Marian Enache - presedinte
Mihaela Ciochina - judecator
Cristian Deliorga - judecator
Dimitrie-Bogdan Licu - judecator
Laura-Iuliana Scantei - judecator
Gheorghe Stan - judecator
Livia Doina Stanciu - judecator
Elena-Simina Tanasescu - judecator
Varga Attila - judecator
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent-sef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si ale art. 84 pct. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, exceptie ridicata de Valentin Jianu in Dosarul nr. 444/118/2019 al Tribunalului Constanta - Sectia I civila si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.420D/2019.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de instiintare este legal indeplinita.
3. Presedintele dispune sa se faca apelul si in dosarele Curtii Constitutionale nr. 2.932D/2019, nr. 3.011D/2019, nr. 3.071D/2019 si, respectiv, nr. 3.463D/2019, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ridicata de Jenica Ionica Blajovan, de Marius Florin Adamov si de Ion Chera in dosarele nr. 1.370/30/2019, nr. 185/30/2019 si nr. 257/30/2019 ale Tribunalului Timis - Sectia I civila si, respectiv, de Valentin Vilt in Dosarul nr. 1.328/117/2019 al Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale.
4. La apelul nominal se constata lipsa partilor. In Dosarul nr. 3.071D/2019 magistratul-asistent-sef refera asupra faptului ca dovada de indeplinire a procedurii de citare a autorului exceptiei a fost restituita Curtii Constitutionale cu mentiunea "decedat", fara insa a exista la dosar vreun document referitor la introducerea in cauza a mostenitorilor acestuia. Se constata ca procedura de instiintare este legal indeplinita.
5. Curtea, avand in vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.932D/2019, nr. 3.011D/2019, nr. 3.071D/2019 si nr. 3.463D/2019 la Dosarul nr. 2.420D/2019, care este primul inregistrat.
6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, reiterand, pe scurt, argumentele retinute prin deciziile pronuntate in precedent de Curtea Constitutionala asupra textului de lege criticat, exemplificativa fiind Decizia nr. 313 din 19 mai 2022.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
7. Prin Incheierea nr. 1.882 din 31 iulie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 444/118/2019, Tribunalul Constanta - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si ale art. 84 pct. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Valentin Jianu intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii formulate impotriva unei decizii de pensionare si formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.420D/2019.
8. Prin Incheierea din 2 octombrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.370/30/2019 si prin incheierile din 11 septembrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 185/30/2019 si nr. 257/30/2019, Tribunalul Timis - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Jenica Ionica Blajovan, Marius Florin Adamov si Ion Chera in cauze avand ca obiect solutionarea unei contestatii formulate impotriva unei decizii de pensionare si formeaza obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 2.932D/2019, nr. 3.011D/2019 si nr. 3.071D/2019.
9. Prin Incheierea din 9 decembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.328/117/2019, Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Valentin Vilt intr-o cauza aflata in apel avand ca obiect solutionarea unei contestatii formulate impotriva unei decizii de pensionare si formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.463D/2019.
10. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila, dispozitiile legale criticate instituie un tratament discriminatoriu intre pensiile militare aflate in plata anterior intrarii in vigoare a acestui act normativ si cele care au fost stabilite sau acordate ulterior intrarii in vigoare a dispozitiilor art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, deoarece aceste norme legale plafoneaza cuantumul pensiei militare de stat in sensul ca pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei. Ca urmare, se creeaza situatia discriminatorie ca beneficiarii pensiilor militare de stat care se afla in aceeasi situatie juridica si indeplinesc aceleasi conditii obiective de pensionare in raport cu elementele de calcul al drepturilor de pensie sa obtina un cuantum diferit al pensiei, ceea ce aduce atingere chiar substantei dreptului la pensie reglementat de art. 47 din Constitutie. Efectul discriminatoriu al textului criticat contravine chiar justificarii sub care a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, si anume pretinsa necesitate de evitare a unei grave atingeri aduse principiilor echitatii si egalitatii intre asiguratii sistemului de pensii militare.
