Recurs in interesul legii privind art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 22 din 17 octombrie 2022 privind interpretarea dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial nr. 10 din 5 ianuarie 2023

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU SOLUTIONAREA RECURSULUI IN INTERESUL LEGII
Dosar nr. 1.544/1/2022

Corina-Alina Corbu               - presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie - presedintele completului
Laura-Mihaela Ivanovici        - presedintele Sectiei I civile
Valentina Vrabie                    - presedintele delegat al Sectiei a II-a civile
Denisa Angelica Stanisor      - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Daniel Gradinaru                   - presedintele Sectiei penale
Eugenia Puscasiu                 - judecator la Sectia I civila
Mioara Iolanda Grecu           - judecator la Sectia I civila
Cristina Trutescu                  - judecator la Sectia I civila
Adina Georgeta Ponea        - judecator la Sectia I civila
Valentin Mitea                     - judecator la Sectia I civila
Andreia Liana Constanda        - judecator la Sectia I civila
Cosmin Horia Mihaianu           - judecator la Sectia a II-a civila
Roxana Popa                          - judecator la Sectia a II-a civila
Veronica Magdalena Danaila    - judecator la Sectia a II-a civila
Marioara Isaila                          - judecator la Sectia a II-a civila
Csaba Bela Nasz                     - judecator la Sectia a II-a civila
Virginia Florentina Duminica    - judecator la Sectia a II-a civila
Beatrice Maris                         - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Virginia Filipescu                    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Andreea Marchidan               - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Alina Nicoleta Ghica-Velescu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Florentina Dinu                    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Carmen Maria Ilie               - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Valerica Voica                    - judecator la Sectia penala
Ana-Hermina Iancu           - judecator la Sectia penala

1. Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 1.544/1/2022 este legal constituit conform dispozitiilor art. 516 alin. (1) din Codul de procedura civila si ale art. 34 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu completarile ulterioare (Regulamentul).

2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror-sef al Sectiei judiciare Antonia Eleonora Constantin.

4. La sedinta de judecata participa doamna Mihaela Lorena Repana, magistrat-asistent in cadrul Sectiilor Unite, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 35 din Regulament.

5. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii ia in examinare recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj ce formeaza obiectul Dosarului nr. 1.544/1/2022.

6. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca a fost depus la dosar raportul intocmit de judecatorii-raportori, precum si punctul de vedere al procurorului general.

7. Constatand ca nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedintele completului, acorda cuvantul asupra recursului in interesul legii reprezentantului procurorului general, urmand sa puna concluzii si cu privire la admisibilitatea recursului in interesul legii.

8. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin arata ca, prin punctul de vedere formulat in scris, Ministerul Public s-a raportat la aceleasi decizii pronuntate pana in prezent de Inalta Curte de Casatie si Justitie in mecanismele de unificare a practicii judiciare. In esenta, aceeasi reglementare legala a fost deja interpretata, iar deciziile anterioare ale instantei supreme sunt apte sa conduca la unificarea practicii judiciare, dar instantele inca au dificultati de receptare a acestora.

9. Nefiind intrebari pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedintele completului, declara dezbaterile inchise, iar completul ramane in pronuntare asupra recursului in interesul legii.

INALTA CURTE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

I. Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si obiectul recursului in interesul legii

10. Prin Hotararea nr. 75 din 4 iulie 2022, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu solutionarea recursului in interesul legii ce vizeaza urmatoarea problema de drept: "Interpretarea dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul de a stabili daca la calculul drepturilor de pensie trebuie avute in vedere toate veniturile salariale efectiv incasate, anterior datei de 1 aprilie 2001, cu privire la care au fost achitate contributiile de asigurari sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001".

II. Dispozitiile legale supuse interpretarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
11. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 263/2010):
"Art. 165
(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, astfel:
a) salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
(2) La determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare. (...) "

12. Pct. VI din anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010):
"VI. Adeverintele prin care se dovedesc aceste sporuri vor cuprinde:
- datele de identificare a persoanei;
- denumirea unitatii;
- perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca;
- functia, meseria sau specialitatea exercitata;
- denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata;
- perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat;
- adeverintele vor purta numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.
Adeverintele privind sporurile cu caracter permanent acordate in perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se vor prezenta numai in situatiile in care aceste sporuri nu sunt inregistrate in carnetul de munca.
Mentiune: Nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual intrucat nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001:
- formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale;
- participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitatile economice;
- premiile anuale si premiile acordate in cursul anului pentru realizari deosebite;
- recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;
- diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer;
- drepturile de autor;
- drepturile platite potrivit dispozitiilor legale, in cazul desfacerii contractului de munca;
- al treisprezecelea salariu;
- formele de retribuire definite sub sintagma «plata cu ora», acordate cadrelor didactice si specialistilor din productie sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactica de predare, seminare, lucrari practice, desfasurate in afara obligatiilor de munca de la functia de baza, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai caror titulari lipseau temporar, precum si pentru indeplinirea unor activitati didactice pentru care nu se justifica infiintarea unor posturi;
- formele de retribuire pentru «orele suplimentare» realizate peste programul normal de lucru;
- sporul acordat pentru personalul didactic care indruma practica psihopedagogica si care asigura perfectionarea de specialitate a invatatorilor si educatorilor;
- indemnizatiile de munca nenormata;
- compensatiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 si nr. 240/1982;
- alte sporuri care nu au avut caracter permanent.

