Marian Enache - presedinte
Mihaela Ciochina - judecator
Cristian Deliorga - judecator
Dimitrie-Bogdan Licu - judecator
Gheorghe Stan - judecator
Livia Doina Stanciu - judecator
Varga Attila - judecator
Benke Karoly - prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXIV pct. 12, 13, 16 si 18 si ale art. XXV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, exceptie ridicata de Vasilica Sandovici in Dosarul nr. 545/59/2022 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.093D/2022.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de instiintare este legal indeplinita.
3. Presedintele Curtii dispune sa se faca apelul si in Dosarul nr. 2.114D/2022, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXIV si XXV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, exceptie ridicata de Stefana Anghel si altii in Dosarul nr. 118/57/2022 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 2.116D/2022, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXIV pct. 11-14 si 16-20 si ale art. XXV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, exceptie ridicata de Doina Anghel si altii in Dosarul nr. 2.215/2/2022 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 2.134D/2022, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXIV pct. 11-14 si 16-20 si ale art. XXV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, exceptie ridicata de Aurelian Ioan Ardelean in Dosarul nr. 223/43/2022 al Curtii de Apel Targu Mures - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, si in Dosarul nr. 2.176D/2022, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXIV pct. 12 si 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, exceptie ridicata de Mihaela Liliana Gurzu si Corina Iftode in Dosarul nr. 264/44/2022 al Curtii de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal.
4. La apelul nominal lipsesc partile. Procedura de instiintare este legal indeplinita.
5. Curtea, avand in vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu masura conexarii dosarelor. Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.114D/2022, nr. 2.116D/2022, nr. 2.134D/2022 si nr. 2.176D/2022 la Dosarul nr. 2.093D/2022, care a fost primul inregistrat.
6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens, se arata ca ordonanta de urgenta criticata respecta exigentele art. 115 alin. (4) din Constitutie, intrucat Guvernul, in preambulul acesteia, a indicat situatia extraordinara in considerarea careia a fost emisa si, totodata, a motivat urgenta reglementarii; in acest sens, se face referire la Decizia nr. 302 din 18 mai 2022 si Decizia nr. 808 din 7 decembrie 2021. In ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate intrinseca formulate se arata ca pensia reprezinta un venit al persoanei si, prin urmare, poate fi impozitata sau poate face obiectul contributiei de asigurari sociale de sanatate; in acest sens, sunt indicate Decizia nr. 118 din 16 februarie 2012 si Decizia nr. 265 din 27 aprilie 2017.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
7. Prin Incheierea din 13 septembrie 2022, pronuntata in Dosarul nr. 545/59/2022, Curtea de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXIV pct. 12, 13, 16 si 18 si ale art. XXV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, exceptie ridicata de Vasilica Sandovici.
8. Prin Incheierea din 12 septembrie 2022, pronuntata in Dosarul nr. 118/57/2022, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXIV si XXV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, exceptie ridicata de Stefana Anghel si altii.
9. Prin incheierile din 13 septembrie 2022 si 20 septembrie 2022, pronuntate in dosarele nr. 2.215/2/2022 si nr. 223/43/2022, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal si Curtea de Apel Targu Mures - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXIV pct. 11-14 si 16-20 si ale art. XXV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, exceptie ridicata de Doina Anghel si altii, respectiv de Aurelian Ioan Ardelean.
10. Prin Incheierea din 13 septembrie 2022, pronuntata in Dosarul nr. 264/44/2022, Curtea de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXIV pct. 12 si 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, exceptie ridicata de Mihaela Liliana Gurzu si Corina Iftode.
11. Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata in cauze avand ca obiect solutionarea cererilor de reparare a prejudiciului cauzat autorilor exceptiei prin punerea in aplicare, incepand cu data de 1 ianuarie 2022, a dispozitiilor art. XXIV pct. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, prin care s-a introdus in Codul fiscal o taxa noua sub forma contributiilor sociale obligatorii constand in asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri din pensii pentru partea care depaseste suma lunara de 4.000 lei.
12. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca textele criticate se indeparteaza de la valorile principiului statului de drept, legiferand intr-un domeniu rezervat legii si/sau legii organice, afectand regimul unor institutii fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, pe de o parte, iar, pe de alta parte, incalca principiul securitatii juridice sub aspectul claritatii noilor reglementari, al lipsei de corelare cu legislatia existenta, precum prin incalcarea principiului previzibilitatii si predictibilitatii legii fiscale, incalcand astfel dispozitiile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie coroborat cu art. 4 alin. (3) din Codul fiscal.