11. Reglementarea criticata lipseste de orice efectivitate, ignora si chiar incalca normele legale cuprinse in Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, norme care stabilesc principiul contributivitatii si al egalitatii sistemului pensiilor militare de stat, alte elemente de calcul pentru determinarea cuantumului pensiei (varsta de pensionare, perioada de contributie sau sporurile), dar si alte drepturi sau beneficii anterior recunoscute in temeiul Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cum ar fi sporul cuvenit in considerarea acordarii semnului onorific In Serviciul Patriei. Asa fiind, toate aceste elemente nu mai pot avea efect plenar si se transforma in drepturi golite de continut, iluzorii, din moment ce cuantumul rezultat al pensiei va fi plafonat pe criteriul stabilit de textul legal criticat. Practic, acesta are efectul unei reale exproprieri a dreptului de proprietate, protejat de art. 44 din Legea fundamentala si de art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, fiind astfel contrar si art. 53 din Legea fundamentala.
12. In sprijinul acestor sustineri, in dosarele nr. 2.420D/2019 si nr. 3.463D/2019 se invoca jurisprudenta relevanta in materia proprietatii si dreptului la pensie a Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
13. Tribunalul Constanta - Sectia I civila, Tribunalul Timis - Sectia I civila si Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale si-au exprimat opiniile in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
15. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
16. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
17. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta, conform incheierilor de sesizare, prevederile art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispozitii care, conform art. X din acelasi act normativ, au intrat in vigoare la data de 15 septembrie 2017 si prin care s-a modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Avand in vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit carora dispozitiile de modificare se incorporeaza, de la data intrarii lor in vigoare, in actul de baza, identificandu-se cu acesta, rezulta ca obiectul exceptiei de neconstitutionalitate se raporteaza, in realitate, la dispozitiile art. 60 din Legea nr. 223/2015. Totodata, Curtea observa ca modificarile aduse art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 - si criticate de autorii exceptiei - nu mai sunt in prezent in vigoare, deoarece art. 60 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat prin art. 84 pct. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Insa, in aplicarea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, in baza careia Curtea examineaza inclusiv dispozitiile legale criticate abrogate care continua sa produca efecte juridice in cauza in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, Curtea va retine ca obiect al prezentei exceptii de neconstitutionalitate dispozitiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Totodata, se observa ca, in Dosarul Curtii Constitutionale nr. 2.420D/2019 sunt indicate, in dispozitivul incheierii de sesizare, ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate, inclusiv prevederile art. 84 pct. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018. Fata de acest aspect Curtea retine ca aceste dispozitii, desi modifica, la randul lor, acelasi art. 60 din Legea nr. 223/2015 si sunt si in prezent in vigoare, nu sunt incidente in cauza ce constituie obiectul Dosarului nr. 444/118/2019 al Tribunalului Constanta - Sectia I civila, in care se solutioneaza o contestatie impotriva unei decizii de pensionare emisa la data de 11 septembrie 2018, deci anterior intrarii in vigoare, in 29 decembrie 2018, a dispozitiilor art. 84 pct. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018. Prin urmare, aceste dispozitii normative nu pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate. Prevederile legale criticate au urmatorul continut normativ:
- Art. 60: "La stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei."
18. Prevederile constitutionale invocate sunt cele cuprinse in art. 1 alin. (3) si (5) privind principiul statului de drept si al legalitatii, art. 16 alin. (1) privind principiul egalitatii in drepturi, art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului, art. 44 - Dreptul de proprietate privata, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie si art. 53 - Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la principiul nediscriminarii, si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, referitoare la dreptul de proprietate.
19. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca dispozitiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost supuse analizei Curtii Constitutionale, in redactarea conferita prin normele cuprinse in art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, care au actionat in sens modificator in perioada 9 august 2017-1 ianuarie 2019 (pana la interventia art. 84 pct. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018), exemplificative in acest sens fiind Decizia nr. 313 din 19 mai 2022, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 712 din 15 iulie 2022, Decizia nr. 894 din 16 decembrie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 22 februarie 2022, Decizia nr. 410 din 10 iunie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 809 din 24 august 2021, Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021, decizii prin care Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate.