III. Orientarile jurisprudentiale divergente

13. Autorul sesizarii a aratat ca, in urma analizarii practicii judiciare existente la nivel national, a rezultat ca problema de drept a fost solutionata diferit de catre instantele judecatoresti.

14. Astfel, intr-o prima orientare jurisprudentiala s-a apreciat ca se impune acordarea sporurilor si a altor venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, daca au fost incasate si au facut parte din baza de calcul al contributiilor de asigurari sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

15. In argumentarea acestei solutii s-a retinut, in esenta, aplicabilitatea principiului contributivitatii, reglementat de art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, precum si a dispozitiilor art. 165 din aceeasi lege.

16. In sensul acestei orientari jurisprudentiale s-au pronuntat hotarari definitive la nivelul Curtii de Apel Pitesti, Curtii de Apel Alba Iulia, Curtii de Apel Suceava, Curtii de Apel Bacau, Curtii de Apel Constanta, Curtii de Apel Galati, Curtii de Apel Iasi si al Curtii de Apel Bucuresti.

17. Potrivit celei de-a doua orientari jurisprudentiale, s-a considerat ca nu pot fi valorificate sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, daca nu constituie sporuri cu caracter permanent conform anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 si nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, potrivit dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

18. In argumentarea acestei solutii s-a retinut, in esenta, ca in raport cu prevederile art. 165 alin. (1) si (2) din Legea nr. 263/2010 si cu cele ale pct. VI din anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aceste venituri sunt in mod expres excluse din calculul pensiei de catre legiuitor, fiind asadar nerelevant faptul achitarii contributiilor de asigurari sociale in raport cu aceste tipuri de venituri, cu precizarea ca, in ce priveste principiul contributivitatii, legiuitorul este in masura a fixa limitele in care sa se raporteze la principiul contributivitatii, in reglementarea algoritmului de calcul al pensiilor, acest principiu nefiind desigur unul absolut. Cu alte cuvinte, legiuitorul este in masura a stabili in functie de care anume venituri contributive se vor calcula pensiile in sistemul public de asigurari sociale, limitandu-le eventual (in ipoteza in care se dovedeste ca aceste venituri au avut caracter contributiv), cu singura conditie de a nu rupe echilibrul intre interesul public si cel particular si de a nu aseza o sarcina excesiva pe umerii individului prin aceasta limitare.

19. In sensul acestei orientari jurisprudentiale s-au pronuntat Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Timisoara, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Craiova si Curtea de Apel Bucuresti.

IV. Jurisprudenta Curtii Constitutionale

20. Prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, instanta de contencios constitutional, respingand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, a retinut ca: "(...) potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constitutie, drepturile cetatenilor la pensie si la alte forme de asigurari si asistenta sociala sunt prevazute de lege. Astfel, atributia de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatile de calcul a cuantumului lor, revine in exclusivitate legiuitorului. Acesta, in considerarea unor schimbari intervenite in posibilitatile de acordare si dimensionare a drepturilor de asigurari sociale, poate modifica, ori de cate ori considera ca este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, tine de optiunea libera a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ in baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.
Noua legislatie privind sistemul public de pensii recunoaste ca stagiu de cotizare vechimea in munca considerata utila de legislatia anterioara pentru determinarea dreptului la pensie. In mentiunea criticata pentru neconstitutionalitate se precizeaza in mod expres ca nu se iau in calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislatiei anterioare, nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor. Aceste dispozitii nu modifica, cu efect retroactiv, legislatia anterioara. Verificarea imprejurarilor daca, potrivit legislatiei anterioare, s-au incasat sau nu contributii la asigurarile sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual si daca aceste venituri au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie probleme de fapt si de aplicare a legii in cazuri concrete individuale, a caror solutionare intra in competenta exclusiva a instantei judecatoresti".

21. Aceste considerente au fost reluate de Curtea Constitutionala in analiza exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, spre exemplu, prin Decizia nr. 336 din 10 martie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 439 din 23 iunie 2011; Decizia nr. 409 din 3 mai 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 498 din 19 iulie 2012; Decizia nr. 752 din 5 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016 etc.

V. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie

22. In legatura cu problema de drept ce face obiectul prezentului recurs in interesul legii prezinta relevanta urmatoarele decizii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in mecanismele de unificare a practicii judiciare:

23. Prin Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 223 din 31 martie 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite a stabilit ca: "In interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, (...) sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public."

24. Prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a stabilit ca, "In interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat (...): Formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii."

25. Prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a statuat ca: "In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale."

26. Prin Decizia nr. 10 din 25 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 595 din 6 august 2015, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a respins, ca inadmisibil, recursul in interesul legii privind "incidenta Deciziei nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate in Dosarul nr. 18/2011 in cauzele care au ca obiect contestatii impotriva deciziilor emise in temeiul Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care se solutioneaza cererile de recalculare a drepturilor de pensie".

27. Prin Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 108 din 5 februarie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibila, sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile "cu privire la modul de interpretare si aplicare a prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la principiul contributivitatii retinut in considerentele Deciziei nr. 5 din 20 septembrie 2010, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, si ale deciziilor nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, in situatia in care veniturile realizate de salariat in perioada anterioara anului 2001 sunt mai mici decat salariile inscrise in carnetul de munca".

