casei teritoriale de pensii la recalcularea pensiei, prin valorificarea salariilor brute ce rezulta din adeverinta emisa de depozitarul arhivei fostului angajator, in ipoteza in care cererea cu acelasi obiect a fost respinsa de parata prin decizie, motivat de imprejurarea ca adeverinta nu atesta salariile brute ale reclamantului, in sensul prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010.
104. Prima instanta a respins actiunea, chiar in conditiile in care a inteles sa dea eficienta statuarilor obligatorii din deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, prin care a fost afirmat principiul contributivitatii, retinand ca, desi deciziile mentionate au fost date in interpretarea unor dispozitii ale Legii nr. 19/2000 [art. 2 lit. e) si art. 164] si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, solutiile lor legislative se regasesc reluate, in acelasi continut, in dispozitiile Legii nr. 263/2010, astfel ca si dezlegarile obligatorii de recurs in interesul legii isi pastreaza actualitatea.
105. De asemenea, respingand actiunea, a mai retinut ca adeverinta contestatorului nu contine suficiente date care sa ii permita aplicarea Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, care impune, printre altele, conditia - pentru ca sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 sa poata fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiei - ca acestea sa fi fost incluse in baza de calcul al pensiei conform legislatiei anterioare. Or, adeverinta in cauza cuprinde doar cuantumul salariilor tarifare si brute realizate de contestator in perioadele 22.02.1968 - 25.10.1970 si 3.03.1972 - 1.04.2001, atestand ca angajatorul a calculat, a retinut si a virat cotele aferente contributiei de asigurari sociale si contributia la pensie suplimentara. Insa adeverinta nu individualizeaza distinct sporurile permanente, procentul sau suma acordata, perioada de timp in care partea a primit sporul, temeiul de drept ce a stat la baza acordarii si nici sumele primite cu alt titlu (sporuri nepermanente, prime, compensatii), asa cum prevede art. 124 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, si cum ar fi fost necesar pentru a permite instantei verificarile necesare aplicarii Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii.
106. Instanta nu a primit teza contestatorului in sensul ca salariile brute indicate in adeverinta ar fi trebuit valorificate in integralitate, aratand ca, tocmai pornind de la considerentele Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012, includerea sau neincluderea veniturilor (incasate cu alt titlu decat salariu tarifar de incadrare) in baza de calcul si incasarea sau neincasarea contributiei de asigurari sociale pentru veniturile prevazute de textele de lege ce au generat o practica neunitara constituie o problema de fapt, specifica fiecarui caz.
107. O atare verificare nu ar putea fi realizata decat in conditiile indicarii naturii sporului/primei/compensatiei, a procentului sau sumei acordate, a perioadei de timp in care a primit acel spor si a temeiului de drept ce a stat la baza acordarii, pentru ca, in principiu, nu pot fi valorificate la stabilirea drepturilor de pensie si veniturile incasate cu caracter ocazional de catre beneficiarul dreptului la pensie.
108. Apelul declarat a criticat, in esenta, neaplicarea dispozitiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, conform carora la determinarea punctajelor lunare se utilizeaza salariile brute (adica toate veniturile brute din munca, constand din salariul de baza, precum si adaosurile salariale), iar nu doar salariul de incadrare (suma inscrisa in contractul individual de munca, fara sporuri, alte indemnizatii sau adaosuri), aceasta in conditiile in care adeverinta prezentata contine salariul brut incasat (salariul de baza, precum si adaosurile salariale), iar in carnetul de munca este consemnat doar salariul tarifar.
109. In solutionarea acestei cauze, la solicitarea apelantului - contestator si in reformularea cererii sale de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile [privitoare la lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 165 alin. (1)-(3) din Legea nr. 263/2010, raportat la principiul contributivitatii], instanta de trimitere a dedus dezlegarii chestiunea privind lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 referitoare la notiunea de "salarii brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca", prin raportare la actele normative ce reglementau modul de intocmire a carnetului de munca si care stabileau ca in acesta se inscrie retributia tarifara de incadrare.
110. Argumentandu-si sesizarea, instanta de trimitere a aratat, in esenta, ca, potrivit dispozitiilor din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca (in vigoare pana in anul 2011), in cuprinsul acestuia se inscrie retributia tarifara, echivalenta salariului de incadrare sau de baza, si ca nu exista dispozitii care sa impuna o asimilare a salariului brut cu cel tarifar.