20. Cu referire la reglementarea pensiilor militare, Curtea a observat ca, desi dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii in sistemul public si au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, legiuitorul, adoptand Legea nr. 223/2015, a inteles sa reinstituie un regim juridic diferit pentru militari si sa acorde beneficiul pensiei de serviciu, si nu dreptul la pensie calculata in raport cu principiul contributivitatii. Cu referire la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a retinut ca acestea nu mai prevad, la fel ca in redactarea anterioara, actualizarea pensiilor de serviciu si instituie, in schimb, o noua regula - a plafonarii - potrivit careia pensia militara de stat neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei.
21. Curtea a consolidat o jurisprudenta constanta si de principiu referitoare la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat. De exemplu, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a retinut ca plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se inscrie intre prerogativele legiuitorului si nu are caracter discriminatoriu. Totodata, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a retinut ca prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (s.n. - abrogata, in prezent, prin Legea nr. 263/2010) instituie un principiu general valabil in sistemul public de pensii, potrivit caruia cuantumul pensiei nu poate depasi venitul, reglementare conforma cu art. 47 alin. (2) din Constitutie, precum si ca extinderea incidentei acestui principiu si asupra sporului acordat pentru contributia la fondul de pensie suplimentara, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, nu poate fi privita nici aceasta ca generand un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplica nediferentiat tuturor persoanelor care au dreptul sa beneficieze de acest spor. Aceste considerente de principiu au fost mentinute si aplicate mutatis mutandis (de exemplu, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 105, sau Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragrafele 54 si 55).
22. In ceea ce priveste pretinsul tratament diferit intre beneficiarii pensiilor militare de stat in functie de momentul - anterior sau ulterior - stabilirii sau acordarii dreptului de pensie, sunt relevante considerentele de principiu ale Curtii prin care aceasta a aratat ca deschiderea dreptului la pensie este guvernata de principiul tempus regit actum, iar situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit acestui principiu nu poate fi privita ca o incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari. Prin urmare, dreptul la pensie trebuie stabilit si acordat in conformitate cu reglementarile in vigoare la acel moment, neputandu-se considera ca reglementarile anterioare acestui moment, referitoare la conditiile acordarii dreptului la pensie, genereaza o asteptare legitima. Astfel, pana la momentul pensionarii se pot succeda mai multe reglementari care stabilesc conditii de pensionare diferite, relevanta fiind insa doar cea aplicabila la momentul acordarii acestui drept (Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1214 din 11 decembrie 2020, paragraful 44). Totodata, in jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca, intrucat se realizeaza periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor in vigoare la momentul indexarii, potrivit aceluiasi principiu tempus regit actum, astfel ca nu se poate vorbi despre un drept castigat in temeiul unor reglementari anterioare, care nu mai sunt in vigoare. Pe de alta parte, Curtea a precizat, prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, ca valoarea punctului de pensie, limita maxima a cuantumului pensiei, conditiile de recalculare si de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum si indexarea acestora nu se pot stabili decat in raport cu resursele fondurilor de asigurari sociale disponibile (a se vedea Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 30, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28, Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, precitata, paragraful 46, si Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1204 din 9 decembrie 2020, paragraful 15).
23. Cu referire la noile reglementari ale art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 - criticate in prezenta cauza -, Curtea a aratat ca acestea pot sa fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, dupa cum permit sau impun, dupa caz, situatia economico-financiara a tarii si fondurile de asigurari sociale de stat disponibile. In oricare dintre aceste ipoteze, dispozitiile legale noi se aplica numai pentru viitor, pentru persoane care se vor inscrie la pensie dupa intrarea in vigoare a acestora, neputand afecta drepturile la pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber sa modifice conditiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fara ca aceasta sa aiba semnificatia incalcarii dreptului la pensie, iar daca doreste ca noile dispozitii mai favorabile sa fie aplicate si persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevazut in mod expres de lege. De altfel, Curtea a mai retinut si faptul ca, dupa intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, toti beneficiarii pensiilor militare de stat, indiferent de data pensionarii, au fost supusi acelorasi prevederi referitoare la actualizarea pensiei, prevazute de art. 59 din Legea nr. 223/2015, asa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din ordonanta de urgenta mai sus mentionata, potrivit caruia "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizeaza, din oficiu, in fiecare an, cu rata medie anuala a inflatiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecarui an in care se face actualizarea si comunicat de Institutul National de Statistica. Daca in urma actualizarii rezulta un cuantum al pensiei mai mic, se pastreaza cuantumul pensiei aflat in plata" (Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, precitata, paragraful 15).