28. Prin Decizia nr. 33 din 14 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 562 din 4 iulie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibila, sesizarea formulata in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: "Efectele pe care trebuie sa le produca prevederile art. 518 din Codul de procedura civila determina sau nu incetarea aplicarii dispozitiilor Deciziei in interesul Legii nr. 19/2011 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care au fost abrogate textele legale care au facut obiectul interpretarii prin amintita decizie in interesul legii, texte care au fost preluate insa in aceeasi forma in noua legislatie de asigurari sociale?".

29. Prin Decizia nr. 6 din 11 februarie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 243 din 29 martie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibila, sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: "Lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la notiunea de «salarii brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca», prin raportare la actele normative ce reglementau modul de intocmire a carnetului de munca si care stabileau ca in acesta se inscrie retributia tarifara de incadrare".

30. Prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibile, sesizarile conexate formulate in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la "interpretarea dispozitiilor art. 165 alin. (1) si (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul de a se stabili daca, in scopul verificarii conditiei ca anumite venituri suplimentare sa fi facut parte din baza de calcul al pensiei, trebuie avuta in vedere notiunea de «baza de calcul al pensiei» astfel cum era definita de dispozitiile art. 10 raportat la art. 21 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, in forma initiala, respectiv in forma modificata prin art. III pct. 1 din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale, dupa caz, raportat la cuprinsul anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare, sau verificarea trebuie sa se raporteze la baza de calcul al contributiei de asigurari sociale, conform legislatiei in vigoare in perioada realizarii veniturilor salariale, astfel cum este atestata de emitentul adeverintei".

31. Prin Decizia nr. 71 din 11 octombrie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1156 din 6 decembrie 2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibila, sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: "Interpretarea dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul de a sti daca la calculul drepturilor de pensie se au in vedere sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, atunci cand au fost incasate si au facut parte din baza de calcul al contributiilor de asigurari sociale pe langa alte venituri decat salariile inscrise in carnetele de munca, valorificate conform art. 165 alin. (1)".

VI. Opinia Colegiului de conducere al Curtii de Apel Cluj

32. Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj a apreciat ca recursul in interesul legii este admisibil, fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 515 din Codul de procedura civila pentru pronuntarea unei decizii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii, dat fiind ca s-a facut dovada ca problema de drept analizata a fost solutionata neunitar, solutiile identificate apartinand unor instante diferite.

33. Titularul sesizarii a mentionat ca problema de drept supusa atentiei este de mare importanta practica, in contextul in care, din jurisprudenta trimisa de curtile de apel si din punctele de vedere formulate, rezulta ca jumatate din instantele nationale acorda prevalenta principiului contributivitatii, si in acest mod pensiile sunt calculate cu luarea in considerare a mai multor elemente contributive decat se iau in considerare in practica judiciara a celorlalte instante, care corespund celeilalte jumatati din judetele tarii. Astfel, jurisprudenta este impartita in doua mari categorii, cu efecte importante in ceea ce priveste veniturile din pensii pe care le incaseaza cetatenii.

34. Un procent important al cetatenilor care beneficiaza de pensii sunt pusi, datorita acestei divergente majore de jurisprudenta, in situatia de a beneficia de o pensie mai mica decat colegii lor din circumscriptiile altor curti de apel, iar efectul in timp este unul important.

35. S-a aratat ca aceasta problema de drept este recurenta in materia drepturilor de asigurari sociale de mult timp, semnificativ fiind faptul ca au fost formulate mai multe sesizari care antameaza aspecte din prezenta sesizare, adresate Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, fiind pronuntate mai multe decizii in interesul legii, respectiv hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

36. Pana in prezent insa, chestiunea juridica invocata nu a primit o solutionare unitara, desi in ultima hotarare pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in aceasta materie, respectiv Decizia nr. 71 din 11 octombrie 2021, pare a se contura preferinta pentru prima opinie jurisprudentiala din prezenta sesizare de recurs in interesul legii, astfel: "din examinarea (...) hotararilor judecatoresti remise de curtile de apel din tara rezulta ca opinia cvasiunanima conturata este aceea ca instantele s-au pronuntat in sensul luarii in considerare a sumelor pentru care fostul angajator mentioneaza calculul si plata contributiei de asigurari sociale, conform legislatiei in vigoare, la momentul realizarii fiecarui venit. (...), astfel incat ceea ce intereseaza pentru stabilirea punctajului mediu anual sunt toate veniturile salariale efectiv incasate, cu privire la care au fost achitate contributiile individuale de asigurari sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor" (paragraful 67).

37. In conditiile in care prin aceasta decizie s-a respins ca inadmisibila sesizarea pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar ulterior publicarii acestei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei s-a conturat persistenta practicii judiciare neunitare in materie, fiind identificate o multitudine de decizii definitive prin care problema de drept care a generat practica neunitara a fost analizata si solutionata in mod diferit, s-a apreciat ca sunt respectate toate exigentele de admisibilitate ale institutiei recursului in interesul legii, asa cum sunt reglementate de dispozitiile art. 515 din Codul de procedura civila.

VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

38. Prin punctul de vedere formulat in scris, Ministerul Public a considerat ca prima orientare jurisprudentiala este in litera si spiritul legii, aratand ca problema de drept sesizata este necesar a fi solutionata prin aplicarea principiului contributivitatii, astfel cum acesta a fost explicitat in jurisprudenta de unificare anterioara a instantei supreme, potrivit careia aplicarea acestui principiu presupune ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care angajatorul si/sau angajatul (in functie de reglementarea in vigoare) a/au achitat contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei (Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Completului competent sa judece recursul in interesul legii).

39. Din examinarea comparativa a reglementarilor adoptate succesiv in materie, in jurisprudenta de unificare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a concluzionat ca atat angajatorii, cat si angajatii au contribuit la sistemul de asigurari sociale de stat, sistemul contributiv dualist regasindu-se si in reglementarea anterioara, astfel incat, principiul contributivitatii fiind identificat si in legislatia anterioara datei de 1 aprilie 2001, neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contributiei de asigurari sociale) si crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare sub imperiul unor reglementari diferite (in acest sens, deciziile de recurs in interesul legii nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012).

40. Prin urmare, nu caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri este cel care atrage aplicarea principiului contributivitatii, ci faptul ca statul a incasat in perioada derularii raporturilor de munca contributiile de asigurari sociale pe care le-a stabilit in sarcina angajatorului, iar acum revine asiguratilor dreptul sa primeasca o contraprestatie corespunzatoare din partea acestuia pentru a exista un echilibru al raporturilor juridice dintre parti.

41. Conditia ca veniturile salariale suplimentare a caror valorificare este solicitata in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie sa fi constituit baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare a fost analizata si explicitata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Completului competent sa judece recursul in interesul legii si in Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aceasta din urma decizie lamurind, la paragrafele 128-130, distinctiile si raportul dintre veniturile salariale realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 care au constituit baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare, si sporurile si veniturile salariale care nu fac parte din aceasta categorie, dar pentru care s-au achitat contributii de asigurari sociale, iar acest aspect rezulta din adeverinte emise de fostii angajatori/detinatori ai arhivelor acestora, care, potrivit art. 125 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010), sunt direct raspunzatori, in conditiile legii, de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor, elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in aceste adeverinte.

42. Astfel, in cazul veniturilor salariale care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca, legiuitorul prezuma ca s-au platit contributii de asigurari sociale; in schimb, in cazul veniturilor care excedeaza acestei notiuni, trebuie sa se faca dovada ca s-au platit contributii de asigurari sociale, situatie concreta care trebuie verificata de la caz la caz de instantele judecatoresti.

43. Intrucat solutiile legislative continute in art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 19/2000), au fost preluate in art. 165 alin. (2) si (3) din Legea nr. 263/2010, dezlegarile din Decizia de recurs in interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012 sunt aplicabile mutatis mutandis in privinta problemelor de drept identice rezultate din noua reglementare si justifica mentinerea liniei de gandire din decizia de unificare anterioara.

44. De altfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 33 din 14 mai 2018, la paragrafele 52 si 53, a constatat orientarea unanima a instantelor judecatoresti in sensul ca, in conditiile in care dispozitiile din Legea nr. 263/2010 sunt similare cu cele din Legea nr. 19/2000, care au fost interpretate de instanta suprema, solutia trebuie sa fie identica, inclusiv in privinta motivelor pentru care in jurisprudenta de unificare au fost inlaturate dispozitii similare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, aprobata cu completari prin Legea nr. 78/2005, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005), cu cele continute in Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, prin aplicarea prioritara a principiului contributivitatii si necesitatea respectarii principiului ierarhiei actelor normative.

45. Dispozitiile legale supuse interpretarii sunt identice in continut, iar acest aspect justifica solutionarea problemei de drept in sensul abordarii de principiu din deciziile de recurs in interesul legii nr. 5 din 20 septembrie 2010, nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012 (ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet).

46. De altfel, potrivit dispozitiilor art. 152 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificarile si completarile ulterioare, care vor intra in vigoare la data de 1 septembrie 2023, "La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza venitul total lunar realizat, brut sau net, dupa caz, asupra caruia s-a datorat, potrivit legii, contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat", ceea ce, in viitoarea reglementare, da expresie principiului contributivitatii in sensul jurisprudentei de unificare anterior mentionate si renuntarii la conditiile suplimentare ca veniturile respective sa fi avut caracter permanent si sa fi facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare, cerinte prevazute atat in Legea nr. 19/2000, cat si in Legea nr. 263/2010 si care au determinat, sub imperiul acestor legi, aparitia practicii judiciare neunitare.

47. In concluzie, procurorul general a apreciat ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute in vedere toate veniturile salariale efectiv incasate, anterior datei de 1 aprilie 2001, cu privire la care au fost achitate contributiile de asigurari sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

VIII. Opinia judecatorilor-raportori

48. Judecatorii-raportori au apreciat ca recursul in interesul legii nu este admisibil, nefiind indeplinite conditiile regularitatii investirii, prin prisma dispozitiilor art. 514 din Codul de procedura civila.