111. In opinia sa, alaturarea in art. 165 din Legea nr. 263/2010 a sintagmei "salariu brut sau net, dupa caz" cu sintagma "in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca" este de natura a crea confuzii cata vreme inscrierile in carnetele de munca, potrivit legislatiei anterioare, priveau retributia tarifara de incadrare.
112. Instanta de trimitere admite ca nu exista nicio dificultate in stabilirea diferentelor intre salariul tarifar (de baza, de incadrare), salariul brut si salariul net, nici la nivel legislativ si nici la nivel de jurisprudenta.
113. Potrivit celor anterior prezentate, chestiunea dedusa lamuririi de instanta de trimitere tine de problema recunoasterii dreptului la recalcularea pensiei in conditiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, cu referire la sporuri si venituri suplimentare punctajelor anuale luate in calcul la stabilirea dreptului la pensie, pe baza adeverintelor emise de fostii angajatori sau de detinatorii arhivelor acestora, in raport cu modul de valorificare a acestor probatorii.
114. Se retine si faptul ca, in justificarea sesizarii, instanta de trimitere s-a prevalat de existenta unei jurisprudente neunitare la nivelul mai multor instante din tara, plasate in aceeasi cazuistica a modalitatii diferite in care instantele au acceptat sa valorifice, in procedura de recalculare a pensiilor, adeverintele emise de angajatori care atesta salariile brute obtinute de fostii angajati.
115. Se constata insa ca dezlegarea problemei de drept sesizate de instanta de trimitere ca fiind prezenta la nivelul continutului normei reprezentate de art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 - in ceea ce priveste trimiterea la "salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca"-, unita cu continutul art. 11 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976, care mentioneaza inscrierea in carnetul de munca a retributiei tarifare de incadrare, precum si a altor drepturi ce se includ in aceasta, nu este apta sa conduca in sine la dezlegarea pe fond a litigiului cu solutionarea caruia a fost investita curtea de apel.
116. In primul rand, afirmatia in sensul ca in carnetul de munca se regaseste inscris salariul tarifar nu corespunde realitatii, in practica regasindu-se cel mai adesea inscrise, alaturi de acesta, si sporurile acordate angajatului, aspect ce a fost sesizat, pe cale de aparare, de catre intimata casa teritoriala de pensii si in litigiul dedus judecatii in prezenta cauza.
117. Situatia este admisa de insusi textul de lege - art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 - care prevede ca, la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
118. Tot astfel, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii s-a statuat ca: "in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca (s.n.) sau in adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale".
119. Prin urmare, de vreme ce realitatea a demonstrat ca in carnetul de munca al salariatului au fost inscrise, alaturi de salariul tarifar, si sporurile cuvenite acestuia pentru munca prestata, imprejurare acceptata deopotriva de legiuitor, este lipsit de interes ori de sens a statua potrivit celor solicitate de instanta de trimitere, anume ca, in acord cu legislatia care stabilea regimul de tinere si intocmire a carnetelor de munca, in cuprinsul acestuia era inscris/se inscria salariul tarifar al angajatului.
120. O atare dezlegare nu aduce niciun plus rationamentului necesar solutionarii cauzei cu judecata careia instanta de trimitere a fost investita, de vreme ce aplicarea dispozitiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 in cererile de recalculare a pensiilor din sistemul public nu poate avea loc prin retinerea izolata a alin. (1) al acestuia, fara corelarea necesara cu alin. (2) al aceluiasi articol, data de sintagma "pe langa salariile prevazute la alin. (1)", astfel cum, de altfel, rezulta din considerentele Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii si cum s-a stabilit implicit, dar cu titlu obligatoriu, prin dispozitivul aceleiasi decizii, atunci cand s-a conditionat luarea in calcul la stabilirea si recalcularea pensiei a sporurilor si veniturilor suplimentare nu doar de plata contributiei de asigurari sociale pentru acestea, ci si de includerea lor in baza de calcul al pensiei, conform legislatiei anterioare.
