INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 2.095/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea Dosarului nr. 2.095/1/2024, la care s-a conexat Dosarul nr. 2.096/1/2024, este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 20/2023, cu modificarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Mariana Constantinescu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 36 din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in examinare sesizarile conexate formulate de Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale, in dosarele nr. 1.531/117/2024 si nr. 1.526/117/2024, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, care a fost comunicat partilor conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, nefiind formulate puncte de vedere.
6. Constatand ca nu sunt chestiuni prealabile, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarilor in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
| INALTA CURTE, |
I. Titularul si obiectul sesizarilor
7. Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a dispus, prin Incheierea din 18 septembrie 2024, in Dosarul nr. 1.531/117/2024, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024), in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile privind urmatoarea chestiune de drept:
"Daca se impune incadrarea reclamantei ca personal didactic auxiliar, respectiv ingrijitoare in educatie timpurie si plata tuturor drepturilor salariale corespunzatoare de la 1 ianuarie 2024 si plata tuturor diferentelor salariale ca urmare a admiterii petitului 1, in conditiile in care nu este aprobata o asemenea functie in statul de functii, nu exista legislatie specifica prin care sa se reglementeze conditiile de incadrare, conditiile de studii, atributiile si fisa-cadru a postului si norme metodologice."
8. Sesizarea a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la 2 octombrie 2024 cu nr. 2.095/1/2024, termenul de judecata fiind stabilit pentru data de 9 decembrie 2024.
9. La aceeasi data a fost inregistrat Dosarul nr. 2.096/1/2024, avand ca obiect o sesizare identica formulata tot de Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. 1.526/117/2024, la aceeasi data - 18 septembrie 2024.
10. Constatand ca dosarele nr. 2.095/1/2024 si nr. 2.096/1/2024 privesc sesizari pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu obiect identic, in temeiul dispozitiilor art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea celor doua cauze.
II. Dispozitiile legale care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile
11. Nicio dispozitie legala, care sa fie supusa interpretarii instantei supreme, nu a fost identificata in incheierea de sesizare, in raport cu intrebarea formulata.
III. Expunerea succinta a proceselor in cadrul carora s-a invocat chestiunea de drept supusa interpretarii
12. Prin cererile de chemare in judecata inregistrate la data de 20 martie 2024 pe rolul Tribunalului Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale, cu nr. 1.531/117/2024 si, respectiv, nr. 1.526/117/2024, cele doua reclamante au chemat in judecata pe parata gradinita cu program prelungit, solicitand instantei sa dispuna incadrarea lor ca personal didactic auxiliar, respectiv "ingrijitoare in educatie timpurie", incepand cu data de 1 ianuarie 2024 si plata tuturor drepturilor salariale corespunzatoare incepand cu aceeasi data; plata tuturor diferentelor salariale rezultate ca urmare a admiterii petitului 1, indexate, majorate si actualizate; obligarea paratei la plata de daune moratorii calculate la nivelul dobanzii legale, de la data de 1 ianuarie 2024 pana la data platii efective, urmand ca acestea sa fie actualizate cu nivelul ratei inflatiei de la data achitarii debitului.
13. In motivare, cele doua reclamante au aratat ca sunt angajate din 21 decembrie 2023 si, respectiv, din 9 septembrie 2016, la gradinita cu program prelungit ca ingrijitoare de copii si au atributiile de supraveghere si ingrijire a unui numar mare de copii, timp de 8 ore pe zi.
14. Cu toate ca in concret reclamantele desfasoara activitati de cadru didactic auxiliar, angajatorul refuza sa le incadreze pozitiile ocupate de acestea ca atare, deoarece noua incadrare ar presupune un salariu mai mare.
15. Sindicatul reprezentativ a facut solicitari catre Ministerul Educatiei privind incadrarea corecta si recalcularea drepturilor salariale pentru persoanele aflate in aceeasi situatie precum reclamantele, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022), dar nu s-a primit vreun raspuns pozitiv pana in prezent.
