INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 2.072/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea Dosarului nr. 2.072/1/2024, este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 20/2023, cu modificarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 36 din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Suceava - Sectia de contencios administrativ si fiscal in Dosarul nr. 867/86/2024, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, care a fost comunicat partilor, conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, nefiind formulate de catre parti puncte de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii.
6. Constatand ca nu sunt chestiuni prealabile, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
| INALTA CURTE, |
I. Titularul si obiectul sesizarii
7. Tribunalul Suceava - Sectia de contencios administrativ si fiscal a dispus, prin Incheierea din 19 septembrie 2024, in Dosarul nr. 867/86/2024, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024), in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile privind urmatoarea chestiune de drept:
"Daca emiterea unei decizii de pensionare, la cererea functionarului public, decizie ulterior suspendata, tot la cerere (in sensul ca s-a suspendat plata pensiei, iar nu ca a incetat calitatea de pensionar), ambele decizii emise in intervalul in care raportul de serviciu era prelungit la cerere conform dispozitiilor art. 517 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, afecteaza raportul de serviciu prelungit, respectiv il inceteaza de drept?"
II. Dispozitiile legale care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile
8. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul administrativ):
Art. 517: Incetarea de drept a raportului de serviciu
"(1) Raportul de serviciu existent inceteaza de drept: (...)
d) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, daca persoana care are competenta de numire in functia publica nu dispune aplicarea prevederilor alin. (2); (...)
(2) In mod exceptional, pe baza unei cereri formulate cu 2 luni inainte de data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare si cu aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice, functionarul public poate fi mentinut in functia publica detinuta maximum 3 ani peste varsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu. Pe perioada in care este dispusa mentinerea in activitate pot fi aplicate dispozitiile art. 378. (...)"
III. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia s-a invocat chestiunea de drept supusa interpretarii
9. Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat anularea Deciziei nr. xxx/7.02.2024 a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean Suceava (prin care s-a dispus incetarea de drept a raportului de serviciu ca urmare a indeplinirii conditiilor standard de pensionare si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, cu data de 8 februarie 2024), reintegrarea pe functia detinuta si plata cuantumului salariilor indexate, majorate si recalculate si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat pe perioada pana la reintegrare, cu dobanda legala; obligarea la plata drepturilor salariale restante constand in numarul de 208 ore suplimentare, la care se adauga dobanda legala, cu actualizarea cu rata inflatiei; obligarea la plata de daune morale in cuantum de 5.000 lei.
10. In fapt, reclamanta a fost consilier in cadrul Compartimentului Inspectii Supracontrol de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean Suceava, iar la data de 9 septembrie 2022 a facut o prima cerere prin care si-a exprimat dorinta de a-si continua activitatea, cerere admisa la aceeasi data; ulterior, la data de 11 septembrie 2023, reclamanta a facut o noua cerere pentru prelungirea raportului de serviciu, admisa din nou, astfel incat acesteia i-a fost emisa o decizie pentru mentinerea in functie pana la data de 14 noiembrie 2024.
11. Intre timp, la cererea reclamantei, casa teritoriala de pensii a emis la 3 ianuarie 2024 decizia privind acordarea pensiei pentru limita de varsta incepand cu 23 noiembrie 2023.
12. Reclamanta a solicitat casei teritoriale de pensii suspendarea platii pensiei, obtinand astfel la 5 februarie 2024 o decizie prin care s-a suspendat plata drepturilor de pensie.
13. Intrucat a considerat ca reclamanta a dobandit calitatea de pensionar, desi plata pensiei a fost suspendata, parata a emis Decizia nr. xxx/7.02.2024, contestata in cauza, prin care s-a dispus, incepand cu data de 8 februarie 2024, incetarea de drept a raportului de serviciu.
IV. Motivele retinute de titularul sesizarii cu privire la admisibilitatea procedurii
14. Completul de judecata al instantei de sesizare a retinut ca trebuie indeplinite urmatoarele conditii cumulative pentru sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform dispozitiilor art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, in vederea pronuntarii unei hotarari prin care sa se dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii de drept ce face obiectul cauzei:
- obiectul cererii de chemare in judecata vizeaza stabilirea si/sau plata drepturilor salariale sau de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice sau stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului prevazut la alin. (1) al textului de lege mentionat;
- Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat asupra chestiunii de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective;
- chestiunea de drept care formeaza obiectul judecatii nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
15. Prin urmare, instanta de trimitere a constatat ca asupra chestiunii de drept sesizate, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu formeaza obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
16. Apreciind ca sunt intrunite conditiile cumulative prevazute de art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a pronunta o hotarare prin care sa se dea o rezolvare de principiu.
V. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
17. Reclamanta a apreciat ca nu se impune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, data fiind si recenta Decizie a Curtii Constitutionale nr. 521 din 5 octombrie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1043 din 17 noiembrie 2023.
18. In ceea ce priveste pretentia dedusa judecatii, reclamanta a considerat ca, desi a optat pentru deschiderea dreptului la pensie, atat timp cat finalitatea acestui demers nu s-a produs, plata pensiei fiind suspendata, ea este indreptatita la continuarea raporturilor de serviciu in curs, dreptul la pensie fiind inlocuit de dreptul la salariu, in cazul sau.
19. Parata a aratat ca lasa la aprecierea instantei masura de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
20. Asupra chestiunii de drept, parata a aratat ca, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 112 din 23 februarie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 din 7 aprilie 2021, dreptul la pensie nu poate fi solicitat simultan cu prelungirea raportului de serviciu, iar in cauza se impunea anularea deciziei de pensionare, nu doar suspendarea platii pensiei, reclamanta pastrand calitatea de pensionar.
21. Dupa comunicarea raportului intocmit de judecatorii-raportori, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, nu au fost formulate puncte de vedere de catre parti.
VI. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
22. Completul de judecata al instantei de trimitere a aratat ca, analizand in ansamblu Decizia Curtii Constitutionale nr. 112 din 23 februarie 2021, se impune a retine importanta fundamentala acordata de instanta de contencios constitutional interpretarii vointei functionarului public - femeie la continuarea raportului de serviciu pana la implinirea varstei de 65 de ani; incetarea raportului de serviciu al femeii la o varsta mai redusa decat a barbatului poate si trebuie sa ramana o optiune a acesteia, fiind in prezenta unui beneficiu legal ce da dreptul femeii sa opteze fie pentru deschiderea dreptului la pensie si incetarea raportului de serviciu in curs, fie pentru continuarea acestui raport pana la implinirea varstei legale de pensionare prevazute pentru barbati la acea data.
23. In cauza de fata, reclamanta a optat o data pentru continuarea raporturilor de serviciu, pentru ca, la implinirea varstei si conditiilor de pensionare, sa opteze pentru deschiderea dreptului la pensie.
24. Cu toate acestea, asupra acestei ultime decizii, reclamanta a revenit in momentul in care a solicitat suspendarea platii efective a pensiei. Chiar daca nu a incetat si calitatea de pensionar, decizia de pensionare nefiind anulata, in conditiile in care, asa cum a retinut si Curtea Constitutionala, nu se poate cumula pensia cu salariul, trebuie acordata prevalenta situatiei de fapt existente, si anume suspendarea platii pensiei si imprejurarii ca reclamanta a prestat munca in favoarea paratei pana la aparitia deciziei contestate in cauza pendinte.
VII. Practica judiciara a instantelor nationale in materie
25. Din raspunsurile transmise de instantele nationale, la solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, au rezultat urmatoarele aspecte:
26. Intr-o opinie, s-a apreciat ca emiterea deciziei de inscriere la pensie are drept consecinta incetarea raportului de serviciu, astfel incat decizia de mentinere in functia publica incalca prevederile art. 512 alin. (2) din Codul administrativ. S-a aratat ca cererea de suspendare a efectelor deciziei de pensie nu echivaleaza cu un drept de optiune in favoarea continuarii raportului de serviciu.
27. Prin urmare, in ipoteza formularii unei cereri de deschidere a dreptului la pensie, nu are relevanta ca decizia de pensionare a fost ulterior suspendata, intrucat raporturile de serviciu au incetat de drept, prin manifestarea de vointa a functionarului public, legiuitorul neprevazand posibilitatea pentru un functionar public de a opta, concomitent, atat pentru deschiderea dreptului la pensie, cat si pentru mentinerea in activitate.
