INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 2.093/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent sa judece sesizarea ce formeaza obiectul Dosarului nr. 2.093/1/2024 este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 20/2023, cu modificarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Mariana Constantinescu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 36 din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Cluj - Sectia mixta, de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale privind lamurirea urmatoarei chestiuni de drept:
"indreptatirea reclamantilor la revizuirea pensiei de serviciu de care beneficiaza (din 20.05.2019 si pana la data pensionarii, respectiv 1.03.2021 pentru reclamanta A si 1.09.2020 pentru reclamantul B), cu luarea in considerare a vechimii efective in specialitate a fiecarui reclamant, luand in considerare cele stabilite prin Sentinta civila nr. 2.354/12.10.2023 pronuntata de Tribunalul Alba in Dosarul nr. 1.455/107/2023, si daca se impune obligarea paratului la eliberarea in favoarea reclamantilor a unor adeverinte in vederea revizuirii pensiei de serviciu, cu luarea in considerare, raportat la perioada in care a avut calitatea de angajator al reclamantilor, si recalcularea indemnizatiilor de incadrare a reclamantilor, conform Legii nr. 71/2015 si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016, incepand cu 20.05.2019 si pana la data pensionarii, respectiv 1.03.2021 pentru reclamanta A si 1.09.2020 pentru reclamantul B, cu luarea in considerare a vechimii in specialitate a fiecarui reclamant, tinand cont de cele stabilite prin Sentinta civila nr. 2.354/12.10.2023 pronuntata de Tribunalul Alba in Dosarul nr. 1.455/107/2023."
5. Magistratul-asistent invedereaza ca, la dosarul cauzei, a fost depus raportul intocmit.
6. Presedintele completului, doamna judecator Mariana Constantinescu, constatand ca nu mai sunt alte completari, chestiuni de invocat sau intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare.
| INALTA CURTE, |
I. Titularul si obiectul sesizarii
7. Tribunalul Cluj - Sectia mixta, de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a dispus, prin incheierea din 14 octombrie 2024, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 1 alin. (1) si ale art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale (denumita, in continuare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024), in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile referitor la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizari.
8. Sesizarea a fost inregistrata pe rolul instantei supreme la 3 octombrie 2024 cu nr. 2.093/1/2024, termenul de judecata fiind stabilit la 9 decembrie 2024.
II. Normele de drept intern incidente
9. Nicio dispozitie legala, care sa fie supusa interpretarii instantei supreme, nu a fost identificata in incheierea de sesizare.
III. Expunerea succinta a procesului
10. Prin actiunea introductiva, reclamantii, persoane fizice, in contradictoriu cu paratul Tribunalul [...], au solicitat instantei sa constate indreptatirea reclamantilor la revizuirea pensiei de serviciu de care beneficiaza, cu luarea in considerare a vechimii efective in specialitate a fiecarui reclamant, luand in considerare cele stabilite prin sentinta civila nr. [...], pronuntata de Tribunalul [...] si sa oblige paratul la eliberarea in favoarea reclamantilor a unor adeverinte in vederea revizuirii pensiei de serviciu.
11. In motivare, au aratat ca prin sentinta civila invocata s-a admis actiunea formulata de reclamanti si s-a constatat starea de discriminare in care se regasesc reclamantii din punct de vedere salarial, in raport cu alti specialisti IT din cadrul curtilor de apel, in ceea ce priveste luarea in considerare a vechimii efective in specialitate, dispunand obligarea paratilor, raportat la perioada in care au avut calitatea de angajator al reclamantilor, sa recalculeze indemnizatiile de incadrare ale acestora, conform Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, cu modificarile ulterioare (Legea 71/2015), si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 250/2016, cu modificarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016), sa plateasca reclamantilor diferentele salariale rezultate dintre noua indemnizatie de incadrare calculata potrivit prezentei hotarari si indemnizatia de incadrare anterioara, actualizate cu indicele de inflatie la care se va aplica dobanda legala penalizatoare, incepand cu data exigibilitatii fiecarei obligatii lunare de plata si pana la data platii efective.
IV. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
12. Tribunalul Cluj a retinut ca, potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, "Daca in cursul judecatii proceselor prevazute la art. 1, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac, verificand si constatand ca asupra unei chestiuni de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".