16. Reclamantele au mai aratat ca angajatorul refuza sa puna in aplicare dispozitiile legale si nu le incadreaza intr-o functie didactica auxiliara, cu toate ca legea prevede expres aceasta incadrare pentru ingrijitoarele in educatie timpurie.
17. Astfel, la art. 192 alin. (1) lit. p) din Legea invatamantului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 198/2023), se prevede expres ca functia de ingrijitoare in educatie timpurie, pe care o ocupa, este o functie didactica auxiliara.
18. Consecinta incadrarii corecte este un nivel de salarizare superior. In anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara, respectiv la pct. 6 "Salarii de baza pentru functiile didactice auxiliare" din anexa nr. I - Familia ocupationala de functii bugetare "Invatamant", capitolul I lit. A "Salarii de baza pentru functiile din invatamant", se prevede la nr. crt. 98 si 99 care este nivelul salariilor de baza (echivalent gradatie zero) cuvenite personalului auxiliar, incadrat ca ingrijitor in educatie timpurie.
19. Pana in prezent, parata nu a procedat la incadrarea ca personal didactic auxiliar a reclamantelor si nu a achitat diferentele de drepturi salariale cuvenite incepand cu data de 1 ianuarie 2024. Reclamantele sunt incadrate si remunerate si in prezent ca "ingrijitor de copii", motiv pentru care au solicitat ca instanta sa oblige angajatorul sa se conformeze prevederilor legale anterior mentionate.
20. Parata a depus intampinare prin care a aratat, pe fondul cauzei, ca in prezent incadrarea solicitata nu poate fi realizata deoarece, conform statului de functii la data de 1 ianuarie 2024, nu exista aprobata o alta functie, pentru reclamante, decat cea detinuta la data angajarii, cu salarizarea aferenta, conform prevederilor legale in vigoare.
21. Fiind o noua functie in sistemul de invatamant preuniversitar, incadrarea personalului pe postul de ingrijitor in educatie timpurie se va putea face dupa elaborarea legislatiei specifice, care va reglementa conditiile de incadrare, de studii, atributiile si fisa-cadru a postului, iar ulterior vor fi identificate posturile care intrunesc conditiile necesare si va fi modificat corespunzator statul de functii al unitatii de invatamant.
22. Astfel, pana la finalizarea acestor etape, personalul in discutie, cum este cazul reclamantelor, ramane incadrat si salarizat ca personal administrativ (nedidactic), in acord cu prevederile art. 1 alin. (3) din Ordinul ministrului educatiei nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor masuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului national de invatamant preuniversitar si superior, cu modificarile ulterioare (Ordinul ministrului educatiei nr. 6.072/2023), conform carora, pana la elaborarea metodologiilor, regulamentelor si a altor acte normative necesare pentru punerea in aplicare a Legii nr. 198/2023, se aplica dispozitiile privind organizarea, functionarea sistemului de invatamant preuniversitar si desfasurarea procesului de invatamant aflate sau intrate in vigoare la data de 1 septembrie 2023.
IV. Motivele retinute de titularul sesizarilor cu privire la admisibilitatea procedurii
23. Instanta de trimitere - Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a aratat ca, desi dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 se completeaza cu cele ale Codului de procedura civila, fata de scopul declarat al legiuitorului avut in vedere la adoptarea actului normativ, precum si in raport cu modalitatea de reglementare, apreciaza ca in conceptia Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 conditiile de admisibilitate pentru sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sunt diferite de cele prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila.
24. Astfel, instanta de trimitere a apreciat ca singura conditie de admisibilitate a unei astfel de sesizari, in materia litigiilor privind stabilirea si/sau plata drepturilor de natura salariala sau de pensie ale personalului platit din fonduri publice, este ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a carei lamurire depinde solutionarea procesului, iar aceasta chestiune de drept sa nici nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
25. Odata verificata indeplinirea acestei conditii, sesizarea este obligatorie, avand in vedere modalitatea de formulare a textului art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024: "completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac (...) va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata."
26. Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a constatat ca fiind indeplinite conditiile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 si ca se impune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru lamurirea chestiunii de drept in discutie.