28. In sensul acestei opinii a fost identificata practica judiciara, fiind exprimate si puncte de vedere teoretice de catre judecatori.
29. Intr-o alta opinie, s-a considerat ca emiterea deciziei de pensionare, la cererea functionarului public, ale carei efecte au fost suspendate, tot la cerere, nu este de natura sa atraga incetarea de drept a raportului de serviciu al functionarului public.
30. S-a argumentat in sensul ca nu prezinta relevanta imprejurarea ca functionarul public a solicitat suspendarea, iar nu incetarea dreptului la pensie pe perioada continuarii raportului de serviciu. In contextul in care functionarul public si-a manifestat optiunea de continuare a raporturilor de serviciu si in conditiile in care nu incaseaza dreptul de pensie pentru limita de varsta, fata de Decizia Curtii Constitutionale nr. 112 din 23 februarie 2021, s-a apreciat ca nu se justifica incetarea de drept a raportului de serviciu.
31. Cu titlu de practica judiciara a fost identificata o decizie nedefinitiva, fiind formulate si puncte de vedere teoretice de catre judecatori.
32. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca, la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii.
VIII. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
33. In procedurile de unificare a practicii judiciare nu s-au identificat decizii relevante cu privire la obiectul prezentei sesizari.
IX. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
34. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 112 din 23 februarie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 din 7 aprilie 2021, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, in redactarea anterioara modificarii prin art. I pct. 24 din Legea nr. 156/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, ale art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 24 din Legea nr. 156/2018, si ale art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, constatandu-se ca acestea sunt constitutionale in masura in care sintagma "conditii de varsta standard" nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea exercitarii raportului de serviciu, in conditii identice cu barbatul, respectiv pana la implinirea varstei de 65 de ani. Prezinta relevanta cele retinute la paragrafele 26, 28 si 29 din considerentele acestei decizii.
35. Totodata, in legatura cu chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizari sunt de mentionat Decizia Curtii Constitutionale nr. 521 din 5 octombrie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1043 din 17 noiembrie 2023, prin care a fost admisa obiectia de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite si s-a constatat ca dispozitiile art. 2-11 din Legea privind unele masuri pentru continuarea activitatii de catre persoanele care indeplinesc conditiile de pensionare, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative sunt neconstitutionale, precum si Decizia Curtii Constitutionale nr. 387 din 5 iunie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 642 din 24 iulie 2018, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza intai din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii si s-a constatat ca acestea sunt constitutionale in masura in care sintagma "conditii de varsta standard" nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executarii contractului individual de munca, in conditii identice cu barbatul, respectiv pana la implinirea varstei de 65 de ani.
X. Raportul asupra chestiunii de drept
36. Judecatorii-raportori au apreciat ca sesizarea formulata in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile este admisibila, solutia propusa asupra fondului chestiunii de drept fiind urmatoarea:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 517 alin. (2) din Codul administrativ, in situatia mentinerii la cerere a raportului de functie publica dupa indeplinirea conditiilor de pensionare, emiterea deciziei de pensionare determina incetarea de drept a raportului de serviciu, chiar daca functionarul public ceruse suspendarea platii pensiei.
XI. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Asupra admisibilitatii sesizarii
37. Temeiul prezentei sesizari il constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, iar domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozitiile art. 1, ordonanta de urgenta aplicandu-se in procesele privind stabilirea si/sau plata drepturilor salariale ori de natura salariata ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal, precum si in procesele privind stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului platit din fonduri publice, indiferent de natura si obiectul proceselor, de calitatea partilor ori de instanta competenta sa le solutioneze.
38. In aceasta materie se instituie o procedura speciala privind sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens in care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 se prevede ca: "Daca in cursul judecatii proceselor prevazute la art. 1, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac, verificand si constatand ca asupra unei chestiuni de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata."
39. Rezulta ca aceste prevederi se aplica cu prioritate in raport cu dispozitiile art. 519-521 din Codul de procedura civila, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmand a se aplica insa prin analogie prevederile dreptului comun, respectiv Codul de procedura civila.