121. Inaptitudinea problemei de drept sesizate in dezlegarea raportului juridic litigios dedus judecatii este demonstrata si de argumentarea instantei de trimitere asupra fondului chestiunii de drept, intrucat pentru a ajunge la concluzia valorificarii adeverintelor in care se mentioneaza salariile brute obtinute de angajat pana la data de 1 iulie 1977 si dupa 1 ianuarie 1991, chiar daca acestea nu sunt defalcate (in sensul indicarii in mod separat a salariului tarifar de incadrare, a denumirii sporurilor cu caracter permanent, a procentului sau sumei acordate, a perioadei si temeiului in baza carora partea a primit sporul), curtea de apel aplica multe alte rationamente care ies din aria chestiunii de drept sesizate, cum ar fi:
- inaplicabilitatea, in privinta adeverintelor ce atesta salariul brutal angajatului, a dispozitiilor art. 124 alin (1) si ale art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, relativ la elementele obligatorii ale unor atari documente;
- concluzia - pe care o deduce in baza analizarii dispozitiilor Legii nr. 3/1977, ale Decretului nr. 389/1972, ale Legii nr. 49/1992 si ale art. 96 din Legea nr. 263/2010 - in sensul ca, desi baza de calcul la stabilirea pensiei se raporta la salariul tarifar de incadrare, salariul de baza sau retributia tarifara de incadrare, venitul asigurat era dat de castigul brut realizat de salariat.
122. De altfel, in baza acestui din urma rationament deduce instanta de trimitere, in dezacord cu dezlegarile din Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, ca, in respectarea principiului contributivitatii, salariul brut mentionat de art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se refera la echivalentul castigului brut care cuprinde salariul de incadrare, sporurile si alte drepturi incasate de salariat potrivit legii, si nu la salariul tarifar de incadrare care era mentionat in carnetul de munca, astfel incat procedura de recalculare a pensiilor poate avea loc prin simpla dovedire a salariilor brute, care includ orice fel de sporuri sau adaosuri salariale pentru care angajatorul declara, pe propria raspundere, ca s-au platit contributii de asigurari sociale.
123. Separat de acest aspect, jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit ca, pentru a se recurge la procedura instituita prin dispozitiile art. 519 si 520 din Codul de procedura civila, este necesara o anume dificultate a chestiunii de drept supuse interpretarii, conditie de admisibilitate care, desi nu rezulta expres din textul reglementarii, decurge neindoielnic din ratiunea institutiei cu rol unificator de jurisprudenta. Astfel, s-a vorbit, in legatura cu chestiunea de drept dedusa interpretarii prin mecanismul procedural prevazut de art. 519 si 520 din Codul de procedura civila, de necesitatea ca norma disputata sa fie indoielnica, imperfecta, lacunara sau neclara. In consecinta, chestiunea de drept supusa dezbaterii trebuie sa fie una serioasa, legata de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauza ca acest text este incomplet, fie pentru ca nu este corelat cu alte dispozitii legale, fie pentru ca se pune problema ca nu ar mai fi in vigoare1.
________
1 Decizia nr. 16 din 23 mai 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016.
124. Pentru a fi considerata reala, problema de drept trebuie sa priveasca posibilitatea interpretarii diferite sau contradictorii a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete ori, dupa caz, incerte sau incidenta unor principii generale al caror continut sau sfera de aplicare sunt discutabile. In acest sens, instanta care initiaza sesizarea este obligata sa releve norma a carei interpretare se solicita, caracterul complex sau, dupa caz, precar al reglementarii, de natura a conduce, in final, la o jurisprudenta neunitara.
125. Aceste conditii nu se verifica in privinta chestiunii de drept sesizate, care nu apare ca fiind una esentiala, deoarece instanta de trimitere nu justifica in vreun fel nici dificultatile intampinate in interpretarea normei art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 si nici pe cele determinate de corelarea acesteia cu dispozitiile legale din alte acte normative (spre exemplu, cele care reglementeaza tinerea si intocmirea carnetelor de munca).
126. Instanta de trimitere nu expune care ar fi variantele de interpretare posibile in legatura cu intelesul art. 165 alin. (1) ori al sintagmei "salarii brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca", in contextul reglementarii de ansamblu a art. 165 (in intregul sau) si, mai ales, cum s-a reflectat aceasta posibilitate de interpretare in solutiile instantelor, prezentate ca exemple de practica neunitara.