27. A mentionat ca dezlegarea chestiunii de drept este esentiala pentru solutionarea celor doua cauze, in sensul ca demersul reclamantelor ar putea fi validat, in functie si de circumstantele litigiului, daca se va aprecia ca se impune incadrarea acestora ca personal didactic auxiliar, respectiv ingrijitoare in educatie timpurie, cu consecinta obligarii paratei la plata tuturor drepturilor salariale corespunzatoare de la 1 ianuarie 2024, in conditiile in care s-ar considera dovedite sustinerile reclamantelor, in sensul ca activitatile desfasurate in concret de acestea revin personalului didactic auxiliar si tinand cont de faptul ca nu este aprobata functia de ingrijitor in educatie timpurie in statul de functii, nu exista legislatie specifica prin care sa se reglementeze conditiile de incadrare, conditiile de studii, atributiile si fisa-cadru a postului si nici norme metodologice. In situatia in care se va considera ca nu se impune a se realiza o astfel de incadrare, tinand cont de circumstantele prezentate, solutia instantei ar fi diferita.
28. In fine, verificand centralizatoarele privind hotararile prealabile si recursurile in interesul legii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in materia contenciosului administrativ si litigiilor de munca, instanta nu a identificat nicio hotarare privind exact chestiunea de drept sesizata.
V. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
29. Reclamantele au apreciat ca se impune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu dezlegarea chestiunii de drept.
30. Parata nu a formulat un punct de vedere.
31. Dupa comunicarea raportului intocmit de judecatorii-raportori, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, partile nu au formulat puncte de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii.
VI. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarile cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
32. Completul de judecata al instantei de trimitere a aratat ca aspectele care se impun a fi lamurite in cele doua cauze s-ar putea dezlega in sensul ca, potrivit statului de functii la data de 1 ianuarie 2024, nu exista o functie precum cea pe care reclamantele solicita a fi incadrate, decat cea de la data angajarii acestora, cu salarizarea aferenta, urmand ca la deliberare, in functie de solutia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra chestiunii de drept, de probele administrate pe parcursul procesului si de toate circumstantele litigiului, sa fie pronuntata solutia in cauza.
33. In conformitate cu dispozitiile art. 193 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, conditiile de studii pentru noile functii didactice auxiliare vor fi stabilite prin legislatia care le va reglementa activitatea.
34. Incadrarea personalului pe postul de ingrijitor in educatie timpurie se va putea face dupa elaborarea legislatiei specifice, dupa reglementarea conditiilor de incadrare, a celor de studii, a atributiilor si a fisei-cadru a postului, iar ulterior vor fi identificate posturile care indeplinesc conditiile necesare, urmand a fi modificat corespunzator statul de functii al unitatii de invatamant.
35. Pana la parcurgerea acestor etape, persoanelor aflate in situatia reclamantelor li se vor aplica dispozitiile privind organizarea, functionarea sistemului de invatamant preuniversitar si desfasurarea procesului de invatamant aflate sau intrate in vigoare la data de 1 septembrie 2023, potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Ordinul ministrului educatiei nr. 6.072/2023.
36. O alta interpretare posibila a chestiunii care se impune a fi dezlegata in cauza ar fi in sensul ca incadrarea personalului care desfasoara in concret activitati de cadru didactic auxiliar, daca se probeaza aceste elemente, ar trebui sa fie cea de personal didactic auxiliar si s-ar impune si acordarea tuturor drepturilor salariale corespunzatoare incepand cu data de 1 ianuarie 2024. Din moment ce legiuitorul a prevazut la art. 192 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 198/2023 ca functia de ingrijitor in educatie timpurie este o functie didactica auxiliara, acesta ar fi tinut sa adopte normele metodologice si sa reglementeze conditiile de incadrare, de studii, atributiile si fisa-cadru a postului pentru ca dispozitia legala sa poata produce efecte juridice. Nu li s-ar putea imputa reclamantelor neadoptarea metodologiilor, regulamentelor si a altor acte normative necesare pentru punerea in aplicare a Legii nr. 198/2023, or din moment ce nu exista o culpa a acestora, demersul judiciar ar putea fi socotit ca fiind intemeiat.