IX. Inalta Curte de Casatie si Justitie

Asupra admisibilitatii recursului in interesul legii

49. Prioritar unei analize de fond a problemei de drept supuse dezbaterii, se impune verificarea indeplinirii conditiilor de admisibilitate a recursului in interesul legii, in raport cu prevederile art. 514 coroborate cu cele ale art. 515 din Codul de procedura civila.

50. Art. 514 din Codul de procedura civila prevede ca, pentru asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti, colegiile de conducere ale curtilor de apel au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit.

51. Potrivit art. 515 din Codul de procedura civila, "recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii".

52. Asadar, textele legale mentionate anterior determina aria restrictiva a examinarii pe care o efectueaza Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursului in interesul legii si stabilesc mecanismul, scopul si conditiile de admisibilitate care trebuie indeplinite: sesizarea sa aiba ca obiect o problema de drept, aceasta problema de drept sa fi fost dezlegata diferit de instantele judecatoresti, dovada solutionarii diferite sa se faca prin hotarari judecatoresti definitive, iar hotararile judecatoresti sa fie anexate cererii (Decizia nr. 3 din 15 martie 2021 a Completului pentru solutionarea recursului in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 22 aprilie 2021, paragraful 29). Nu in ultimul rand, este necesar ca sesizarea sa fie de natura sa duca la atingerea scopului recursului in interesul legii (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 a Completului competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 525 din 13 iulie 2016).

53. Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost sesizata in vederea solutionarii prezentului recurs in interesul legii de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj, in baza Hotararii nr. 75 din 4 iulie 2022, rezultand din cuprinsul sesizarii ca problema de drept vizand interpretarea dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, in sensul de a stabili daca la calculul drepturilor de pensie trebuie avute in vedere toate veniturile salariale efectiv incasate, anterior datei de 1 aprilie 2001, cu privire la care au fost achitate contributiile de asigurari sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, ar fi primit o dezlegare diferita in practica instantelor judecatoresti din tara, sens in care au fost anexate hotarari judecatoresti definitive.

54. Verificand regularitatea investirii, prin prisma dispozitiilor legale incidente, se constata ca sunt indeplinite atat cerinta privind titularul sesizarii, cat si cea vizand solutionarea diferita, prin hotarari judecatoresti definitive, a problemei referitoare la interpretarea prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

55. Insa, scopul procedurii, adica unificarea jurisprudentei divergente, prin asigurarea interpretarii si aplicarii textului de lege supus examinarii, sub forma unei dezlegari de principiu, nu poate fi realizat.

56. Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat faptul ca "premisele recursului in interesul legii sunt acelea ca o dispozitie legala contine reglementari indoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lamurite sub aspectul interpretarii, pentru inlaturarea unei aplicari neunitare a acesteia" (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 a Completului competent sa judece recursul in interesul legii).

57. Or, astfel de premise nu sunt asigurate daca norma legala indicata ca sursa a practicii judiciare neunitare a fost anterior lamurita de catre instanta suprema prin intermediul deciziilor obligatorii pronuntate in cadrul mecanismelor de unificare jurisprudentiala.

58. Se constata astfel ca dispozitiile legale invocate in prezenta sesizare, respectiv cele cuprinse in art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, au un continut similar, reprezentand o preluare a prevederilor art. 164 alin. (2) din Legea nr. 19/2000.

59. In ambele forme de reglementare insa, interpretarea si aplicarea respectivelor dispozitii legale s-au realizat printr-o serie de decizii pronuntate in cadrul mecanismelor de unificare jurisprudentiala, astfel cum rezulta din examinarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie redata la capitolul V, paragrafele 23-31 din prezenta decizie.

60. Fata de cele expuse, se retine ca solicitarea titularului sesizarii in legatura cu stabilirea caracterului valorificabil al tuturor veniturilor salariale efectiv incasate, cu privire la care au fost achitate contributiile de asigurari sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, a fost lamurita din perspectiva existentei deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii (Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010, Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 si Decizia nr. 10 din 25 mai 2015), care au clarificat o serie de chestiuni de drept punctuale, dar si de principiu, in temeiul unor considerente juridice pertinente, precum si a deciziilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017, Decizia nr. 33 din 14 mai 2018, Decizia nr. 6 din 11 februarie 2019, Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019 si Decizia nr. 71 din 11 octombrie 2021).

61. De altfel, chiar titularul sesizarii a mentionat ca problema de drept este una recurenta in materia drepturilor de asigurari sociale, ca au fost formulate mai multe sesizari care antameaza aspectele vizate in prezenta cauza, adresate Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, fiind pronuntate mai multe decizii de recurs in interesul legii, respectiv hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

62. Categoric, astfel cum rezulta din hotararile judecatoresti anexate sesizarii, practica neunitara in materie s-a mentinut si dupa pronuntarea deciziilor obligatorii sus-evocate, insa acest aspect nu justifica prin sine insusi interventia instantei supreme cu o noua asemenea decizie.

63. Aceasta cu atat mai mult cu cat perpetuarea divergentelor de jurisprudenta a fost explicata de catre titularul sesizarii si prin prisma faptului ca ultima hotarare pronuntata in aceasta materie de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv Decizia nr. 71 din 11 octombrie 2021, desi a parut a contura preferinta pentru una dintre opiniile jurisprudentiale, a dispus respingerea ca inadmisibila a sesizarii, pe considerentul ca problemei de drept invocate ii lipseste cerinta noutatii.