127. Dimpotriva, examinarea chestiunii de drept sesizate, astfel cum a fost expusa de instanta de trimitere, releva ca posibila "problema de drept" isi are sursa intr-o varianta de interpretare izolata a dispozitiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 si, deci, contrara interpretarii si intelesului exact al normei, dat de corelarea sa necesara cu alin. (2) al aceluiasi articol, astfel cum a fost determinat deja prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, dovada evidenta in acest sens fiind data de faptul ca, prezentand cealalta opinie (sub forma unui contraargument), instanta de trimitere se refera chiar la intelesul si sensul sintagmelor, pretins a fi neclare din alin. (1) al art. 165, ce rezulta din corelarea lor cu alin. (2) al aceluiasi articol, potrivit interpretarii si dezlegarii realizate prin mentionata decizie pronuntata in recurs in interesul legii.
128. In plus, se observa ca divergenta in jurisprudenta instantelor invocata de instanta de sesizare nu se situeaza nicidecum la nivelul definirii notiunilor de salarii brute sau nete, salarii tarifare ori al determinarii tipului de salariu avut in vedere de norma art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ci in modul in care fiecare dintre acestea a valorificat, de la caz la caz, adeverintele emise de angajator/detinatorul arhivei acestuia in procedura de recalculare a pensiei, in functie de cat de detaliate au fost prezentate informatiile cu privire la salariile, sporurile si alte adaosuri salariale realizate de fostul angajat si de contributiile de asigurari sociale suportate de angajator si/sau de fostul angajat. Modul de valorificare a acestor instrumente probatorii a fost influentat de intelesul mai larg ori mai restrictiv pe care il dau instantele principiului contributivitatii avut in vedere si la pronuntarea Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, existand instante care, in procedura recalcularii pensiei, valorifica adeverinte care atesta salariile brute ale fostului angajat si faptul ca s-au platit contributii de asigurari sociale (aplica Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 sus-mentionata, in intelesul dat de penultimul considerent al motivarii acesteia), dar si instante care, in temeiul dispozitiilor art. 124 alin. (1) si art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, impun conditii de forma adeverintelor si pretind un continut detaliat al acestora pentru a putea face aplicarea Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 - Completul competent sa judece recursul in interesul legii (in intelesul dat de considerente, dar si de dispozitiv), admitand ca nu orice fel de sporuri pentru care s-au platit contributii de asigurari sociale justifica recalcularea pensiei, ci doar acelea care, in plus, au fost incluse in baza de calcul al pensiei, conform legislatiei anterioare.
129. Niciuna din solutiile evocate de instanta de trimitere nu denota o dificultate in intelegerea si aplicarea normei art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, de felul sau natura celei ridicate de instanta de sesizare, asa incat se poate retine ca intrebarea instantei releva o parere izolata, nesustinuta de o jurisprudenta care, prin caracterul sau controversat in rezolvarea chiar a chestiunii de drept sesizate, sa necesite si sa justifice interventia Inaltei Curti de Casatie si Justitie pe calea mecanismului instituit prin art. 519 si 520 din Codul de procedura civila, in vederea preintampinarii generalizarii practicii neunitare.
130. Chestiunea de drept sesizata nu respecta nici cerinta noutatii.
131. Privita in substanta, potrivit observatiilor de la punctul anterior, chestiunea de drept ridicata de instanta de trimitere priveste problematica luarii in calcul, la recalcularea pensiilor din sistemul public, a sporurilor si altor venituri suplimentare dovedite in baza unor adeverinte eliberate de unitatea angajatoare/depozitarul arhivei acesteia.
132. Or, asupra acestei problematici Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat trei decizii in recurs in interesul legii: Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 - cu aplicatie punctuala in privinta posibilitatii luarii in calcul la stabilirea si recalcularea pensiilor a sumelor platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 - cu referire la posibilitatea luarii in calcul la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public a formelor de retribuire obtinute in acord global si Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 - de aplicatie generala, cu privire la posibilitatea/conditiile luarii in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public a sporurilor si altor venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001.
133. Toate aceste decizii au fost pronuntate, in principal, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (1)-(3) din Legea nr. 19/2000, solutii legislative care au fost reluate in acelasi continut si in dispozitiile art. 2 lit. e) si art. 165 din Legea nr. 263/2010.