13. Se considera ca ordonanta de urgenta criticata a fost adoptata intr-un regim de nejustificata urgenta, ca Guvernului nu ii este permis sa preia functia de legiferare prin sistemul ordonantelor, ca Guvernul trebuie sa respecte prerogativele legislative ale Parlamentului, iar excesul de ordonante de urgenta diminueaza rolul forului legislativ. Ordonanta de urgenta criticata legifereaza intr-un domeniu rezervat exclusiv legii. Or, Guvernul nu poate modifica legislatia fiscala pentru ca implicit modifica bugetul national public si orice modificare a acestuia se poate face numai prin lege de rectificare bugetara adoptata de Parlament. Se mai arata ca ordonanta de urgenta modifica acte normative cu forta juridica superioara, si anume o lege organica, sens in care se are in vedere art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, dreptul la pensie al judecatorilor nemaifiind in cuantumul stabilit de aceasta lege.
14. Se subliniaza ca ordonanta de urgenta a fost adoptata in lipsa unei situatii extraordinare si ca nu a fost motivata urgenta adoptarii sale. Nota de fundamentare reflecta doar carentele de guvernare, cu consecinte majore asupra majoritatii sectoarelor de activitate. Echilibrarea bugetului de stat nu se poate realiza prin impunerea unor sarcini excesive in privinta persoanelor fizice, cu incalcarea unor drepturi si libertati fundamentale. Invocarea pandemiei de COVID-19 pentru adoptarea ordonantei de urgenta trebuie analizata in contextul economic general si nu poate justifica o situatie extraordinara care sa aiba drept efect prelevarea unor sume de bani de la persoanele varstnice, care au fost si cele mai vulnerabile - pensionarii.
15. Se apreciaza ca ordonanta de urgenta criticata afecteaza drepturile si libertatile fundamentale ale persoanelor afectate. Modificarea Codului fiscal printr-o ordonanta de urgenta, cu impact direct asupra unor drepturi fundamentale, incalca statul de drept.
16. Se mai arata ca intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta cu eludarea termenului de 6 luni pentru intrarea in vigoare a unei legi fiscale afecteaza principiul predictibilitatii impunerii, contrar art. 1 alin. (5) din Constitutie.
17. Se invedereaza faptul ca, in mod principial, contributiile de asigurari sociale de sanatate intra in domeniul taxelor si impozitelor, avand legatura cu parafiscalitatea, astfel ca exista intotdeauna o contraprestatie pentru taxa datorata. Or, in conditiile in care pentru judecatori si procurori actul medical este gratuit, statul, prin prelevarea acestei taxe, nu ofera nicio contraprestatie.
18. Se arata ca noua reglementare a instituit un regim de impunere fiscala numai in privinta anumitor venituri realizate din pensie, si anume pentru veniturile obtinute din pensii mai mari de 4.000 lei. Aceste venituri sunt, pe de o parte, impozitate, iar, pe de alta parte, fac obiectul acestei contributii. Contributia stabilita are un caracter discriminatoriu, reprezinta, in realitate, un impozit pe venit deghizat si afecteaza substanta dreptului de proprietate. Aceasta contributie poate fi interpretata si ca o taxa pe avere; or, sistemul fiscal actual din Romania nu permite perceperea unor astfel de taxe. Masurile impuse prin ordonanta de urgenta criticata conduc la ideea de supraimpozitare, si nu la ideea de solidaritate. Acestea se rasfrang cu precadere asupra magistratilor si afecteaza major compensatiile oferite acestora pentru activitatea desfasurata si regimul de incompatibilitati la care au fost supusi.
19. Cu privire la incalcarea art. 44 si 47 din Constitutie se arata ca diferenta dintre o pensie de serviciu si una contributiva o reprezinta compensatia acordata de stat in considerarea regimului de activitate al unor categorii socioprofesionale. Noua contributie diminueaza pensiile de serviciu cuvenite magistratilor si are repercusiuni si asupra independentei magistratilor.
20. Diminuarea pensiilor de serviciu prin instituirea unei noi taxe fiscale sub forma contributiilor de sanatate, cu ignorarea jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale care a stabilit fara echivoc ca independenta justitiei, ca garantie constitutionala a principiului statului de drept, include securitatea financiara a magistratilor, care presupune asigurarea unei garantii sociale, cum este pensia de serviciu, reprezinta o incalcare a art. 124 alin. (3) din Constitutie, precum si a art. 147 alin. (4) din Constitutie.