13. Potrivit art. 4 din aceeasi ordonanta de urgenta, dispozitiile sale se completeaza cu cele ale Codului de procedura civila, precum si cu celelalte reglementari aplicabile in materie, insa, fata de scopul declarat al legiuitorului avut in vedere la adoptarea actului normativ, precum si fata de modalitatea de reglementare, s-a apreciat ca, in conceptia Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, conditiile de admisibilitate pentru sesizarea instantei supreme pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sunt diferite de cele prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila.
14. Astfel, conditia esentiala de admisibilitate, in materia litigiilor privind stabilirea si/sau plata drepturilor de natura salariala sau de pensie ale personalului platit din fonduri publice, este ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a carei lamurire depinde solutionarea procesului si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
15. Totodata, dezlegarea chestiunii de drept este esentiala pentru solutionarea prezentei cauze, in sensul ca demersul reclamantilor ar putea fi validat, in functie si de circumstantele litigiului, daca se va aprecia ca sunt indreptatiti la revizuirea pensiei de serviciu de care beneficiaza, cu luarea in considerare a vechimii efective in specialitate a fiecarui reclamant, tinand cont de cele stabilite prin sentinta civila invocata.
16. In situatia in care se va considera ca nu se impune revizuirea, tinand cont de circumstantele prezentate, solutia instantei ar fi diferita.
17. Cu privire la ultima conditie, instanta de trimitere nu a identificat nicio hotarare la nivelul instantei supreme privind prezenta chestiune de drept.
18. Odata verificata indeplinirea acestor conditii, sesizarea este obligatorie, avand in vedere modalitatea de formulare a textului: "completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac (...) va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".
19. Asadar, constatand indeplinite conditiile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus suspendarea cauzei si sesizarea instantei supreme.
V. Punctul de vedere al instantei de trimitere
20. Tribunalul Cluj a aratat ca aspectele care se impun a fi lamurite in prezenta cauza ar putea primi o posibila interpretare, cu titlu preliminar, in sensul ca, avand in vedere dispozitiile sentintei prin care s-a constatat starea de discriminare in care se regasesc reclamantii, din punct de vedere salarial, in raport cu alti specialisti IT din cadrul curtilor de apel, in ceea ce priveste luarea in considerare a vechimii efective in specialitate, consecinta fireasca ar fi revizuirea pensiei in sensul solicitat prin cererea introductiva. Drepturile suplimentare stabilite prin aceasta sentinta conduc la majorarea bazei la care se raporteaza calculul pensiei stabilit anterior pronuntarii hotararii, astfel ca s-ar impune, in consecinta, si revizuirea pensiilor reclamantilor.
21. Mai mult, s-a apreciat ca trebuie tinut cont si de efectul pozitiv al autoritatii de lucru judecat si de prevederile art. 685 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 567/2004). Daca s-ar considera ca primul petit este intemeiat, se impune a se admite si petitul nr. 2, pentru ca reclamantii sa beneficieze de drepturile care li se cuvin, garantandu-se astfel drepturi "concrete si efective".
VI. Punctul de vedere al partilor
22. Partile nu au formulat niciun punct de vedere.
VII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
23. La nivelul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a Tribunalului Bucuresti a formulat un punct de vedere strict teoretic; astfel, atat timp cat cei doi reclamanti beneficiaza de o hotarare judecatoreasca definitiva, pronuntata in materia litigiilor de munca referitoare la obligarea fostului angajator la plata unor drepturi salariale lunare mai mari decat cele avute in vedere la emiterea adeverintelor in baza carora a fost initial calculata pensia de serviciu de care beneficiaza in prezent reclamantii, se poate aprecia ca cei doi reclamanti au dreptul de a obtine, de la fostul lor angajator, noi adeverinte care sa contina informatii exacte cu privire la drepturile salariale obtinute de acestia in perioadele care sunt relevante pentru calculul pensiilor.
Pe de alta parte, atat timp cat prin titlul executoriu obtinut anterior de cei doi reclamanti se precizeaza ca drepturile periodice acordate fostilor salariati provin ca urmare a retinerii unei situatii de discriminare, ar fi aplicabile mutatis mutandis aspectele retinute prin Decizia nr. 4 din 11 martie 2024 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, cu privire la interpretarea si aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), ale carei considerente decizorii pot fi aplicate in cauza de fata, in concret paragrafele 91-94.