VII. Practica judiciara a instantelor nationale in materie
37. La solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instantele nationale au comunicat ca nu s-a identificat practica judiciara cu privire la chestiunea ce face obiectul sesizarilor de fata.
38. Punctele de vedere exprimate la nivel teoretic de judecatori sunt in sensul ca, in lipsa existentei unei aprobari cu privire la functia de ingrijitor in educatie timpurie in statul de functii si in lipsa unei legislatii specifice prin care sa se reglementeze conditiile de incadrare, conditiile de studii, atributiile si fisa-cadru a postului si normele metodologice, nu se impune incadrarea reclamantelor ca personal didactic auxiliar, acestea facand parte din categoria personalului administrativ-nedidactic.
39. S-a motivat ca Legea nr. 198/2023, intrata in vigoare in luna noiembrie a anului 2023, a prevazut la art. 192 alin. (1) lit. p) o noua functie in sistemul de invatamant preuniversitar, respectiv functia de ingrijitor in educatie timpurie care este, intr-adevar, o functie didactica auxiliara, al carei nivel de salarizare este superior celei de ingrijitor detinute in prezent de reclamante.
40. Dispozitiile art. 193 alin. (2) din Legea nr. 198/2023 prevad insa ca pentru functia didactica auxiliara prevazuta la art. 192 alin. (1) lit. p) conditiile de studii sunt stabilite prin legislatia care le reglementeaza activitatea.
41. Pana la momentul investirii instantei, pentru aceasta functie nu a fost elaborata o legislatie specifica pentru reglementarea conditiilor de studii, atributiile si fisa-cadru, motiv pentru care, la acest moment, nu este aprobata o asemenea functie in statul de functii al paratei.
42. In aceste conditii, nu se poate da curs cererii reclamantelor de a fi incadrate pe un post care nu exista in statul de functii al angajatorului si ale carui conditii de ocupare nu sunt stabilite prin legislatie specifica.
43. A fost exprimata si o opinie teoretica singulara, in sensul ca, daca exista o hotarare judecatoreasca definitiva de incadrare a reclamantului pe un post ce nu exista in statul de functii, atunci parata trebuie sa aduca la indeplinire dispozitia instantei, modificand statul de functii. Daca nu exista legislatie specifica prin care sa se reglementeze conditiile de incadrare, de studii, atributiile si fisa-cadru a postului si norme metodologice, se va face aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Codul civil, cautandu-se si dispozitii legale privitoare la situatii asemanatoare.
44. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca, la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, in prezent, practica judiciara, in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii.
VIII. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Constitutionale
45. Nu s-au identificat decizii relevante privind chestiunea de drept sesizata.
IX. Raportul asupra chestiunii de drept
46. Judecatorii-raportori au apreciat ca sesizarea formulata in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile este inadmisibila, nefiind indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024.
X. Inalta Curte de Casatie si Justitie
47. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, "Daca in cursul judecatii proceselor prevazute la art. 1, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac, verificand si constatand ca asupra unei chestiuni de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".
48. Conform art. 1 alin. (1) din acelasi act normativ, "Prezenta ordonanta de urgenta se aplica in procesele privind stabilirea si/sau plata drepturilor salariale sau de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal".
49. Astfel, in procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit urmatoarele conditii de admisibilitate pentru sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile:
a) existenta unei cauze aflate in curs de judecata;
b) completul de judecata sa fie investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac;
c) sa existe o chestiune de drept veritabila, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei;
d) chestiunea de drept invocata sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare si nici al unei statuari anterioare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
50. Este de observat ca, spre deosebire de conditiile de admisibilitate a sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedura civila, in procedura reglementata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevazuta conditia noutatii chestiunii de drept ce se solicita a fi lamurita. Totodata, Inalta Curte de Casatie si Justitie poate fi sesizata si de catre completele de judecata investite cu solutionarea cauzelor in prima instanta sau in calea de atac, fiind eliminata conditia sesizarii doar de catre completele de judecata ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale curtilor de apel sau ale tribunalelor care sunt investite cu solutionarea cauzelor in ultima instanta.