21. In sustinerea criticilor de neconstitutionalitate formulate se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, precum si cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
22. Curtea de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata in raport cu art. 115 alin. (4) din Constitutie, intrucat din preambulul acestei ordonante de urgenta lipsesc argumentele care sa justifice situatia extraordinara in considerarea careia a fost adoptata.
23. Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca preambulul acestei ordonante de urgenta motiveaza situatia extraordinara si urgenta adoptarii sale; prin urmare, art. 115 alin. (4) din Constitutie nu este incalcat.
24. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal considera ca preambulul acestei ordonante de urgenta motiveaza situatia extraordinara si urgenta adoptarii sale; prin urmare, art. 115 alin. (4) din Constitutie nu este incalcat. In schimb, dispozitiile criticate incalca art. 16 din Constitutie, intrucat, pe de o parte, nu este inserata in preambulul actului o justificare obiectiva in alegerea pragului de 4.000 lei, astfel ca nu rezulta criteriile in functie de care legiuitorul a ales aceasta valoare a pensiei atunci cand a decis adoptarea masurii de plata a contributiei de asigurari sociale numai de persoanele care obtin o pensie peste acest prag valoric, iar, pe de alta parte, instanta apreciaza ca se produce o discriminare pozitiva in favoarea persoanelor ce obtin o pensie sub valoarea de 4.000 lei numai pe criterii ce tin de necesitati bugetare, care nu sunt justificate suficient prin raportare la pragul valoric ales.
25. Curtea de Apel Targu Mures - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca preambulul acestei ordonante de urgenta motiveaza situatia extraordinara si urgenta adoptarii sale; prin urmare, art. 115 alin. (4) din Constitutie nu este incalcat.
26. In privinta criticilor de neconstitutionalitate intrinseci se arata ca legiuitorul, dand expresie politicii fiscale si bugetare, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe si contributii, precum cea analizata, cu conditia ca acestea sa fie rezonabile si echitabile, cerinte care, cel putin aparent, sunt indeplinite (pragul de excludere este intr-un cuantum rezonabil, nu se instituie un procent majorat al cotei de contributie, impactul financiar nu este unul major). In speta masurile criticate se refera la o categorie generica, si anume la pensionarii care incaseaza o pensie ce depaseste 4.000 lei, fara vreo discriminare. Nu este in sarcina instantei constitutionale sa verifice daca dispozitiile respective permit sau nu exceptii sau daca vin in concurs cu alte dispozitii speciale de excludere a unor anumite categorii (de exemplu, a pensionarilor magistrati), aceste verificari tinand de aplicarea dispozitiilor normative, si nu de constitutionalitatea acestora.
27. Pe de alta parte, dispozitiile normative criticate au in vedere stabilirea unui nou regim de contributii sociale de sanatate, si nu a unui nou regim vizand pensiile de serviciu. De aceea, in cauza nu sunt incidente deciziile Curtii Constitutionale nr. 871 si nr. 873 din 25 iunie 2010, prin care s-a stabilit ca pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit in raport cu pensiile acordate in sistemul public de pensii.
28. In fine, argumentele vizand neconstitutionalitatea dispozitiilor art. XXV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, prin care se instituie anumite derogari si exceptii de la art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal legate de momentul intrarii in vigoare a prevederilor art. XXIV din ordonanta de urgenta, nu pot justifica admiterea exceptiei de neconstitutionalitate deoarece, in realitate, se invoca existenta unui conflict intre doua reglementari legale, si nu prin raportare la dispozitiile constitutionale.
29. Curtea de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata. In acest sens se arata ca s-a adus atingere statutului magistratilor, iar modificarea acestuia se poate realiza doar prin lege organica. Se mai arata ca aceasta contributie consacra o dubla impunere atat asupra salariului din perioada activa, cat si asupra pensiei; totodata, contributia reglementata are un caracter discriminatoriu, fiind impusa doar acelor pensionari care beneficiaza de un cuantum al pensiei mai mare de 4.000 lei.
30. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
31. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
32. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
33. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din incheierile de sesizare a Curtii Constitutionale, il constituie dispozitiile art. XXIV si XXV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1202 din 17 decembrie 2021. Tinand seama de faptul ca autorii exceptiei de neconstitutionalitate sunt judecatori si procurori, beneficiari ai unor pensii de serviciu potrivit Legii nr. 303/2004, precum si de motivarea exceptiei si de caracterul eterogen al continutului normativ al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, Curtea constata ca obiectul controlului de constitutionalitate il constituie dispozitiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f2)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de pana la suma de 4.000 lei lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a1)], pct. 14 [cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului sectiunii a 3-a din capitolul III al titlului V "Contributii sociale obligatorii"], pct. 16 [cu referire la art. 1573], pct. 17 [cu referire la sintagma "precum si al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului sectiunii a 4-a din capitolul III al titlului V "Contributii sociale obligatorii"], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) in privinta trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f2), alin. (5) in privinta trimiterii la art. 1573 si alin. (71)] si pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) in privinta trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f2)] si ale art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 in privinta alin. (1) si (5) ale art. 168 si pct. 19] din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, texte criticate atat din punct de vedere extrinsec, cat si intrinsec.
34. Curtea observa ca in ipoteza in care ordonanta de urgenta supusa controlului de constitutionalitate cuprinde reglementari de un anumit grad de eterogenitate, fara a avea o legatura intrinseca si indisolubila intre ele, si normeaza in privinta unui spectru larg de relatii sociale disociabile in sine, in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, si Decizia nr. 784 din 12 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 466 din 7 iulie 2009), instanta constitutionala a examinat constitutionalitatea extrinseca a actului normativ circumscrisa art. 115 alin. (4) din Constitutie doar cu privire la anumite dispozitii din cuprinsul ordonantei de urgenta expres identificate. Aceeasi unitate de masura se utilizeaza si atunci cand examinarea constitutionalitatii extrinseci a ordonantei de urgenta este circumscrisa art. 115 alin. (6) din Constitutie (a se vedea Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 si Decizia nr. 55 din 16 februarie 2022, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 358 din 11 aprilie 2022, paragraful 212), text care cuprinde eo ipso o conditie de constitutionalitate extrinseca a actului normativ strans legata de continutul normativ concret al ordonantei de urgenta sau a unei dispozitii din cuprinsul ei. Prin urmare, in prezenta cauza, Curtea nu va retine ca obiect al exceptiei ordonanta de urgenta in ansamblul sau, intrucat criticile de neconstitutionalitate extrinseci, formulate prin prisma art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutie, vizeaza strict prevederile anterior individualizate, disociabile in sine de celelalte prevederi ale ordonantei de urgenta, astfel ca aceste critici nu pot si nu vor fi raportate la intreg actul normativ.
35. Totodata, chiar daca, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispozitiile de modificare si de completare se incorporeaza, de la data intrarii lor in vigoare, in actul de baza si se identifica cu acesta, totusi, avand in vedere criticile extrinseci de neconstitutionalitate formulate - ce vizeaza actul modificator, critici circumscrise emiterii ordonantei de urgenta prin raportare la prevederile antereferite expres identificate -, analiza celor intrinseci se va face in raport cu textul modificator si completator al ordonantei de urgenta. Astfel, nu vor forma obiect al controlului dispozitiile din actul de baza, astfel cum au fost modificate, ci chiar dispozitiile actului modificator, atat din punct de vedere extrinsec, cat si intrinsec.
36. Textele criticate din cuprinsul ordonantei de urgenta reglementeaza, in esenta, instituirea contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din pensii care depasesc 4.000 lei, precum si obligatia platii acesteia pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari si se inscriu in ipoteza antereferita.
37. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, separatiei si echilibrului puterilor in stat si calitatii legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi, ale art. 44 alin. (1) si (2) privind dreptul de proprietate privata, ale art. 56 alin. (2) privind asezarea justa a sarcinilor fiscale, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 115 alin. (4) si (6) privind conditiile de adoptare a ordonantelor de urgenta, ale art. 124 alin. (3) privind infaptuirea justitiei, ale art. 139 alin. (1) privind stabilirea prin lege a impozitelor, taxelor si a altor contributii si ale art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curtii Constitutionale.
38. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca solutia legislativa criticata a fost reglementata printr-o ordonanta de urgenta, Guvernul motivand urgenta adoptarii acesteia dupa cum urmeaza: "luand in considerare implementarea masurilor din domeniul fiscal cuprinse in Programul de guvernare, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 42/2021 pentru acordarea increderii Guvernului, privind eliminarea facilitatii de exceptare de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depasesc 4.000 de lei, pentru partea ce depaseste suma lunara de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie,
avand in vedere obiectivele din Planul National de Redresare si Rezilienta cu privire la necesitatea reducerii distorsiunilor si stimulentelor fiscale,
luand in considerare necesitatea efectuarii unor corelari in vederea asigurarii aplicarii unitare a reglementarilor fiscale cu privire la impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii,
[...]
luand in considerare ca neadoptarea masurii privind eliminarea facilitatii de exceptare de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari pentru veniturile din pensii care depasesc 4.000 de lei ar conduce la mentinerea situatiei actuale privind fondurile insuficiente de care dispune bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate in contextul crizei sanitare actuale determinata de situatia epidemiologica din Romania generata de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2."
39. Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constitutie (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonante de urgenta in urmatoarele conditii, intrunite in mod cumulativ: existenta unei situatii extraordinare; reglementarea acesteia sa nu poata fi amanata si urgenta sa fie motivata in cuprinsul ordonantei. Situatiile extraordinare exprima un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun si au un caracter obiectiv, in sensul ca existenta lor nu depinde de vointa Guvernului, care, in asemenea imprejurari, este constrans sa reactioneze prompt pentru apararea unui interes public pe calea ordonantei de urgenta (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, in acceptiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, inexistenta sau neexplicarea urgentei reglementarii situatiilor extraordinare constituie in mod evident o bariera constitutionala in calea adoptarii de catre Guvern a unei ordonante de urgenta. A decide altfel inseamna a goli de continut dispozitiile art. 115 din Constitutie privind delegarea legislativa si a lasa libertate Guvernului sa adopte in regim de urgenta acte normative cu putere de lege, oricand si - tinand seama de imprejurarea ca prin ordonanta de urgenta se poate reglementa si in materii care fac obiectul legilor organice - in orice domeniu (a se vedea si Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Astfel, pentru emiterea unei ordonante de urgenta este necesara existenta unei stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care pune in pericol un interes public.
40. Cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 255 din 11 mai 2005, precitata, Curtea a retinut ca invocarea elementului de oportunitate, prin definitie de natura subiectiva, caruia i se confera o eficienta contributiva determinanta a urgentei, ceea ce, implicit, il converteste in situatie extraordinara, impune concluzia ca aceasta nu are, in mod necesar si univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie si unor factori subiectivi.
41. Din analiza jurisprudentei mentionate rezulta ca numai existenta unor elemente cu caracter obiectiv, care nu au putut fi prevazute, poate determina aparitia unei situatii a carei reglementare se impune cu celeritate. Constatarea acestor elemente se realizeaza de Guvern, care este obligat sa motiveze interventia sa in preambulul actului normativ adoptat. Prin urmare, asa cum Curtea a retinut in jurisprudenta sa, oportunitatea legiferarii se limiteaza la decizia de a adopta sau de a nu adopta actul normativ, de a avea o conduita activa sau pasiva, in conditiile in care sunt demonstrate elementele cu caracter obiectiv, cuantificabil, prevazute de art. 115 alin. (4) din Constitutie. Cu alte cuvinte, decizia legiferarii apartine in exclusivitate legiuitorului delegat, care, daca hotaraste reglementarea unei anumite situatii juridice, are obligatia de a se conforma exigentelor constitutionale (a se vedea in acest sens Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragraful 87, Decizia nr. 237 din 3 iunie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 16 iunie 2020, paragraful 47, precum si Decizia nr. 198 din 24 martie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 421 din 21 aprilie 2021, paragraful 58).
42. Analizand preambulul ordonantei de urgenta, Curtea constata ca Guvernul a invocat doua motive care justifica emiterea ordonantei de urgenta in privinta reglementarii contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din pensii care depasesc 4.000 lei: programul de guvernare si lipsa fondurilor in bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (denumit in continuare FNUASS) in contextul crizei sanitare determinate de situatia epidemiologica (raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2).