64. O asemenea abordare, constand in investiri repetate ale instantei supreme cu privire la aceeasi problema de drept dezlegata anterior in cadrul mecanismelor de unificare jurisprudentiala, este in masura sa goleasca de continut aceste mecanisme al caror scop, intr-un astfel de context, nu mai poate fi atins.

65. Prin urmare, daca norma legala ce constituie temeiul sesizarii a fost anterior lamurita prin deciziile pronuntate in cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, prezentului recurs in interesul legii ii lipseste insasi premisa promovarii sale, respectiv aceea ca textul de lege invocat sa necesite clarificare sub aspectul modalitatii de interpretare.

66. Astfel, in concret, relativ la interpretarea dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 care reprezinta, astfel cum s-a aratat anterior, transpunerea dispozitiilor art. 164 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a stabilit ca: "In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale".

67. In considerentele acestei decizii s-a retinut ca:
"Ulterior, prin art. 164 din Legea nr. 19/2000, s-a prevazut ca la determinarea punctajelor anuale pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie, se iau in calcul salariile brute sau nete, in conformitate cu modul de inregistrare in carnetul de munca, sporurile care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si sunt inregistrate in carnetul de munca si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau care sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
Prin pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 au fost enumerate sporurile cu caracter permanent, cu mentiunea ca aceste sporuri se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual, atat pentru perioadele anterioare, cat si pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, iar in pct. VI al acestui act normativ sunt mentionate expres sporurile, diurnele si alte drepturi care nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Cu referire la interpretarea acestui articol, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recursul in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca dispozitia normativa mentionata este in contradictie atat cu prevederile anterioare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cat si cu Legea nr. 19/2000, deoarece incalca principiul fundamental al contributivitatii anterior datei de 1 aprilie 2001.
In acelasi sens este de precizat ca, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 736 din 24 octombrie 2006, respingandu-se exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentiunii prevazute la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, Curtea a precizat ca posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 nu este exclusa de plano.
In alti termeni, includerea sau neincluderea acestor venituri in baza de calcul si incasarea sau neincasarea contributiei de asigurari sociale pentru veniturile prevazute de textele legale care au generat o practica neunitara constituie o problema de fapt, specifica fiecarui caz.
Prin urmare, aplicarea principiului contributivitatii impune luarea in calcul a sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, in masura in care acestea au facut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost inregistrate in carnetul de munca sau rezulta din adeverinta, conform legislatiei in vigoare, si s-a platit contributia de asigurari sociale.
In aceste conditii, neluarea in considerare a unor sume pentru care s-au platit contributiile de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recurs in interesul legii privind interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005. (...)
In concluzie, principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat".

68. Prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-au adus noi lamuriri si explicitari, fiind analizate in prealabil notiunile de "baza de calcul al pensiei conform legislatiei anterioare" (paragrafele 78-88) si "baza de calcul al contributiei de asigurari sociale" (paragrafele 89-100).

69. Concluzia instantei supreme a fost aceea ca "in notiunea de baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare intra retributia tarifara, respectiv salariul de baza (dupa adoptarea Legii nr. 49/1992) din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate si a catorva sporuri, strict individualizate, plus sporurile cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca, potrivit legii" (paragraful 88).

70. In ceea ce priveste baza de calcul al contributiei de asigurari sociale s-a aratat ca, potrivit legislatiei anterioare, "atat angajatorul - pentru tot castigul brut realizat de salariat, cat si angajatul - cu un procent din salariul tarifar de incadrare contribuiau la sistemul de asigurari sociale de stat, aceasta fiind baza de calcul al contributiei de asigurari sociale" (paragraful 94), ca, "incepand cu 1 aprilie 2001, pensia se stabileste prin utilizarea bazei de calcul al contributiei individuale la bugetul de pensii, fiind redefinita baza de calcul al pensiei, in sensul ca aceasta este egala cu baza de calcul al contributiei individuale la bugetul asigurarilor sociale de stat" (paragraful 96).

71. De asemenea, s-a stabilit ca "dispozitiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 se refera la baza de calcul al pensiei pentru activitatea desfasurata inainte de 1 aprilie 2001, ce nu trebuie in niciun caz confundata cu baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale stabilita pentru angajat de art. 70 din Legea nr. 27/1966, pentru angajator prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972 si, dupa anul 2001, de art. 78 din Legea nr. 19/2000 si art. 96 din Legea nr. 263/2010" (paragraful 99).

72. Independent insa de aceasta calificare a dispozitiilor textului art. 165 din Legea nr. 263/2010 ca referindu-se la baza de calcul al pensiei potrivit dispozitiilor legale anterioare, instanta suprema a aratat ca trebuie respectat principiul contributivitatii si, implicit, raportarea la baza de calcul al contributiei de asigurari sociale, asa cum s-a stabilit prin decizii anterioare ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar si ale Curtii Constitutionale.

73. Astfel, la paragraful 116 din aceeasi Decizie nr. 57 din 9 decembrie 2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a aratat ca problema de drept generata de valorificarea la stabilirea drepturilor de pensie a unor venituri care excedeaza celor ce au constituit baza de calcul al pensiei conform legislatiei anterioare anului 2001, dar pentru care a fost achitata contributia de asigurari sociale, nu este noua, existand mai multe decizii ale instantei supreme, pronuntate atat in cadrul recursului in interesul legii, cat si in cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept prin hotarari prealabile, care au analizat actele normative in materie, acestea fiind examinate in continuare.