51. Verificand indeplinirea conditiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) si (3), respectiv art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 se constata ca chestiunea de drept litigioasa dedusa judecatii priveste posibilitatea reincadrarii personalului care ocupa functia de ingrijitor copii in cadrul unei unitati de invatamant prescolar de stat in functia de personal didactic auxiliar - ingrijitor in educatie timpurie.
52. In consecinta, in cauzele care au ocazionat sesizarea, pretentiile deduse judecatii se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului platit din fonduri publice, in sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, in conditiile in care parata gradinita cu program prelungit are calitatea de unitate de invatamant prescolar de stat.
53. Cauzele in care s-a formulat sesizarea instantei supreme se afla pe rolul Tribunalului Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale, ca instanta competenta sa judece in primul grad de jurisdictie in fond.
54. Totodata, asupra chestiunii care formeaza obiectul sesizarii Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat anterior pe calea unui recurs in interesul legii ori a unei alte hotarari prealabile.
55. In ceea ce priveste conditia existentei unei chestiuni de drept de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei, in jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat ca sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile trebuie sa aiba ca obiect o chestiune de drept ce necesita cu pregnanta a fi lamurita, care sa prezinte o dificultate suficient de mare, in masura sa reclame interventia instantei supreme in scopul rezolvarii de principiu a chestiunii de drept si al inlaturarii oricarei incertitudini care ar putea plana asupra securitatii raporturilor juridice deduse judecatii (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42).
56. Jurisprudenta consolidata in legatura cu aceasta conditie de admisibilitate ramane de actualitate si dupa intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind ca in preambulul acestei ordonante de urgenta s-a tinut seama de "faptul ca masurile legislative propuse pot influenta pozitiv activitatea instantelor judecatoresti, in conditiile in care, inca dintr-o etapa incipienta, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept". De asemenea, s-a aratat expres ca noua solutie legislativa se raporteaza la "configuratia actuala a mecanismului hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept". In masura in care prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozitiile art. 519 si urmatoarele din Codul de procedura civila in ceea ce priveste conditia existentei unei chestiuni de drept, acestea raman asadar aplicabile, ca drept comun in materia sesizarii pentru dezlegarea in prealabil a unei chestiuni de drept.
57. Se observa, in primul rand, ca intrebarea care formeaza obiectul sesizarilor are o formulare improprie, intrucat tinde, prin datele particulare pe care le cuprinde, sa investeasca instanta suprema cu rezolvarea concreta a insesi pretentiei deduse judecatii, solicitandu-se a se statua daca se impun incadrarea reclamantelor ca personal didactic auxiliar, respectiv ingrijitoare in educatie timpurie, precum si plata sumelor cuvenite cu titlu de drepturi salariale corespunzatoare.
58. Or, dupa cum rezulta din jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, sesizarea instantei supreme trebuie sa aiba ca obiect rezolvarea unei chestiuni de drept cu caracter de principiu, respectiv cu un anumit grad de abstractizare, si aceasta chiar daca dezlegarea respectivei probleme de drept se face in mod punctual, prin adecvare la circumstantele spetei (Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1021 din 20 octombrie 2022, paragraful 52; Decizia nr. 42 din 16 septembrie 2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1036 din 16 octombrie 2024, paragraful 62).
59. In legatura indisolubila cu acest aspect, din aceeasi jurisprudenta rezulta ca problema de drept trebuie sa aiba caracter real si veritabil. Insasi notiunea de "chestiune de drept" implica ideea unei probleme care necesita a fi lamurita, ceea ce presupune un anumit grad de neclaritate sau de dificultate a normelor legale supuse interpretarii, norme care au un caracter indoielnic, imperfect (lacunar) sau neclar (Decizia nr. 26 din 27 martie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 385 din 5 mai 2023, paragraful 50; Decizia nr. 63 din 2 octombrie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1009 din 6 noiembrie 2023, paragraful 98).