134. "Imprejurarea ca aceleasi dispozitii legale sunt cuprinse intr-o alta reglementare nu le confera caracter de noutate", iar "(...) ratiunile care au stat la baza interpretarii dispozitiilor art. 164 alin. (1)-(3) din Legea nr. 19/2000, prin deciziile instantei supreme evocate chiar de instanta de trimitere, se transpun egal in interpretarea dispozitiilor art. 165 alin. (1)-(3) din Legea nr. 263/2010, care fac obiectul prezentei sesizari". Aceste aspecte au fost retinute prin Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (paragrafele 72 si 82), prin care s-a respins, ca inadmisibila, o alta sesizare ce a vizat modul de interpretare si aplicare a prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 raportat la principiul contributivitatii retinut in considerentele Deciziei nr. 5 din 20 septembrie 2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite si ale deciziilor nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, dar si prin Decizia nr. 33 din 14 mai 2018 a aceluiasi complet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 562 din 4 iulie 2018 (paragrafele 52 si 53), prin care, de asemenea, s-a respins ca inadmisibila o sesizare vizand, in esenta, problema actualitatii si aplicabilitatii in continuare, sub imperiul Legii nr. 263/2010, a Deciziei nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii.
135. Astfel, prin cele trei decizii pronuntate in recurs in interesul legii si, in special, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 de aplicatie generala, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a stabilit. In acord si cu statuarile Curtii Constitutionale, asupra sensului si conditiilor in care, cu respectarea principiului contributivitatii, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 pot fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
136. Pretextand necesitatea clarificarii notiunii de "salariu brut sau net, dupa caz", mentionate de art. 165 din Legea nr. 263/2010, in corelare cu legislatia care reglementa modul de intocmire a carnetului de munca si care stabilea ca in acesta se inscrie retributia tarifara de incadrare, instanta de trimitere realizeaza o ampla demonstratie - care include si inlaturarea de la aplicare a dispozitiilor art. 124 alin. (1) ori ale art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, in privinta adeverintelor ce contin salariile brute ale fostilor angajati ori analiza comparativa a normelor legale pe baza carora se determina baza de calcul la stabilirea pensiei si baza de calcul al contributiei de asigurari sociale - la finalul careia concluzioneaza ca "in deplina concordanta cu deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012 care confirma necesitatea respectarii principiului contributivitatii, (...) salariul brut mentionat de art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se refera, asa cum este mentionat chiar in text, la echivalentul castigului brut care cuprinde salariul de incadrare, sporurile si alte drepturi incasate de salariat potrivit legii si nu la salariul tarifar de incadrare care era mentionat in carnetul de munca".
137. Prin aceasta, instanta de trimitere urmareste ca rezultat valorificarea adeverintelor in care se mentioneaza salariile brute obtinute de reclamant pana la 1 iulie 1977 si dupa 1 ianuarie 1991, chiar daca acestea nu sunt defalcate (prin indicarea separata a salariului tarifar de incadrare, a denumirii sporurilor cu caracter permanent, a procentului sau sumei acordate, a perioadei in care sporul a fost primit si a temeiului in baza caruia s-a acordat) in privinta oricarui tip de spor sau venit suplimentar.
138. Or, in afirmarea concordantei cu Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, se ajunge la o solutie contrara dezlegarii din decizia pronuntata in recurs in interesul legii, care stabileste, printre conditiile necesare ca sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 sa poata fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, pe aceea referitoare la includerea acestora in baza de calcul, conform legislatiei anterioare, limitand o astfel de posibilitate pentru orice sporuri sau venituri suplimentare.
139. Tocmai intrucat, in substanta sa, problema de drept sesizata este identica cu aceea ce a facut obiectul dezlegarii din Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, se ajunge ca rezolvarea propusa de instanta de trimitere sa transeze aceeasi chestiune a sporurilor si veniturilor suplimentare ce pot fi avute in vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor din sistemul public, dar intr-o solutie contrara aceleia a deciziei pronuntate in recurs in interesul legii, cu toate ca aceasta e propusa "in deplina concordanta cu deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012".
140. Doar in aparenta plasata pe taramul necesitatii lamuririi "modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 referitoare la notiunea de salarii brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca", se constata ca problema de drept sesizata este, in realitate, aceeasi cu cea dezlegata prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, de sub autoritatea solutiei careia se incearca, pe aceasta cale, sa se iasa, prin propunerea remodelarii interpretarii si aplicarii principiului contributivitatii.
