Prin interventia repetata a Curtii Constitutionale, sfera situatiilor in care angajatorul poate suspenda contractul de munca al salariatului sau s-a diminuat sensibil. Dupa cum stim, suspendarea nu mai este posibila pe parcursul cercetarii disciplinare, deoarece Curtea Constitutionala a apreciat, in cuprinsul Deciziei nr. 261/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 511 din 7 iulie 2016, ca art. 52 alin. (1) lit. a) din Codul muncii este neconstitutional, deoarece nu intruneste conditia caracterului proportional, masura fiind excesiva in raport cu obiectivul ce trebuie atins.
Potrivit art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, contractul individual de munca putea fi suspendat din initiativa angajatorului “in cazul in care angajatorul a formulat o plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti”. Si cu privire la acest text Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 279/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 431 din 17 iunie 2015 in sensul neconstitutionalitatii primei teze. Curtea Constitutionala a decis cu acel prilej ca respectarea garantiilor de obiectivitate si de temeinicie ale deciziei de suspendare dispuse de angajator poate fi pusa sub semnul indoielii, de vreme ce art. 52 alin. (1) lit. b) teza intai „lasa aprecierea temeiului de suspendare, in intregime, la dispozitia angajatorului”. Curtea a apreciat ca, in urma efectuarii testului de proportionalitate vizand masura restrangerii exercitiului dreptului la munca, suspendarea contractului individual de munca ca efect al formularii unei plangeri penale de catre angajator impotriva salariatului nu intruneste conditia caracterului proportional, masura fiind excesiva in raport cu obiectivul ce trebuie atins.
Recent, Curtea Constitutionala a fost din nou sesizata cu privire la neconstitutionalitatea art. 52 alin. (1) b) din Codul muncii, si anume cu privire la cea de a doua teza, ipoteza in care salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate a aratat ca, de vreme ce insusi angajatorul depusese plangerea penala impotriva salariatului sau, suspendarea contractului ar interveni in circumstante asemanatoare cu cele pe baza carora s-a pronuntat Curtea Constitutionala in urma cu 4 ani, cand a declarat neconstitutionalitatea art. 52 alin. (1) lit. b), teza I din Codul muncii.
De aceasta data, prin Decizia nr. 844/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 220 din 21 martie 2019, Curtea Constitutionala a statuat ca cea de-a doua teza a art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 se deosebeste de teza declarata neconstitutionala anterior - prin caracterul obiectiv al cauzei care determina suspendarea, respectiv trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta. Chiar daca, asa cum este cazul in speta, plangerea penala a fost formulata de catre angajator, trebuie observat ca de aceasta data s-au pronuntat chiar organele judiciare, care au dispus trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta.
Ca urmare, Curtea constitutionala a declarat dispozitiile legale analizate ca fiind constitutionale. Asadar, indiferent cine ar fi depus plangerea penala, angajatorul sau orice alta persoana, contractul de munca al salariatului poate fi suspendat, atat timp cat el este trimis in judecata pentru o fapta incompatibila cu functia.
Masura in care fapta penala este sau nu incompatibila cu functie - va fi apreciata chiar de catre angajator.
In concluzie, daca un salariat a savarsit o fapta penala putem suspenda contractul sau de munca numai daca:
a) fapta penala este incompatibila cu functia detinuta;
b) salariatul a fost trimis in judecata cu privire la acea fapta, indiferent cine a depus plangerea penala.
Reamintim ca, daca salariatul va fi condamnat la pedeapsa privativa de libertate, contractul sau de munca va inceta de drept, in temeiul art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul muncii.