40. De altfel, trebuie subliniat ca legiuitorul delegat a tinut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate in preambulul acestuia, de configuratia actuala a mecanismului hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si de efectul obligativitatii hotararii pe care o pronunta Inalta Curte de Casatie si Justitie, in deplin acord cu indatorirea sa constitutionala de asigurare a aplicarii si interpretarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti din Romania, apreciindu-se ca, in raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influenta pozitiv activitatea instantelor judecatoresti, "in conditiile in care, inca dintr-o etapa incipienta, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept".
41. Prin urmare, in contextul normativ expus, procedura de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii de admisibilitate a sesizarii:
(i) existenta unei cauze in curs de judecata, in prima instanta sau in calea de atac;
(ii) cauza sa fie dintre cele prevazute limitativ la art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura si obiectul proceselor, de calitatea partilor ori de instanta competenta sa le solutioneze, respectiv litigiul sa vizeze fie stabilirea si/sau plata drepturilor salariale/de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului platit din fonduri publice;
(iii) existenta unei chestiuni de drept de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei;
(iv) chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
42. Referitor la primele doua conditii legale, se retine ca acestea sunt indeplinite, intrucat cauza se afla in curs de solutionare pe rolul Tribunalului Suceava - Sectia de contencios administrativ si fiscal, care judeca in prima instanta, conform art. 10 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 554/2004), coroborat cu art. 527 alin. (1) si (2) din Codul administrativ, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevazut la art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul fiind investit cu judecarea cererii formulate de un functionar public in contradictoriu cu intimatul angajator institutie publica, obiectul cauzei vizand reintegrarea pe functia detinuta si plata aferenta a salariilor indexate, majorate si recalculate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pe perioada pana la reintegrare, cu dobanda legala. Astfel, desi obiectul principal al cauzei este reprezentat de reintegrarea in functia publica, fata de petitul subsecvent ce are ca obiect plata drepturilor salariale, se constata intrunirea in mod formal a conditiei instituite de prevederile art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024.
43. De asemenea, sunt in mod cert indeplinite si conditia ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra chestiunii de drept enuntate, precum si aceea de a nu exista un recurs in interesul legii in curs de solutionare privitor la aceasta chestiune de drept.
44. In ceea ce priveste conditia de admisibilitate care vizeaza identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, se observa ca legiuitorul instituie o dubla conditionare: pe de o parte, sa existe o chestiune de drept, iar, pe de alta parte, sa fie stabilita legatura necesara intre dezlegarea chestiunii de drept identificate si solutionarea cauzei pe fond.
45. In ceea ce priveste indeplinirea conditiei de admisibilitate ce vizeaza identificarea unei probleme de drept care ar putea face obiect al sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, trebuie remarcat ca, in absenta unei definitii legale a notiunii de "chestiune de drept" din cadrul cerintelor de admisibilitate prevazute la art. 519 din Codul de procedura civila, pentru a exista o problema de drept reala, trebuie ca norma de drept disputata sa fie susceptibila sa constituie izvorul unor interpretari divergente si, in consecinta, al unei practici judiciare neunitare, cat timp scopul procedurilor de unificare este tocmai evitarea acestora.
46. Nu poate fi omis in acest sens faptul ca art. 520 alin. (1) din Codul de procedura civila prevede ca incheierea de sesizare trebuie sa cuprinda si punctul de vedere al completului de judecata, care astfel este primul tinut sa stabileasca daca exista o problema de interpretare a textului legal, care implica riscul unor dezlegari ulterioare diferite in practica judiciara.
47. Prin urmare, revine instantei de trimitere obligatia identificarii in concret a chestiunii de drept care necesita interpretare, exprimarea punctului de vedere al instantei de trimitere contribuind astfel la a se stabili daca problema de drept cu privire la care se solicita instantei supreme o dezlegare este una reala, avand vocatie de a convinge si din aceasta perspectiva ca sunt intrunite conditiile de admisibilitate a sesizarii.
48. Se constata ca cerinta dificultatii problemei de drept sesizate deriva din conditiile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, analizate prin analogie cu cele ale art. 519 din Codul procedura civila, insa privite in lumina scopului edictarii actului normativ, avand in vedere ca aceste categorii de litigii au impact direct si considerabil asupra bugetului general consolidat, precum si necesitatea asigurarii egalitatii de tratament juridic, in virtutea efectului util al edictarii actului normativ.