60. Asadar, scopul mecanismului de unificare a practicii judiciare consta in rezolvarea dificultatilor reale de interpretare a respectivelor norme juridice, dificultati care ar putea constitui temeiul unor interpretari divergente si, prin aceasta, al practicii judiciare neunitare, astfel cum s-a retinut si sub imperiul mecanismului reglementat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 (Decizia nr. 41 din 16 septembrie 2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1056 din 21 octombrie 2024, paragraful 65).
61. In schimb, interpretarea si aplicarea concreta a legii, in circumstantele specifice fiecarei cauze, stabilite pe temeiul probatoriului administrat, reprezinta prerogative jurisdictionale care apartin exclusiv instantei investite cu solutionarea procesului. De aceea, intrebarea cu care este sesizata instanta suprema nu poate avea ca obiect rezolvarea pe fond chiar a pretentiei deduse judecatii, operatiune care implica interpretarea si aplicarea concreta a legii situatiei de fapt stabilite in prealabil.
62. Din abstractizarea sensului intrebarii care formeaza obiectul sesizarii rezulta ca aceasta priveste posibilitatea reincadrarii personalului care ocupa functia de ingrijitor copii in cadrul unei unitati de invatamant prescolar de stat in functia de personal didactic auxiliar - ingrijitor in educatie timpurie, in conditiile modificarilor legislative aduse prin Legea nr. 198/2023.
63. Se impune prin urmare reformularea corespunzatoare a intrebarii, in conditiile in care instanta suprema este chemata sa ofere o dezlegare de principiu unei chestiuni de drept, iar nu sa rezolve in fond litigiul care a ocazionat sesizarea, aplicarea concreta a legii faptelor litigiului constituind atributia exclusiva a instantei de trimitere (cu privire la posibilitatea reformularii intrebarii cu care a fost investit Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a se vedea Decizia nr. 37 din 15 mai 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 660 din 19 iulie 2023, paragraful 69; Decizia nr. 50 din 18 septembrie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 970 din 25 octombrie 2023, paragraful 85).
64. In ceea ce priveste conditia legaturii chestiunii de drept cu dezlegarea pe fond a cauzei, dezlegarea chestiunii de drept trebuie sa influenteze intr-o maniera directa si determinanta solutionarea pe fond a cauzei cu care este investita instanta de trimitere, iar indeplinirea acestei conditii trebuie sa rezulte neechivoc din cuprinsul incheierii de sesizare.
65. Din punct de vedere formal, incheierea de sesizare a instantei supreme in vederea dezlegarii, in prealabil, a unei chestiuni de drept trebuie sa respecte dispozitiile art. 520 alin. (1) si (2) din Codul de procedura civila, de la care norma speciala nu deroga. Asadar, incheierea de sesizare trebuie sa cuprinda motivele care sustin admisibilitatea sesizarii, aceasta obligatie rezultand de altfel si din prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, care impun completului de judecata sa verifice si sa constate indeplinirea conditiilor de admisibilitate si sa dispuna sesizarea instantei supreme doar daca rezultatul acestei verificari este afirmativ, fiind necesare o analiza argumentata cu privire la toate conditiile de admisibilitate incidente, precum si exprimarea opiniei preliminare a completului de judecata asupra chestiunii de drept cu privire la care se dispune sesizarea.
66. Sunt indeosebi necesare expunerea elementelor de fapt si de drept relevante ale litigiului, precum si indicarea argumentelor din care rezulta caracterul veritabil al chestiunii de drept, de natura sa justifice interventia instantei supreme in scopul rezolvarii sale, respectiv caracterul esential, fiind de natura sa influenteze in mod direct solutia cauzei pe fond. In lipsa enuntarii acestor elemente, sesizarea nu indeplineste conditiile legii, iar instanta suprema nu se poate substitui instantei de trimitere in ceea ce priveste identificarea si enuntarea unei chestiuni de drept punctuale cu privire la care se solicita o dezlegare de principiu, respectiv in ceea ce priveste determinarea contextului factual si juridic in raport cu care rezulta indeplinirea conditiilor de admisibilitate.