Asadar, in aceasta conceptie, reclamantilor nu le-ar putea fi eliberate adeverintele solicitate, atata timp cat ei nu au beneficiat de o recalculare a drepturilor salariale, ci doar de acordarea unor despagubiri periodice, echivalente cu diferentele dintre drepturile salariale incasate si drepturile salariale calculate initial de angajator.
Tribunalul Ilfov a apreciat ca sesizarea nu indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, respectiv priveste o chestiune de fapt si nu de drept, de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei respective, astfel ca problema de drept sesizata nu este de natura sa impuna o rezolvare de principiu prezumtivei chestiuni de drept cu care a fost sesizata; ca atare, s-a apreciat ca nu s-ar impune utilizarea mecanismului pronuntarii unei hotarari prealabile, astfel ca se impune respingerea ca inadmisibila.
Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de munca, asigurari sociale si contencios administrativ si fiscal a opinat in sensul indreptatirii reclamantilor la revizuirea pensiei de serviciu de care beneficiaza si obligarii paratului la eliberarea in favoarea reclamantilor a unor adeverinte in vederea revizuirii pensiei de serviciu, cu luarea in considerare, raportat la perioada in care a avut calitatea de angajator al reclamantilor, si recalcularea indemnizatiilor de incadrare a reclamantilor, conform Legii nr. 71/2015 si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016.
24. Curtea de Apel Iasi a apreciat ca, din incheierea de sesizare, nu poate fi decelata problema de drept asupra careia se solicita un punct de vedere, in lipsa identificarii dispozitiilor legale aplicabile litigiului, susceptibile de interpretari divergente, astfel incat nu poate fi identificata o orientare in cadrul practicii judiciare la nivelul acestei curti de apel.
Opinia exprimata de judecatorii si asistentii judiciari din cadrul Sectiei I civile a Tribunalului Iasi a fost ca, in conformitate cu dispozitiile art. 430-435 din Codul de procedura civila, hotararea judecatoreasca are autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea transata, este obligatorie si produce efecte intre parti. Hotararea este opozabila oricarei terte persoane, atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara.
Raportat la datele avute la dispozitie, atat timp cat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva a fost recunoscut un drept salarial in beneficiul partii, drept salarial ce a generat si plata contributiilor, precum si cresterea veniturilor ce se iau in calcul in algoritmul de stabilire a cuantumului dreptului de pensie, este firesc sa se dispuna revizuirea pensiei cu luarea in considerare si a acelor venituri rezultate ca urmare a aplicarii hotararii judecatoresti.
Opinia completurilor ce solutioneaza litigii de munca si asigurari sociale din cadrul Tribunalului Vaslui este ipotetica, in conditiile in care nu se cunosc date referitoare la speta supusa analizei, anume, avand in vedere ca vechimea in specialitate a reclamantilor a fost recunoscuta printr-o sentinta civila, se impune revizuirea pensiilor de serviciu, cu luarea in considerare a acesteia, asa cum se mentioneaza in dispozitiv.
De asemenea, in functie de particularitatile spetei, angajatorul poate fi obligat la recalcularea indemnizatiilor de incadrare ale reclamantilor, conform Legii nr. 71/2015 si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016, cu luarea in considerare a vechimii in specialitate, potrivit hotararii Tribunalului Alba.
Obligarea paratului angajator la eliberarea unor adeverinte necesare revizuirii pensiilor de serviciu deriva din prevederile art. 40 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 53/2023 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
25. Din analiza hotararilor inaintate, Curtea de Apel Ploiesti a apreciat ca se impune revizuirea pensiilor de serviciu, cu luarea in considerare a masurilor dispuse prin hotarare judecatoreasca.
26. La nivelul Curtii de Apel Suceava a fost identificata Sentinta civila nr. 712 din 31 mai 2023 pronuntata de Tribunalul Suceava, definitiva prin Decizia civila nr. 1.198 din 6 decembrie 2023, prin care s-a admis in parte actiunea, cu obligarea intimatei la recalcularea indemnizatiei de incadrare in conformitate cu cele stabilite prin hotararile judecatoresti pronuntate, de aplicare a coeficientilor de multiplicare prevazuti la lit. A pct. 6-13 din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006).