43. Prin prisma jurisprudentei sale, Curtea observa ca invocarea obiectivelor si masurilor prevazute in programul de guvernare nu constituie per se un motiv pentru emiterea unei ordonante de urgenta. Masura in sine trebuie sa fi fost adoptata ca raspuns la o situatie extraordinara existenta. Or, situatia extraordinara nu o constituie insasi existenta unui obiectiv prevazut in programul de guvernare pentru ca in acest fel s-ar ajunge la situatia emiterii unui numar nedefinit de ordonante de urgenta, iar legiuitorul delegat ar prelua toate competentele celui originar. Prin urmare, singura situatie extraordinara pe care Guvernul o invoca si care poate fi luata in considerare in evaluarea constitutionalitatii extrinseci a ordonantei de urgenta este lipsa fondurilor in bugetul FNUASS in contextul crizei SARS-CoV-2. Aceasta situatie este una obiectiva, independenta de vointa Guvernului, nu aduce in discutie elemente subiective sau aleatorii, astfel ca ea poate fi calificata drept o situatie extraordinara care justifica emiterea unor masuri urgente pentru restabilirea echilibrului acestui buget.
44. Situatia extraordinara invocata are un caracter temporar, cu alte cuvinte, masura reglementata ar urma sa se aplice pe durata crizei sanitare; or, criza sanitara a luat sfarsit la mai putin de 3 luni de la adoptarea ordonantei de urgenta, starea de alerta dispusa prin Hotararea Guvernului nr. 171/2022 pentru prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 7 februarie 2022, precum si stabilirea masurilor care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 114 din 4 februarie 2022, nemaifiind prelungita (8 martie 2022 fiind ultima zi a intervalului de timp in care a fost impusa starea de alerta). Astfel, continutul normativ al ordonantei de urgenta cu referire la solutia legislativa criticata nu este intr-un raport de congruenta factuala cu situatia extraordinara invocata, fiind de necontestat faptul ca odata ce situatia extraordinara invocata inceteaza, masura dispusa in considerarea acesteia va inceta la randul ei. Insa Curtea nu va analiza acest aspect in raport cu art. 115 alin. (4) din Constitutie, intrucat se circumscrie examinarii conformitatii solutiei legislative criticate in raport cu art. 47 alin. (2) si art. 53 din Constitutie.
45. Cu privire la urgenta reglementarii, Curtea constata ca, intr-adevar, identificarea unor resurse/fonduri pentru a echilibra deficitul bugetului FNUASS era imperios necesara, fiind nevoie de o rezolvare energica si accelerata a acestei probleme structurale. Curtea nu poate contesta afirmatia din preambulul ordonantei de urgenta referitoare la lipsa fondurilor din bugetul FNUASS, stare obiectiv cuantificabila, astfel ca o consecinta logica era aceea a echilibrarii acestuia prin adoptarea unor masuri care sa indrepte resurse financiare spre latura de venituri a acestui buget. Curtea subliniaza ca in cadrul acestei analize se limiteaza la problema necesitatii echilibrarii bugetului FNUASS prin identificarea unor resurse financiare, neluand in discutie aspectele de constitutionalitate intrinseca.
46. Totodata, Curtea constata ca reglementarea solutiei legislative criticate a fost motivata in cadrul preambulului ordonantei de urgenta.
47. Prin urmare, fiind respectate cele trei conditii cumulative necesare emiterii ordonantei de urgenta cu referire la solutia legislativa criticata, nu se poate constata incalcarea art. 115 alin. (4) din Constitutie.
48. In schimb, cu privire la criticile de neconstitutionalitate raportate la art. 115 alin. (6) din Constitutie, Curtea observa ca reglementarea analizata afecteaza cuantumul pensiei aflate in plata, diminuandu-l, prin prelevarea unei cote procentuale din aceasta, cota pe care o directioneaza catre bugetul FNUASS.
49. Curtea, in jurisprudenta sa, a stabilit ca "se poate deduce ca interdictia adoptarii de ordonante de urgenta este totala si neconditionata atunci cand mentioneaza ca «nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale» si ca «nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica». In celelalte domenii prevazute de text, ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca «afecteaza», daca au consecinte negative, dar, in schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive in domeniile in care intervin". Curtea a aratat ca "verbul «a afecta» este susceptibil de interpretari diferite, asa cum rezulta din unele dictionare. Din punctul de vedere al Curtii, aceasta urmeaza sa retina numai sensul juridic al notiunii, sub diferite nuante, cum ar fi: «a suprima», «a aduce atingere», «a prejudicia», «a vatama», «a leza», «a antrena consecinte negative»" (a se vedea in acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008).