24. Avand in vedere toate aceste considerente extrase din jurisprudenta incidenta a Curtii Constitutionale, rezulta ca dispozitiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1), ale art. 44 si ale art. 47 alin. (2) din Constitutie si nici celor cuprinse in art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si in art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, deoarece acestea se aplica nediferentiat tuturor persoanelor carora le-a fost stabilit/acordat dreptul de pensie in perioada de actiune a acestei norme juridice, nu contravin dreptului de proprietate, in sensul ca pensia viitoare nu poate dobandi caracteristicile unei legitime asteptari si, cu atat mai putin, ale unui bun castigat, si nu incalca nici dreptul fundamental la pensie, al carei cuantum concret intra in marja de apreciere si stabilire a legiuitorului. Intrucat aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate retine incidenta art. 53 din Constitutie, de asemenea invocat de autorii exceptiei.
25. Intrucat in prezenta cauza nu au intervenit elemente noi, care sa determine modificarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale mai sus indicata exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata.
26. In ceea ce priveste invocarea Deciziei nr. 874 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea retine ca prin decizia mentionata a constatat ca fiind neconstitutionala reglementarea legala potrivit careia cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate in plata se va diminua cu 15%, fara ca aceasta sa semnifice insa negarea evolutiei in reglementarea juridica a acestui domeniu, adica interzicerea sau imposibilitatea reasezarii prin lege, pentru viitor, a sistemului de calcul al pensiilor, cu respectarea principiului contributivitatii (pct. III din considerentele Curtii). Or, dispozitiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, in redactarea conferita prin art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, au introdus o noua solutie legislativa pentru calculul cuantumului pensiei, aplicabila pentru viitor tuturor celor vizati de ipoteza normei, fara nicio diferentiere pe criterii subiective. Concomitent cu aceasta interventie legislativa, legiuitorul delegat a asigurat, prin art. 59 din aceeasi lege, mentinerea cuantumului pensiei aflate in plata in ipoteza in care, ca urmare a actualizarii anuale, din oficiu, cu rata medie anuala a inflatiei, ar rezulta un cuantum al pensiei mai mic. Asadar, solutia normativa sanctionata de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 prin declararea sa ca neconstitutionala este in mod evident diferita de cea criticata de autorii prezentei exceptii de neconstitutionalitate. In mod similar, situatiile analizate prin hotararile pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului invocate in motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate ce fac obiectul dosarelor nr. 2.420D/2019 si nr. 3.463D/2019 se refera la cazuri de discriminare in acordarea unor drepturi de asigurari sociale, bazate pe criterii interzise de art. 14 din Conventie sau care nu se justificau in mod obiectiv si rezonabil, acestea nefiind incidente, prin urmare, in prezenta cauza.
27. In plus, nu pot fi retinute nici criticile raportate la art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, pe motiv ca textul criticat vine in contradictie cu anumite prevederi ale Legii nr. 223/2015, deoarece, pe de o parte, nu este rolul Curtii sa examineze corelarea dintre diferite texte normative, iar, pe de alta parte, revine autoritatilor competente, inclusiv instantelor judecatoresti, sa identifice si sa aplice normele juridice incidente intr-o anumita cauza, pe baza unei interpretari pozitive, care sa dea eficienta acestor norme in litera si spiritul lor.
28. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Curtea Constitutionala
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Valentin Jianu in Dosarul nr. 444/118/2019 al Tribunalului Constanta - Sectia I civila, de Jenica Ionica Blajovan, de Marius Florin Adamov si, respectiv, de Ion Chera in dosarele nr. 1.370/30/2019, nr. 185/30/2019 si, respectiv, nr. 257/30/2019 ale Tribunalului Timis - Sectia I civila si de Valentin Vilt in Dosarul nr. 1.328/117/2019 al Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Tribunalului Constanta - Sectia I civila, Tribunalului Timis - Sectia I civila si Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 3 noiembrie 2022.
Presedintele Curtii Constitutionale
Marian Enache
Magistrat-asistent-sef,
Claudia-Margareta Krupenschi