27. Tribunalul Mures - Sectia civila, instanta arondata Curtii de Apel Targu Mures, a inaintat o hotarare judecatoreasca, in continutul careia s-a retinut ca paratul (angajator) are obligatia de a respecta sentinta salariala si de a lua in considerare totalitatea drepturilor salariale recunoscute prin hotarare judecatoreasca definitiva, cuvenite, iar nu alte cuantumuri, ce sunt contrare acesteia.
28. Celelalte curti de apel nu au identificat practica judiciara si nu au formulat niciun punct de vedere.
29. Ministerul Public a mentionat ca, la nivelul Sectiei judiciare, nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii asupra problemei de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
VIII. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Constitutionale
30. Prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 606 din 16 iulie 2018, pronuntata in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit ca solutia egalizarii indemnizatiilor la nivel maxim are in vedere si majorarile si indexarile recunoscute prin hotarari judecatoresti unor magistrati sau membri ai personalului auxiliar, indiferent daca ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzatoare.
31. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 84 din 30 ianuarie 2024, in interpretarea si aplicarea unitara a prevederilor art. 6 lit. b) si c) din Legea-cadru nr. 153/2017, a stabilit ca principiile nediscriminarii si egalitatii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de baza, cu luarea in considerare inclusiv a majorarilor recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive, sub rezerva ca ele sa aiba aplicabilitate generala la nivelul aceleiasi categorii profesionale din cadrul aceleiasi familii ocupationale.
32. Prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2024, pronuntata in interpretarea si aplicarea unitara a art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 si a art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii a stabilit ca drepturile acordate prin hotarari judecatoresti definitive reprezentand diferente rezultate din utilizarea coeficientilor de multiplicare prevazuti la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au natura juridica a unor despagubiri si, prin urmare, nu sunt incluse in cuantumul indemnizatiilor de incadrare ale magistratilor si nu pot fi avute in vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. Cuantumul acestor despagubiri este supus plafonului prevazut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, daca depasirea acestuia este determinata de utilizarea coeficientilor de multiplicare mentionati.
33. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, prin Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 383 din 24 aprilie 2024, in interpretarea si aplicarea unitara a art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a stabilit ca drepturile acordate judecatorilor si procurorilor, prin hotarari judecatoresti definitive, reprezentand diferente rezultate din utilizarea coeficientilor de multiplicare prevazuti la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si cei din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, au natura juridica a unor despagubiri. Cuantumul acestor despagubiri este supus plafonului prevazut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, daca depasirea acestuia este determinata de utilizarea coeficientilor de multiplicare mentionati. Indemnizatiile de incadrare la care se face raportarea sunt cele cuprinse in anexa nr. V cap. I din Legea-cadru nr. 153/2017 si care corespund functiei, gradului profesional, vechimii in functie si gradatiei fiecarui judecator sau procuror in parte.
34. Jurisprudenta constitutionala in materie de egalizare salariala la nivel maxim este ilustrata de Decizia Curtii Constitutionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare.
IX. Raportul asupra chestiunii de drept
35. Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a apreciat ca sesizarea este inadmisibila.
X. Inalta Curte de Casatie si Justitie
36. Temeiul prezentei sesizari il constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024.
37. Domeniul de reglementare a acestui act normativ este prevazut expres prin dispozitiile art. 1, ordonanta de urgenta aplicandu-se in procesele privind stabilirea si/sau plata drepturilor salariale ori de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal, precum si in procesele privind stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului platit din fonduri publice, indiferent de natura si obiectul proceselor, de calitatea partilor ori de instanta competenta sa le solutioneze.
38. In consecinta, prevederile ordonantei de urgenta se aplica cu prioritate in raport cu dispozitiile art. 519-521 din Codul de procedura civila, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmand a se completa cu prevederile dreptului comun, cuprinse in Codul de procedura civila, astfel cum se statueaza expres prin art. 4 din ordonanta de urgenta, conform caruia "dispozitiile prezentei ordonante de urgenta se completeaza cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu celelalte reglementari aplicabile in materie".
39. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024: "Daca, in cursul judecatii proceselor prevazute la art. 1, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac, verificand si constatand ca asupra unei chestiuni de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata."