74. Cu privire la Decizia de recurs in interesul legii nr. 19 din 17 octombrie 2011 s-au retinut considerentele acesteia, potrivit carora: "120. (...) neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contributiei de asigurari sociale) si crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 fiind emisa in considerarea atingerii scopului fundamental al inlaturarii inechitatilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, in raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, in ceea ce priveste cuantumul acestor drepturi.
121. Astfel, desi dispozitiile mentiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 stipuleaza in mod expres ca nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, instanta suprema a stabilit ca aceasta dispozitie normativa intra in contradictie atat cu prevederile anterioare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cat si cu Legea nr. 19/2000, in conditiile in care s-a incalcat principiul ierarhiei actelor normative, dar si principiul fundamental al contributivitatii, cu neluarea in calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001.
122. Ca atare s-a concluzionat ca, «in conditiile in care se constata de catre instantele investite cu cereri de recalculare a pensiilor ca pentru sumele salariale, reprezentand venituri suplimentare pentru munca in acord, angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute de catre salariati, este firesc ca o parte din aceasta contributie sa revina fostilor salariati, in prezent pensionati, si sa fie avuta in vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005»."

75. Pornind de la aceste considerente, prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a concluzionat: "127. Ca atare, Inalta Curte de Casatie si Justitie, printr-o decizie obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila [art. 3307 alin. (4) din Codul de procedura civila de la 1865], a dat prevalenta principiului contributivitatii care implica luarea in considerare a veniturilor pentru care s-a platit contributia de asigurari sociale, deci care fac parte din baza de calcul al contributiei de asigurari sociale.
128. In penultimul paragraf al acestei decizii s-a aratat in mod expres ca acest mod de interpretare a normelor legale in materie nu va fi de natura sa inlature beneficiul prevederilor art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 (care are aceeasi redactare cu cea a art. 165 din Legea nr. 263/2010 - n.n.) in sensul ca se prezuma ca s-au platit aceste contributii pentru sporurile care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca.
129. Rezulta astfel, din continutul acestei decizii, ca art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 (care este similar cu art. 165 din Legea nr. 263/2010 - n.n.) instituie o prezumtie ca, pentru veniturile ce au facut parte din baza de calcul al pensiilor potrivit legislatiei anterioare, s-a platit contributia de asigurari sociale, spre deosebire de celelalte venituri care excedeaza acestei notiuni, in privinta carora trebuie sa se faca dovada ca s-a platit contributia de asigurari sociale, situatie concreta, care trebuie verificata, de la caz la caz, de catre instantele judecatoresti.
130. Acesta este si motivul pentru care in dispozitivul acestei decizii se stabileste ca sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, daca pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale si daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, fara a se face referire la notiunea de baza de calcul al pensiei, care era folosita in textul explicitat."

76. Ca atare, Inalta Curte de Casatie si Justitie, printr-o decizie obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila, a dat prevalenta principiului contributivitatii care implica luarea in considerare a veniturilor pentru care s-a platit contributia de asigurari sociale, deci care fac parte din baza de calcul al contributiei de asigurari sociale. Concluzia care se impune din studierea acestor considerente este aceea ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat, indiferent daca nu au facut parte din baza de calcul al pensiei, ca nu au caracter permanent sau ca nu figureaza in anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.

77. Si cele retinute prin Decizia nr. 71 din 11 octombrie 2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vin sa intareasca dezlegarile anterioare ale instantei supreme, aratandu-se, cu referire la considerentele Deciziei nr. 57 din 9 decembrie 2019, susmentionata, ca, "semnaland distinctia si lamurind notiunile de «baza de calcul al pensiei conform legislatiei anterioare» si «baza de calcul al contributiei de asigurari sociale», pentru verificarea conditiei privind caracterul esential al chestiunii de drept semnalate de a carei interpretare depinde solutionarea pe fond a cauzei, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca problema interpretarii art. 165 alin. (1)-(3) din Legea nr. 263/2010, care a preluat intocmai dispozitiile art. 164 alin. (1)-(3) din Legea nr. 19/2000, nu este noua, intrucat a mai fost anterior analizata, atat in jurisprudenta instantelor judecatoresti, cat si prin decizii ale instantei supreme in procedurile de unificare a practicii judiciare" (paragraful 98).

78. In consecinta, se retine ca un aspect aparent neinteles de instantele nationale are in vedere criteriul aplicabil pentru luarea in considerare la stabilirea drepturilor de pensie a veniturilor de natura celor care fac obiectul prezentei sesizari. Or, prin dezlegarile anterioare pronuntate in mecanismele de unificare a jurisprudentei nationale s-a statuat in sensul ca singura raportare ce trebuie efectuata este cea la principiul contributivitatii. Un al doilea aspect, dezlegat de asemenea in mod esential prin deciziile anterior mentionate de unificare a jurisprudentei nationale, este cel referitor la distinctia dintre notiunile de "baza de calcul al pensiei" si de "baza de calcul al contributiei de asigurari sociale", fiind statuat ca veniturile de natura celor ce fac obiectul prezentei sesizari, in masura in care au intrat in baza de calcul al contributiei de asigurari sociale, vor fi avute in vedere la stabilirea drepturilor de pensie, prin raportare la principiul contributivitatii.