141. Sub un al doilea aspect, chestiunea sesizata nu respecta conditia noutatii, intrucat aceasta se refera la necesitatea lamuririi unei norme care a intrat in vigoare in anul 2010, respectiv art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, si in a carei interpretare si aplicare s-a conturat in timp o jurisprudenta consolidata a instantelor.
142. Necesitatea lamuririi notiunii de "salarii brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca" [notiune regasita in alin. (1) al art. 165 din Legea nr. 263/2010] a fost justificata prin aceea ca "la data la care au intrat in vigoare dispozitiile Legii nr. 263/2010, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii prevedea la art. 160 ca salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri".
143. Totusi, precum s-a aratat, continutul art. 165 al Legii nr. 263/2010 este identic cu cel al art. 164 din Legea nr. 19/2000, act normativ la a carui intrare in vigoare erau aplicabile - dupa cum arata chiar instanta de trimitere - prevederile Legii salarizarii nr. 14/1991, cu modificarile si completarile ulterioare (in vigoare de la 11 martie 1991 pana la 28 februarie 2003), care la art. 1 alin. (2) prevedea, in mod similar Codului muncii de mai tarziu, ca "salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile si sporurile la acesta".
144. Or, si in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 164 al Legii nr. 19/2000, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a legii, in procedura de stabilire si recalculare a dreptului la pensie s-a conturat o jurisprudenta consistenta a instantelor, care a devenit si divergenta si care a fost unificata prin Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite si prin deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii.
145. Nu este nimic schimbat sub aspectul definirii notiunii de salariu in cadrul legal existent la data aparitiei Legii nr. 263/2010 in raport cu cadrul legal existent la data aparitiei Legii nr. 19/2000, care sa justifice necesitatea aducerii la acest moment a unor clarificari in continutul alin. (1) al art. 165 din Legea nr. 263/2010, incat sa impuna schimbarea solutiei din Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii.
146. Sub un al treilea aspect, trebuie subliniat ca intreaga jurisprudenta la care s-a raportat sesizarea si care a fost comunicata de curtile de apel din tara la solicitarea completului investit cu dezlegarea chestiunii de drept a relevat, cel mult, o divergenta a instantelor in aplicarea Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, cu referire la valorificarea adeverintelor eliberate de fostele unitati angajatoare ori de detinatorii de arhive, in procedura de stabilire si recalculare a pensiilor din sistemul public.
147. Astfel, pentru unele instante, este suficient ca adeverintele in cauza sa ateste salariile brute ale fostului angajat, pentru ca ele sa poata fi luate in calcul, potrivit art. 165 din Legea nr. 263/2010, si valorificate in procedura recalcularii pensiei din sistemul public. In aceasta opinie, adeverintele doveditoare nu sunt supuse rigorilor de continut impuse prin dispozitiile art. 124 alin. (1) sau ale art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, iar respectarea principiului contributivitatii reclama luarea in calcul a acestora cat timp atesta salariile brute incasate de reclamant anterior datei de 1 iulie 1977 si dupa 1 ianuarie 1991 [potrivit art. 165 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 263/2010] si faptul ca angajatorul a calculat si a virat lunar contributia de asigurari sociale.
148. Dimpotriva, pentru alte instante, pentru valorificarea adeverintelor in aceeasi procedura a recalcularii pensiilor, in aplicarea dispozitiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 si a Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, acestea trebuie sa respecte anumite conditii de forma [art. 124 alin. (1) sau art. 127 din Normele de aplicarea prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare], care sa includa denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata, perioada in care s-a platit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat. Aceste instante au considerat ca doar astfel se poate da eficienta principiului contributivitatii care trebuie analizat in concret, in raport cu natura fiecarui venit si cu dispozitiile legale incidente privind categoriile de venituri supuse platii contributiei de asigurari sociale, si doar astfel se poate asigura, in fiecare caz in parte, verificarea indeplinirii conditiilor indicate prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 - Completul competent sa judece recursul in interesul legii [care prevede posibilitatea luarii in calcul a sporurilor si a altor venituri suplimentare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, in respectarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 cu trimitere la pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale].