40. Procedura de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii de admisibilitate a sesizarii:
(i) existenta unei cauze in curs de judecata, in prima instanta sau in calea de atac;
(ii) cauza sa fie dintre cele prevazute limitativ la art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura si obiectul proceselor, de calitatea partilor ori de instanta competenta sa le solutioneze, respectiv litigiul sa vizeze stabilirea si/sau plata drepturilor salariale/de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului platit din fonduri publice;
(iii) existenta unei chestiuni de drept de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei;
(iv) chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
41. Prima conditie este indeplinita, deoarece cauza in cadrul careia a fost formulata sesizarea inregistrata cu nr. 2.093/1/2024 se afla in curs de judecata, in prima instanta, la Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale.
42. Este indeplinita si a doua conditie, deoarece cauza are ca obiect stabilirea si/sau plata drepturilor rezultate din revizuirea drepturilor la pensie, pentru fosti angajati ai Tribunalului Harghita, specialisti IT.
43. Nu este indeplinita insa a treia conditie de admisibilitate ce vizeaza existenta unei chestiuni de drept, care ar putea face obiect al sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, pentru motivele ce vor fi aratate in continuare.
44. In cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 nu se defineste notiunea "chestiune de drept", insa lamurirea sensului acesteia se va face tinand seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat in preambulul ordonantei si de necesitatea completarii, conform art. 4 din ordonanta de urgenta, a dispozitiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse in Codul de procedura civila, si cu jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, data in interpretarea prevederilor de drept comun, care a dezvoltat notiunea autonoma a "chestiunii de drept", susceptibila de interpretare pe calea mecanismului hotararii prealabile.
45. In preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, alaturi de alte principii prezentate, legiuitorul delegat a inteles sa tina seama de "configuratia actuala a mecanismului hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si de efectul obligativitatii hotararii pe care o pronunta Inalta Curte de Casatie si Justitie, in deplin acord cu indatorirea sa constitutionala de asigurare a aplicarii si interpretarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti din Romania", apreciindu-se ca, in raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influenta pozitiv activitatea instantelor judecatoresti, "in conditiile in care, inca dintr-o etapa incipienta, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept".
46. Asadar, reiese neindoielnic ideea ca procedura speciala prevazuta de ordonanta prezinta caracteristicile esentiale ale procedurii pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, asa cum aceasta este reglementata de dispozitiile de drept comun din art. 519-521 din Codul de procedura civila, la care se adauga diferentele specifice mentionate expres in continutul dispozitiilor ordonantei de urgenta.
47. Mai mult, spre deosebire de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, care folosesc notiunea de "chestiune de drept", in preambulul ordonantei de urgenta, legiuitorul delegat foloseste sintagma "chestiuni dificile de drept", dorind sa sublinieze astfel ca doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate in drept (si nu orice chestiuni de drept) sunt cele care pot fi obiectul procedurii speciale reglementate de ordonanta, in acord cu intreaga jurisprudenta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltata incepand cu anul 2013, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudentei instantelor nationale.
48. In plus, potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, preambulul reprezinta unul dintre elementele constitutive ale actului normativ (alaturi de titlu, formula introductiva, partea dispozitiva, formula de atestare a autenticitatii actului), fiind cel care enunta, in sinteza, scopul si, dupa caz, motivarea reglementarii (conform art. 43 din aceeasi lege).
49. Ratiunea instituirii conditiilor formale anterior aratate ale sesizarii consta in asigurarea indeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudentei si asigurarea predictibilitatii acesteia, fara ca folosirea sa sa genereze suspendarea nejustificata a judecarii unei cauze, printr-o interpretare arbitrara a necesitatii declansarii procedurii de catre instanta de judecata, cu consecinta prelungirii nejustificate a duratei procesului civil si, din aceasta perspectiva, a afectarii dreptului la un proces echitabil, in sensul art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
50. In consecinta, art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 nu instituie in sarcina instantelor specializate in materia prevazuta de art. 1 din ordonanta de urgenta obligatia de a declansa mecanismul pronuntarii unei hotarari prealabile in orice situatie in care este identificata o chestiune de drept ce nu a primit o rezolvare de principiu din partea instantei supreme, ci numai in acele cazuri in care chestiunea de drept in discutie reflecta acele trasaturi (cu exceptia noutatii), pe care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept le-a subliniat in mod constant in jurisprudenta dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art. 519-520 din Codul de procedura civila, cu care ordonanta de urgenta se completeaza.