50. In jurisprudenta sa, Curtea a constatat ca este neconstitutionala reglementarea prin ordonanta de urgenta a interdictiei privind cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala desfasurata in cadrul autoritatilor si institutiilor publice si, corelativ, a obligatiei persoanelor aflate in situatia mentionata de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesionala, altfel spus, de a renunta la pensie continuandu-si activitatea profesionala sau de a inceta activitatea profesionala aducatoare de venituri si de a-si conserva pensia. Interdictiile si obligatiile impuse prin ordonanta de urgenta afecteaza prin limitare atat dreptul la pensie prevazut de art. 47 alin. (2) din Constitutie, cat si dreptul la munca consacrat prin art. 41 din Legea fundamentala. Luand in considerare prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie, in conformitate cu care ordonantele de urgenta nu pot afecta drepturile si libertatile prevazute in Constitutie, Curtea a constatat ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 5 ianuarie 2009, sunt neconstitutionale, deoarece afecteaza drepturile fundamentale mentionate mai sus (Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009).
51. Raportat la cauza de fata, Curtea constata ca reglementarea contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari in privinta pensiilor lor este o masura care conduce in mod implicit la diminuarea pensiilor respective. Or, diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributiva sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afecteaza dreptul la pensie privit lato sensu. Daca in jurisprudenta Curtii s-a statuat deja ca suspendarea platii pensiei (indiferent ca pensia este contributiva sau de serviciu) pe perioada realizarii unor venituri de alta natura constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atat mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contributii (fie ea si directionata catre bugetul FNUASS) pe o perioada nedeterminata in timp (practic permanenta) reprezinta o afectare a acesteia. Rezulta, astfel, ca ordonanta de urgenta nu poate diminua cuantumul pensiei aflate in plata, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contributii, pentru ca o asemenea masura conduce la o diminuare inevitabila a cuantumului pensiei. Or, afectarea dreptului fundamental la pensie se poate realiza prin cel putin doua modalitati: incetarea sau suspendarea platii pensiei si diminuarea cuantumului sau. In masura in care Guvernul apeleaza prin intermediul ordonantei de urgenta la unul dintre aceste doua elemente afectatoare ale dreptului, respectiva masura afecteaza dreptul la pensie prevazut de art. 47 alin. (2) din Constitutie, fiind, astfel, contrara art. 115 alin. (6) din Constitutie.
52. In consecinta, Guvernul, impunand prin ordonanta de urgenta plata unei contributii de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari in privinta pensiilor care depasesc 4.000 lei, a incalcat art. 115 alin. (6) din Constitutie, cu referire la interdictia de a afecta drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, in speta, dreptul la pensie - prevazut si garantat de art. 47 alin. (2) din Constitutie.
53. Similar Deciziei nr. 82 din 15 ianuarie 2009, precitata, prin care s-au constatat afectarea dreptului la pensie si, in consecinta, incalcarea art. 115 alin. (6) din Constitutie, Curtea nu va proceda la examinarea celorlalte motive de neconstitutionalitate invocate de autorii exceptiei de neconstitutionalitate.
54. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
In numele legii
DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Vasilica Sandovici in Dosarul nr. 545/59/2022 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal, de Stefana Anghel si altii in Dosarul nr. 118/57/2022 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal, de Doina Anghel si altii in Dosarul nr. 2.215/2/2022 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal, de Aurelian Ioan Ardelean in Dosarul nr. 223/43/2022 al Curtii de Apel Targu Mures - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si de Mihaela Liliana Gurzu si Corina Iftode in Dosarul nr. 264/44/2022 al Curtii de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f2)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de pana la suma de 4.000 lei lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a1)], pct. 14 [cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului sectiunii a 3-a din capitolul III al titlului V "Contributii sociale obligatorii"], pct. 16 [cu referire la art. 1573], pct. 17 [cu referire la sintagma "precum si al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului sectiunii a 4-a din capitolul III al titlului V "Contributii sociale obligatorii"], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) in privinta trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f2), alin. (5) in privinta trimiterii la art. 1573 si alin. (71)] si pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) in privinta trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f2)] si ale art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 in privinta alin. (1) si (5) ale art. 168 si pct. 19] din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative sunt neconstitutionale.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, Curtii de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal, Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal, Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal, Curtii de Apel Targu Mures - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si Curtii de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 15 decembrie 2022.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
MARIAN ENACHE
Prim-magistrat-asistent,
Benke Karoly
MARIAN ENACHE
Prim-magistrat-asistent,
Benke Karoly