49. Inlaturand ideea caracterului prezumat al dificultatii problemei de drept, se constata ca aprecierea acestei conditii comporta anumite nuantari impuse de contextul si scopul edictarii actului normativ, generate de impactul bugetar pe care aceste categorii de litigii il produc, precum si necesitatea asigurarii unei practici judiciare unitare, pentru ca modalitatea de interpretare si aplicare a legii sa fie de natura a produce efecte juridice, iar nu de a nu produce efecte (efectul util al actului normativ).
50. In acest context, se observa ca instanta de trimitere, in completarea sesizarii initiale, a prezentat motivele care ar justifica o atare sesizare a instantei supreme, ceea ce complineste lipsurile initiale ale sesizarii, astfel incat conditiile prevazute de art. 1 alin. (1) si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, inclusiv cea a dificultatii chestiunii de drept, sunt indeplinite; astfel, exista nu doar posibilitatea unor interpretari divergente (ce reies din punctele de vedere teoretice comunicate de instante), dar si practica judiciara neunitara incipienta, aprecierea asupra potentialului de nastere a practicii neunitare nefiind o chestiune cantitativa, ci exclusiv calitativa, raportata la argumentele invocate in solutiile divergente.
51. In ceea ce priveste conditia ivirii unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata, se constata ca si aceasta este indeplinita in cauza, deoarece modalitatea de interpretare a prevederilor art. 517 alin. (2) din Codul administrativ in ipoteza enuntata raportat la suspendarea platii pensiei determina consecinte asupra incetarii/mentinerii raportului de functie publica.
52. In concluzie, sunt indeplinite conditiile sesizarii instantei supreme in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 si al dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, astfel ca mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronuntarea unei hotarari prealabile poate fi activat.
Asupra fondului sesizarii
53. Problema de drept din prezenta sesizare se refera la modalitatea de interpretare a prevederilor art. 517 alin. (2) din Codul administrativ, respectiv daca se produce incetarea de drept a raportului de functie publica in urma emiterii deciziei de pensionare la cererea functionarului public aflat in mentinerea raportului de functie publica dupa indeplinirea conditiilor de pensionare (la cererea sa si cu aprobarea angajatorului) si daca suspendarea platii pensiei are vreo relevanta din perspectiva incetarii de drept instituite de art. 517 alin. (2) din Codul administrativ.
54. Reformuland intrebarea propusa de instanta de trimitere, Inalta Curte de Casatie si Justitie este chemata sa stabileasca daca, in situatia mentinerii la cerere a raportului de functie publica dupa indeplinirea conditiilor de pensionare, emiterea deciziei de pensionare determina incetarea de drept a raportului de serviciu, chiar daca functionarul public ceruse suspendarea platii pensiei.
55. Astfel, este necesara stabilirea consecintelor dobandirii calitatii de pensionar din perspectiva deschiderii dreptului la pensie si a consecintelor suspendarii platii pensiei raportat la calitatea de pensionar deja dobandita.
56. Pentru dezlegarea acestei chestiuni, se impune coroborarea textului art. 517 alin. (2) din Codul administrativ cu cel al art. 517 alin. (1) lit. d) din acelasi cod, care statueaza ca ipoteza premisa faptul ca raportul de serviciu existent inceteaza de drept la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, aceasta fiind regula; exceptia instituita de textul de lege are in vedere situatia in care raportul de serviciu existent nu inceteaza de drept la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, daca persoana care are competenta de numire in functia publica a dispus aplicarea prevederilor alin. (2).
57. Alin. (2) al art. 517 din Codul administrativ prevede ca, in mod exceptional, pe baza unei cereri formulate cu 2 luni inainte de data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare si cu aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice, functionarul public poate fi mentinut in functia publica detinuta maximum 3 ani peste varsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu.
58. Ca urmare, in mod exceptional, incetarea de drept a raportului de serviciu la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare nu se produce daca, cu 2 luni inainte de aceasta data, functionarul public a formulat o cerere de mentinere in functia publica detinuta care a primit aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice.