51. In situatia contrara, s-ar ajunge la o delegare, nepermisa, a functiei jurisdictionale a judecatorului cauzei in favoarea instantei supreme, chemata, astfel, nu sa dea dezlegari de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci sa dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicand norma de drept asupra situatiilor factuale punctuale.
52. Referitor la cerinta existentei unei chestiuni de drept reale, dificile, in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au retinut urmatoarele:
a) chestiunea de drept care necesita cu pregnanta a fi lamurita prezinta o dificultate suficient de mare, in masura sa reclame interventia instantei supreme in scopul rezolvarii de principiu a chestiunii de drept si inlaturarii oricarei incertitudini care ar putea plana asupra securitatii raporturilor juridice deduse judecatii;
b) chestiunea de drept supusa dezlegarii trebuie sa fie o chestiune care ridica serioase dificultati de interpretare a unor dispozitii legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operatiuni de interpretare si aplicare a unui text de lege in raport cu circumstantele particulare ce caracterizeaza fiecare litigiu ori existenta unor simple obstacole care ar putea fi inlaturate printr-o reflexie mai aprofundata a judecatorului cauzei;
c) caracterul complex sau, dupa caz, precar al reglementarii, de natura a conduce, in final, la interpretari diferite, precum si dificultatea completului in a-si insusi o anumita interpretare trebuie sa fie reflectate in incheierea de sesizare, care trebuie sa fie motivata, apta sa releve reflectia asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, si de o maniera in care sa se intrevada explicit pragul de dificultate al intrebarii.
53. Cu privire la sesizarea Tribunalului Cluj inregistrata cu nr. 2.093/1/2024, chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata nu indeplineste cerinta de a fi o veritabila chestiune de drept, nascuta dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretari contradictorii, de natura a fi dedusa dezlegarii in cadrul procedurii hotararii prealabile.
54. Se observa, pe de-o parte, ca instanta de trimitere nu identifica textul de lege a carui interpretare se solicita.
55. Verificarea premiselor sesizarii releva faptul ca aceasta nu pune in discutie o dificultate de interpretare punctuala a vreunei norme de drept indicate in actul de sesizare, de natura sa necesite interventia instantei supreme, ci urmareste mai degraba o dezlegare a cauzei, solicitandu-se instantei supreme sa dea rezolvare unor raporturi juridice concrete.
56. Astfel, intrebarea adresata instantei supreme reproduce obiectul cererii de chemare in judecata inregistrate pe rolul Tribunalul Cluj.
57. Pe de alta parte, prin Decizia nr. 44 din 12 iunie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 575 din 19 iulie 2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a retinut ca chestiunea de drept a carei lamurire se solicita trebuie sa decurga din interpretarea unei dispozitii legale, iar nu din aplicarea acesteia in circumstantele particulare ale spetei, operatiune ce constituie atributul exclusiv al instantei investite cu solutionarea cauzei.
58. Daca prin sesizarea formulata nu se urmareste insa stabilirea intelesului sau a continutului normei, ci, pornindu-se de la un anumit rezultat al interpretarii sistematice a dispozitiilor legale, se are in vedere doar aplicarea normei, cu scopul de a se identifica solutia ce trebuie dispusa in cauza, sesizarea este inadmisibila.
59. In prezenta sesizare, instanta de trimitere nu urmareste identificarea continutului conceptual al vreunor norme, pe care, de altfel, nici nu le precizeaza, ci solutia ce urmeaza a fi data, raportat la situatia de fapt din speta, operatiune ce excedeaza atributiile completului constituit pentru pronuntarea unei hotarari prealabile.
60. De altfel, imprejurarea ca instanta de trimitere nu are niciun fel de dificultate in legatura cu interpretarea vreunor texte de lege rezulta cu pregnanta si din continutul incheierii de indreptare a erorii materiale din 14 octombrie 2024 (prin care se indrepta eroarea materiala din considerentele incheierii din data de 4 septembrie 2024), in care arata ca, avand in vedere dispozitiile Sentintei civile nr. 2.354 din 12 octombrie 2023 a Tribunalului Alba, prin care s-a constatat starea de discriminare in care se regasesc reclamantii, din punct de vedere salarial, in raport cu alti specialisti IT, in ceea ce priveste luarea in considerare a vechimii efective in specialitate, consecinta fireasca ar fi revizuirea pensiei in sensul solicitat prin cererea introductiva.