67. Incheierea de sesizare, astfel cum a fost completata, nu cuprinde constatari de fapt concrete ale instantei cu privire la felul atributiilor indeplinite de reclamante si in ce masura acestea ar putea sau nu sa fie unele specifice functiei de personal didactic auxiliar - ingrijitor in educatie timpurie. Or, determinarea, de catre instanta de trimitere, a contextului factual si juridic in raport cu care rezulta indeplinirea conditiilor de admisibilitate este cu atat mai necesara in contextul in care sesizarea este dispusa de prima instanta investita cu solutionarea cauzei, context in care, spre deosebire de dreptul comun (art. 519 din Codul de procedura civila), nu a fost adoptata inca o hotarare de prima instanta prin care sa se retina situatia de fapt si de drept avuta in vedere la solutionarea litigiului.
68. Nu este posibil ca instanta suprema, investita pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare, sa anticipeze modalitatea in care se va aprecia cu privire la stabilirea situatiei de fapt in raport cu care intrebarea formulata ar dobandi, eventual, caracter relevant, ci aceste aspecte trebuie sa fie clarificate in cuprinsul incheierii de sesizare, fie si preliminar, daca este vorba despre aspecte de fond. Din aceasta perspectiva, chiar daca prima instanta apreciaza ca se impune sesizarea instantei supreme, potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, trebuie sa evalueze in ce masura se impune sa administreze probele necesare pentru a contura in mod suficient situatia de fapt, de asa maniera incat sa poata verifica in mod concret, iar nu ipotetic, care sunt normele juridice incidente si daca in legatura cu acestea se ridica in mod real o chestiune de drept veritabila, care are legatura cu solutionarea cauzei pe fond.
69. Prin raportare la cele ce preceda, se constata ca nu este demonstrata legatura stransa si concreta intre solutionarea cauzei si maniera de dezlegare a chestiunii de drept, in raport cu interpretarile posibile prefigurate. O simpla legatura de cauzalitate abstracta si ipotetica nu indeplineste insa conditiile legii (Decizia nr. 42 din 16 septembrie 2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1036 din 16 octombrie 2024, paragrafele 60 si 61).
70. Totodata, in cauza nu este indeplinita conditia unei chestiuni de drept veritabile, nefiind evidentiate dificultati reale de interpretare a normelor juridice aplicabile.
71. Potrivit art. 192 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, personalul didactic auxiliar este format din: "(...) p) infirmiere in educatia timpurie, ingrijitoare in educatie timpurie". In cazul altor categorii profesionale mentionate la art. 192 alin. (1) din Legea nr. 198/2023 sunt reglementate in mod explicit conditiile de studii, prin dispozitiile art. 193 alin. (1) din aceeasi lege (bunaoara, pentru functiile de bibliotecar, laborant, tehnician, informatician, pedagog scolar, asistent social, secretar, supraveghetor de noapte), in vreme ce pentru functiile de infirmiere in educatia timpurie, ingrijitoare in educatie timpurie [lit. p)], respectiv auditor, consilier juridic, consilier, expert, referent din DJIP/DMBIP [lit. o)], cu privire la conditiile de studii, art. 193 alin. (2) din Legea nr. 198/2023 prevede ca acestea sunt stabilite prin legislatia care le reglementeaza activitatea. Asadar, prevederile art. 193 alin. (2) din Legea nr. 198/2023 indica expres ca este necesara adoptarea ulterioara a unor reglementari legale specifice acestor functii.
72. Din examinarea legislatiei in vigoare nu rezulta ca, pana in prezent, ar fi fost reglementate conditiile de studii pentru functiile de infirmiere in educatia timpurie, ingrijitoare in educatie timpurie, atributiile specifice acestor posturi si metodologia de ocupare a posturilor astfel create. Sunt prin urmare aplicabile prevederile art. 1 alin. (3) din Ordinul ministrului educatiei nr. 6.072/2023, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 793 din 1 septembrie 2023, potrivit carora, pana la elaborarea metodologiilor, regulamentelor si a altor acte normative necesare pentru punerea in aplicare a Legii nr. 198/2023 se aplica dispozitiile privind organizarea, functionarea sistemului de invatamant preuniversitar si desfasurarea procesului de invatamant aflate sau intrate in vigoare la data de 1 septembrie 2023. Legiuitorul insusi a recunoscut, asadar, ca nu toate prevederile Legii nr. 198/2023 sunt de imediata aplicare, fiind preconizata adoptarea unor metodologii, regulamente si a altor acte normative pentru punerea in aplicare a noii legi.