79. Procedand la o examinare comparativa a sesizarii pendinte in raport cu cea cu care a fost investit Completul competent sa judece recursul in interesul legii si care a fost solutionata prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, se retine ca prezenta sesizare se circumscrie, in esenta, aceleiasi probleme de drept care a mai fost analizata de instanta suprema, in interpretarea unui act normativ mai vechi, dar care cuprindea o norma legala similara celei a carei interpretare se solicita prin sesizarea de fata.

80. Faptul ca titularul sesizarii a inteles sa reformuleze chestiunea litigioasa supusa analizei invocand o alta forma a aceleiasi solutii legislative nu este in masura sa fundamenteze admisibilitatea prezentei sesizari si sa sustina caracterul justificat al acesteia, intrucat, indiferent de ipotezele particulare indicate in continutul sesizarii, dezlegarile din Decizia de recurs in interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, astfel cum au fost explicitate si prin considerentele Deciziei nr. 57 din 9 decembrie 2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt aplicabile mutatis mutandis si in privinta problemei de drept ce formeaza obiectul prezentului recurs in interesul legii.

81. In acest sens, urmarind evolutia cronologica, prin Decizia nr. 71 din 11 octombrie 2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibila, sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept vizand interpretarea dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, insa in considerentele acesteia a retinut ca, desi deciziile obligatorii, pronuntate in cadrul mecanismelor de unificare jurisprudentiala, au avut in vedere legislatia anterioara in materie de pensii publice, statuarile instantei supreme se impun, pentru identitate de ratiune, de vreme ce noua reglementare a pastrat solutia legiuitorului anterior, art. 165 din Legea nr. 263/2010 avand aceeasi redactare cu prevederile art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000, astfel incat considerentele ce au stat la baza solutiilor obligatorii de interpretare a textelor mentionate ale Legii nr. 19/2000 isi mentin actualitatea si in privinta textelor similare din noul act normativ supus analizei de fata.

82. Ca atare, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat in considerentele Deciziei nr. 71 din 11 octombrie 2021, atat cu privire la faptul ca solutia legislativa din textele celor doua legi este similara, cat si referitor la imprejurarea ca argumentele care au fundamentat Decizia de recurs in interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012 isi pastreaza valabilitatea si cu privire la dispozitia similara din legea noua.

83. Or, asa cum s-a retinut deja in jurisprudenta instantei supreme, chiar in ipoteza respingerii sesizarii, ca inadmisibila, decizia prealabila "beneficiaza, ca orice act jurisdictional, de efectul autoritatii de lucru judecat atasat considerentelor care sprijina si expliciteaza solutia inadmisibilitatii sesizarii" (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021, paragraful 39).

84. Chiar daca ulterior acestor decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au fost pronuntate solutii de speta care au conturat o practica judiciara neunitara, aceasta nu inseamna ca se poate apela la mecanismul recursului in interesul legii, cata vreme, prin nenumarate decizii, au fost interpretate dispozitiile legale pretins a fi neclare, astfel incat, din aceasta perspectiva, instanta suprema constata ca problema de drept sesizata a primit deja o interpretare, astfel ca nu sunt indeplinite conditiile regularitatii investirii.

85. Dintr-o alta perspectiva, analizand daca o decizie pronuntata in interpretarea unui text de lege abrogat se aplica unei dispozitii legale dintr-o lege noua care a preluat reglementarea abrogata, cu referire la efectele pe care le produce Decizia de recurs in interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat, prin Decizia nr. 10 din 25 mai 2015, pronuntata de Completul competent sa judece recursul in interesul legii ca, "Fiind o problema de aplicare, si nu de interpretare a legii, ramane la aprecierea instantelor de judecata ca, in conditiile abrogarii normei pe care o interpreteaza, dar ale subzistentei in cuprinsul noii reglementari a solutiei legislative anterioare, sa aplice rationamentul juridic si argumentele care au stat la baza acestuia si care au dus la dezlegarea data in Decizia nr. 19/2011, pentru identitate de ratiune, pastrandu-si valabilitatea reperele de analiza fixate prin decizia anterioara, in ceea ce priveste verificarea aspectelor cu privire la aceste venituri, in raport cu situatia concreta a fiecarui angajat si cu dovezile produse, fara a putea fi impusa, cu caracter obligatoriu, pe calea unui recurs in interesul legii, date fiind limitarile obiectului de reglementare al acestuia, o astfel de solutie".

86. Nefiind intrunite dispozitiile art. 514 din Codul de procedura civila, in temeiul dispozitiilor art. 517 alin. (1) din acelasi cod,

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
DECIDE:

Respinge, ca inadmisibil, recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj ce vizeaza urmatoarea problema de drept:
"Interpretarea dispozitiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul de a stabili daca la calculul drepturilor de pensie trebuie avute in vedere toate veniturile salariale efectiv incasate, anterior datei de 1 aprilie 2001, cu privire la care au fost achitate contributiile de asigurari sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001"
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 17 octombrie 2022.

PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
CORINA-ALINA CORBU
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Repana