61. Se constata deci ca, in punctul de vedere exprimat, nu se indica de instanta de trimitere in mod concret vreo dificultate de intelegere si interpretare a vreunei dispozitii legale, mentionandu-se doar ca trebuie tinut cont de efectul pozitiv al autoritatii de lucru judecat si de prevederile art. 685 alin. (10) din Legea nr. 567/2004.
62. Problema indreptatirii reclamantilor la revizuirea pensiei de serviciu de care beneficiaza (din 20.05.2019 si pana la data pensionarii, respectiv 1.03.2021 pentru reclamanta A si 1.09.2020 pentru reclamantul B), cu luarea in considerare a vechimii efective in specialitate a fiecarui reclamant, luand in considerare cele stabilite prin Sentinta civila nr. 2.354 din 12.10.2023 pronuntata de Tribunalul Alba in Dosarul nr. 1.455/107/2023, si daca se impune obligarea paratului la eliberarea in favoarea reclamantilor a unor adeverinte in vederea revizuirii pensiei de serviciu, cu luarea in considerare, raportat la perioada in care a avut calitatea de angajator al reclamantilor, si recalcularea indemnizatiilor de incadrare a reclamantilor, conform Legii nr. 71/2015 si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016, incepand cu 20.05.2019 si pana la data pensionarii, respectiv 1.03.2021 pentru reclamanta A si 1.09.2020 pentru reclamantul B, cu luarea in considerare a vechimii in specialitate a fiecarui reclamant, tinand cont de cele stabilite prin Sentinta civila nr. 2.354 din 12.10.2023 pronuntata de Tribunalul Alba in Dosarul nr. 1.455/107/2023, constituie atributul exclusiv al instantei.
63. Asadar, prezenta intrebare urmareste, in contextul particular al cauzei (prin solicitarea punctuala de a se raspunde asupra indreptatirii reclamantilor A si B la revizuirea pensiilor de serviciu de care ei beneficiaza si cu indicarea datelor de la care acestia ar beneficia de revizuire), stabilirea efectiva a solutiei ce urmeaza a fi adoptata de titularul sesizarii si nu interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept stabilite ca incidenta de instanta de trimitere, asa cum impune procedura trimiterii preliminare.
Pentru aceste motive, in temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,
| INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE In numele legii DECIDE: |
Respinge ca inadmisibila sesizarea formulata de Tribunalul Cluj - Sectia mixta, de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. 294/117/2024, privind dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:
"Indreptatirea reclamantilor la revizuirea pensiei de serviciu de care beneficiaza (din 20.05.2019 si pana la data pensionarii, respectiv 1.03.2021 pentru reclamanta A si 1.09.2020 pentru reclamantul B), cu luarea in considerare a vechimii efective in specialitate a fiecarui reclamant, luand in considerare cele stabilite prin Sentinta civila nr. 2.354/12.10.2023 pronuntata de Tribunalul Alba in Dosarul nr. 1.455/107/2023, si daca se impune obligarea paratului la eliberarea in favoarea reclamantilor a unor adeverinte in vederea revizuirii pensiei de serviciu, cu luarea in considerare, raportat la perioada in care a avut calitatea de angajator al reclamantilor, si recalcularea indemnizatiilor de incadrare a reclamantilor, conform Legii nr. 71/2015 si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016, incepand cu 20.05.2019 si pana la data pensionarii, respectiv 1.03.2021 pentru reclamanta A si 1.09.2020 pentru reclamantul B, cu luarea in considerare a vechimii in specialitate a fiecarui reclamant, tinand cont de cele stabilite prin Sentinta civila nr. 2.354/12.10.2023 pronuntata de Tribunalul Alba in Dosarul nr. 1.455/107/2023."
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 9 decembrie 2024.
-****-
| VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE MARIANA CONSTANTINESCU Magistrat-asistent, Ileana Peligrad |
Un produs marca 