73. Astfel cum in mod intemeiat a aratat si instanta de trimitere in cuprinsul sesizarilor completate, incadrarea personalului pe postul de ingrijitor in educatie timpurie se va putea face dupa elaborarea legislatiei specifice, dupa reglementarea conditiilor de incadrare, a celor de studii, a atributiilor si a fisei-cadru a postului, urmand ca ulterior sa fie identificate in concret posturile care indeplinesc conditiile si sa fie modificat in mod corespunzator statul de functii al unitatii de invatamant.
74. In lipsa acestor reglementari necesare, prevederile art. 192 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 198/2023 nu au un caracter suficient de precis si de complet pentru a fi direct aplicabile si a crea, prin ele insele, un drept subiectiv concret, a carui incalcare sa poata fi remediata pe calea actiunii in justitie.
75. Rezulta din cele ce preceda ca in cauza nu este indeplinita conditia unei chestiuni de drept veritabile, maniera in care trebuie interpretata legislatia in vigoare fiind univoca. Acest aspect este de altfel confirmat de cvasiunanimitatea opiniilor teoretice comunicate de instantele judecatoresti. Este real ca instanta de trimitere a apreciat in mod teoretic ca legea s-ar putea interpreta si in sensul ca lipsa reglementarii nu este imputabila reclamantelor, care ar fi astfel indreptatite la remediul solicitat, in vreme ce, potrivit unei opinii teoretice singulare, ar urma ca, daca este cazul, sa se recurga la analogia legii ori, dupa caz, a dreptului, potrivit art. 1 alin. (2) din Codul civil. Totusi, in cadrul acestor opinii exprimate ipotetic, nu se explica pe ce temei ar putea instanta judecatoreasca sa aprecieze daca atributiile exercitate in concret de parte ar corespunde unei functii ale carei conditii de ocupare si atributii concrete nu au fost inca reglementate prin legislatia primara ori, dupa caz, cea secundara.
76. In acest context, Inalta Curte de Casatie si Justitie reaminteste ca, potrivit art. 5 alin. (4) din Codul de procedura civila, este interzis judecatorului sa stabileasca dispozitii general obligatorii prin hotararile pe care le pronunta in cauzele ce ii sunt supuse judecatii. Cu alte cuvinte, instanta poate si trebuie sa solutioneze litigiul concret cu care a fost investita, chiar daca normele aplicabile sunt neclare ori insuficiente, astfel cum prevede art. 5 alin. (3) din Codul de procedura civila, dar nu poate, in acest scop, sa edicteze ea insasi regulile de drept care ar fi necesare pentru ca norma legala instituita de art. 192 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 198/2023 sa fie direct aplicabila, intrucat, procedand in acest fel, s-ar substitui celorlalte puteri constituite in stat.
77. In consecinta, nefiind indeplinite, in mod cumulativ, toate conditiile prevazute de art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024,
| INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE In numele legii DECIDE: |
Respinge, ca inadmisibile, sesizarile conexate formulate de Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale in dosarele nr. 1.531/117/2024 si nr. 1.526/117/2024, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:
"Daca se impune incadrarea reclamantei ca personal didactic auxiliar, respectiv ingrijitoare in educatie timpurie si plata tuturor drepturilor salariale corespunzatoare de la 1 ianuarie 2024 si plata tuturor diferentelor salariale ca urmare a admiterii petitului 1, in conditiile in care nu este aprobata o asemenea functie in statul de functii, nu exista legislatie specifica prin care sa se reglementeze conditiile de incadrare, conditiile de studii, atributiile si fisa-cadru a postului si norme metodologice."
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 9 decembrie 2024.
-****-
| VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE MARIANA CONSTANTINESCU Magistrat-asistent, Mihaela Lorena Repana |
Un produs marca 