59. In ipoteza functionarului public aflat in mentinerea raportului de functie publica, in urma activarii dispozitiilor art. 517 alin. (2) din Codul administrativ, incetarea raportului de functie publica se poate produce fie la expirarea termenului de 1 an pentru care a primit aprobarea, fara a se fi solicitat/acordat o noua aprobare, fie prin expirarea termenului de maximum 3 ani peste varsta standard de pensionare pentru care putea fi ceruta mentinerea in functia publica (cu amendamentele aduse prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 112 din 23 februarie 2021 in situatia femeii functionar public).
60. Ceea ce nu acopera in mod explicit textul legal supus analizei si a creat dubiul de interpretare invocat de catre instanta de trimitere este daca o asemenea incetare se produce si in situatia in care functionarul public aflat in mentinerea raportului de functie publica ca efect al procedurii prevazute de art. 517 alin. (2) din Codul administrativ obtine decizia de pensionare, ca urmare a cererii sale.
61. Astfel, daca ulterior acestei mentineri in functia publica, functionarul public a inteles sa solicite deschiderea dosarului de pensionare, fiind emisa decizia de pensionare, acesta capatand calitatea de pensionar, se ridica intrebarea daca se produce incetarea de drept a raportului de functie publica ca urmare a comunicarii catre angajator a deciziei de pensionare emise [comunicare prevazuta de art. 106 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 263/2010)].
62. Subsecvent, se ridica o intrebare adiacenta, daca incetarea de drept a raportului de functie publica in urma comunicarii catre angajator a deciziei de pensionare emise se produce si in situatia in care functionarul public a cerut si a obtinut decizie de suspendare a platii pensiei in conditiile art. 114 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.
63. Or, se constata ca, prin reglementarea de principiu din art. 517 alin. (2) din Codul administrativ, s-a urmarit eficientizarea folosirii fondurilor publice pentru plata salariilor/pensiilor, cat timp declansarea procedurii de stabilire si plata a pensiilor (reglementata de sectiunea a 7-a a cap. IV din Legea nr. 263/2010) se finalizeaza cu emiterea deciziei de pensionare, care produce efecte - din perspectiva datei cuvenirii drepturilor de pensie - de la momentul indeplinirii conditiilor prevazute de Legea nr. 263/2010, in functie de categoria de pensie solicitata [art. 104 alin. (1) din lege], iar din perspectiva datei acordarii efective a pensiei, de la momentul inregistrarii cererii [art. 104 alin. (2) din lege].
64. Ca urmare, conform normelor amintite, chiar daca raportul de functie publica [in lipsa mentinerii conform alin. (2) al art. 517 din Codul administrativ] inceteaza la data indeplinirii conditiilor de pensionare, pensia se acorda de la data inregistrarii cererii de pensionare.
65. Avand in vedere scopul urmarit prin instituirea cauzei de incetare de drept a raportului de functie publica la data indeplinirii conditiilor de pensionare, corespunde aceluiasi scop incetarea de drept a raportului de functie publica in urma comunicarii deciziei de pensionare de catre casa teritoriala de pensii competenta. Daca, pentru ipoteza mai putin energica a intrunirii conditiilor legale pentru pensionare (in lipsa oricarei cereri de pensionare efectiv depuse de catre functionarul public), legiuitorul a avut in vedere instituirea incetarii de drept a raportului de functie publica, atunci in mod cert deschiderea dreptului la pensie, prin depunerea cererii si obtinerea deciziei de pensionare, produce consecinta incetarii de drept a raportului de functie publica ce fusese mentinut dupa data indeplinirii conditiilor de pensionare.
66. Ca urmare, prin declansarea procedurii de pensionare (depunerea cererii insotite de actele care dovedesc indeplinirea conditiilor legale) se poate conchide ca s-a produs deschiderea dreptului la pensie, iar functionarul public a exercitat dreptul de optiune intre mentinerea raportului de functie publica si cel de incetare a acestuia.