149. Aceasta observatie intareste mentiunea anterioara in sensul existentei unei identitati a chestiunii de drept sesizate cu cea care a fost transata prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, in masura in care sesizarea este privita in substanta sa, dincolo de forma in care aceasta a fost adresata Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
150. Totodata, ea demonstreaza si neindeplinirea conditiei de admisibilitate care impune ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra chestiunii de drept sesizate.
Concluzii generale:
151. Deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate in procedura recursului in interesul legii sunt obligatorii pentru instante, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila, respectiv art. 3307 alin. 4 din Codul de procedura civila de la 1865.
152. Potrivit dispozitiilor art. 518 din Codul de procedura civila, decizia pronuntata in recurs in interesul legii isi inceteaza aplicabilitatea la data modificarii, abrogarii sau constatarii neconstitutionalitatii dispozitiei legale care a facut obiectul interpretarii.
153. Raportat la continutul acestei norme, se apreciaza ca nu este posibila modificarea, sub orice aspect, a unei solutii date in recurs in interesul legii pe calea mecanismului reglementat in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
154. De asemenea, trebuie amintit ca, raspunzand criticii potrivit careia textul de lege este neconstitutional deoarece limiteaza veniturile ce se au in vedere la stabilirea punctajului de pensie, Curtea Constitutionala a retinut ca "art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 prevede luarea in calcul la determinarea punctajelor anuale, pe langa salariu, si a sporurilor cu caracter permanent, (...), asa cum acestea sunt inregistrate in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati".2
____________
2 Decizia Curtii Constitutionale nr. 43 din 11 ianuarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 5 februarie 2007; Decizia Curtii Constitutionale nr. 336 din 10 martie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 439 din 23 iunie 2011.
155. Totodata, fata de sustinerea ca dispozitia criticata este discriminatorie intrucat, pentru stagiile efectuate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000, nu pot fi utilizate la calculul punctajelor acele venituri care nu au caracter permanent, desi asiguratii au contribuit in acelasi mod, indiferent de perioada in care au realizat aceste stagii, instanta de contencios constitutional a retinut ca legiuitorul are competenta exclusiva si optiunea libera pentru stabilirea veniturilor in raport cu care se datoreaza contributia la fondul asigurarilor sociale si in raport cu care se calculeaza cuantumul pensiilor si al altor ajutoare sociale3.
____________
3 Decizia Curtii Constitutionale nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004; Decizia nr. 409 din 3 mai 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 498 din 19 iulie 2012.
156. Pe de alta parte, instanta suprema a statuat, intr-un context similar celui al sesizarii de fata, ca problema de drept care face obiectul sesizarii nu are caracter de noutate atat timp cat, printr-o decizie pronuntata in aceeasi procedura a hotararii prealabile, a fost explicat sensul interpretarii unei dispozitii legale anterioare, ale carei principii transcend actelor normative a caror interpretare s-a solicitat4.
____________
4 Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 11 din 20 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 204 din 24 martie 2017, si Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017 a aceluiasi complet, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 108 din 5 februarie 2018.
157. Tot astfel, s-a retinut ca atributul de noutate si cel de dificultate se pierd pe masura ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instantelor, in urma unei interpretari adecvate, iar eventualele opinii jurisprudentiale izolate sau pur subiective nu ar putea constitui temei declansator al mecanismului pronuntarii unei hotarari prealabile5.
____________
5 Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 6 din 23 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014.
158. In lumina celor mai sus prezentate, se constata ca nu exista in cauza premisele necesare declansarii mecanismului de unificare si ca nu sunt indeplinite conditiile legale de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile cu privire la problema de drept sesizata.
159. Pentru aceste considerente, in temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedura civila,
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila, in Dosarul nr. 7.577/105/2017, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:
"Lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la notiunea de «salarii brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca», prin raportare la actele normative ce reglementau modul de intocmire a carnetului de munca si care stabileau ca in acesta se inscrie retributia tarifara de incadrare".
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 11 februarie 2019.
-****-
VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
GABRIELA ELENA BOGASIU
Magistrat-asistent,
Adriana Elena Stamatescu
Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 243 din data de 29 martie 2019

 

Newsletter PortalCodulMuncii.ro

Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletterul Portalcodulmuncii.ro si primesti cadou Raportul special "Domeniile vizate de controalele Inspectiei Muncii in 2019"!

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016


x