67. Spre aceasta concluzie se indreapta si considerentele mentionate la paragrafele 28 si 29 din Decizia Curtii Constitutionale nr. 112 din 23 februarie 2021, care, desi a avut un alt aspect de analizat, a antamat contingent si aceasta chestiune:
"28. Prin urmare, incetarea raportului de serviciu al femeii la o varsta mai redusa decat a barbatului poate si trebuie sa ramana o optiune a acesteia, in contextul social actual. Transformarea acestui beneficiu legal intr-o consecinta asupra incetarii raportului de serviciu ce decurge ope legis dobandeste valente neconstitutionale, in masura in care ignora vointa femeii de a fi supusa unui tratament egal cu cel aplicabil barbatilor. Astfel, dispozitiile art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999, in redactarea anterioara modificarii prin art. I pct. 24 din Legea nr. 156/2018, sunt constitutionale numai in masura in care, la implinirea varstei legale de pensionare, dau dreptul femeii sa opteze fie pentru deschiderea dreptului la pensie si incetarea raportului de serviciu in curs, fie pentru continuarea acestui raport pana la implinirea varstei legale de pensionare prevazute pentru barbati la acea data.
29. In prima ipoteza, cand opteaza pentru deschiderea dreptului la pensie, raportul de serviciu in curs inceteaza de drept. Din contra, in masura in care functionarul public femeie opteaza pentru continuarea raportului de serviciu pana la implinirea varstei de pensionare prevazute de lege pentru barbati, exercitiul dreptului la munca nu este conditionat de vointa angajatorului, dar dreptul la pensie nu va putea fi solicitat simultan. Curtea observa ca, potrivit dispozitiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei, dar ca atingerea acestei varste se realizeaza prin cresterea varstelor standard de pensionare, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 5 la aceasta lege. In conditiile in care legiuitorul va intelege sa modifice varstele de pensionare, aceste considerente isi pastreaza valabilitatea, urmand a fi avute in vedere dispozitiile in vigoare la data implinirii varstei de pensionare de catre functionarul public femeie."
68. Asadar, din perspectiva stabilirii consecintelor dobandirii calitatii de pensionar ca urmare a deschiderii dreptului la pensie, se constata ca emiterea deciziei de pensionare conduce la incetarea de drept a raportului de functie publica.
69. Din perspectiva consecintelor suspendarii platii pensiei raportat la calitatea de pensionar deja dobandita, se constata ca, potrivit prevederilor art. 114 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, suspendarea platii pensiei se poate face si la cererea pensionarului, situatie in care suspendarea platii se face incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata cererea.
70. Or, emiterea unei decizii de pensionare la solicitarea functionarului, decizie care a fost ulterior suspendata la cererea sa, chiar daca nu ar fi produs efectul specific al platii pensiei in favoarea sa, reprezinta o optiune pentru deschiderea dreptului la pensie, in defavoarea mentinerii raportului de functie publica.
71. Pe de alta parte, analizand exclusiv argumentele legate de neplata pensiei ca atare, se constata ca exista un decalaj intre momentul de la care se cuvine pensia (data indeplinirii conditiilor de pensionare) si momentul de la care ar opera suspendarea platii (luna urmatoare celei in care a fost inregistrata cererea); or, chiar si in ipoteza depunerii cererii de suspendare in ziua emiterii deciziei de pensionare, suspendarea se va produce in luna urmatoare celei in care a fost inregistrata cererea.
72. Acest decalaj nu face decat sa sublinieze dobandirea calitatii de pensionar odata cu emiterea deciziei de pensionare si definitivarea optiunii intre cele doua variante (mentinerea in functia publica dupa indeplinirea conditiilor de pensionare, respectiv deschiderea dreptului la pensie) in sensul deschiderii dreptului la pensie.
73. Prin urmare, se conchide ca suspendarea platii pensiei nu conduce la inaplicabilitatea incetarii de drept a raportului de functie publica, cat timp decizia de pensionare a fost emisa la cererea functionarului public.
74. Pentru considerentele aratate, in temeiul dispozitiilor art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 si ale art. 521 din Codul de procedura civila,
| INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE In numele legii DECIDE: |
Admite sesizarea formulata de Tribunalul Suceava - Sectia de contencios administrativ si fiscal in Dosarul nr. 867/86/2024, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 517 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia mentinerii la cerere a raportului de functie publica dupa indeplinirea conditiilor de pensionare, emiterea deciziei de pensionare determina incetarea de drept a raportului de serviciu, chiar daca functionarul public ceruse suspendarea platii pensiei.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 25 noiembrie 2024.
-****-
| PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Mihaela Lorena Repana |
Un produs marca 