Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (11) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, exceptie ridicata de Mihaela Toth in Dosarul nr. 1.204/107/2019 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.873D/2020.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de instiintare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care, in esenta, pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece norma criticata indeplineste conditiile de claritate si previzibilitate ale actelor normative. In esenta, criticile vizeaza interpretarea celei de-a doua conditii pentru eliberarea unui certificat de handicap cu valabilitate permanenta, si anume imposibilitatea de a urma programe de recuperare. Potrivit art. 901 si 902 din Legea nr. 448/2006, Comisia superioara de evaluare a persoanelor adulte cu handicap are si atributia de coordonare metodologica si monitorizare a activitatii de evaluare si incadrare in grad si tip de handicap, iar, in virtutea acestei competente, a emis Instructiunea nr. 6/2014, care vizeaza conditia prevazuta de textul de lege criticat.
| CURTEA, |
4. Prin Incheierea din 12 octombrie 2020, pronuntata in Dosarul nr. 1.204/107/2019, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (11) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Mihaela Toth intr-o cauza avand ca obiect anularea certificatului de incadrare in grad de handicap si obligarea paratei sa emita un certificat prin care sa dispuna incadrarea in grad de handicap accentuat, cu valabilitate permanenta.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile de lege criticate sunt confuze si lipsite de logica juridica. Or, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat, sens in care invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 sau Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012) si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
6. Astfel, se sustine ca certificatul de incadrare in grad de handicap produce, prin continutul sau, doua efecte importante cu privire la persoana la care se refera: primul se refera la gradul de handicap acordat (in raport cu care se stabilesc anumite drepturi pentru titularul sau), iar cel de-al doilea se refera la termenul de valabilitate, respectiv perioada pe durata careia i se recunoaste persoanei statutul de persoana cu handicap, iar aceasta se bucura - sau ar trebui sa se bucure - de o protectie speciala.
7. Potrivit dispozitiilor legale criticate, pentru a se putea stabili termen de valabilitate permanent al certificatului de incadrare in grad de handicap, trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: 1) afectiunea sa fi generat deficiente functionale si/sau structural-anatomice intr-un stadiu ireversibil; 2) persoana cu handicap sa nu poata urma programe de recuperare. Or, odata ce afectiunea care determina incadrarea unei persoane in grad de handicap produce efecte ireversibile, rezulta, in mod logic, ca acea persoana va avea tot restul vietii deficiente fizice, senzoriale, psihice, mentale si/sau asociate, care o impiedica total sau ii limiteaza accesul cu sanse egale la viata societatii. Prin urmare, chiar daca acea persoana poate urma programe de recuperare, deficientele functionale si/sau structural-anatomice care au generat handicapul nu vor putea fi inlaturate, caci atunci nu ar mai fi ireversibile. Programele de recuperare la care face referire legea nu au legatura cu durata in timp a handicapului, iar efectul acestor programe nu se poate rasfrange asupra perioadei de valabilitate a certificatului de incadrare in grad de handicap, ci pot influenta, cel mult, gradul de handicap acordat. O minima logica (juridica) duce la concluzia ca ceva ce este ireversibil ramane ireversibil, indiferent de cate programe de recuperare urmeaza persoana cu handicap in cauza.
8. Un alt aspect al lipsei de claritate a legii se refera la lipsa unei definitii a "programelor de recuperare". Aceasta sintagma nu este sinonima cu "programul individual de reabilitare si integrare sociala". Astfel, in vreme ce programul despre care mentioneaza art. 89 din Legea nr. 448/2006 are ca scop integrarea sociala a respectivei persoane, program care este elaborat in colaborare cu persoana cu handicap, programul de recuperare mentionat la art. 87 din aceeasi lege are ca scop diminuarea consecintelor deficientelor fizice, senzoriale, psihice, mentale si/sau asociate pe care o persoana cu handicap le manifesta, de cele mai multe ori ca urmare a unei afectiuni medicale. Cu titlu de exemplu, se arata ca pentru recuperare neuromotorie exista servicii de kinetoterapie, logopedie, ergoterapie si gimnastica medicala. Totodata, distinctia dintre cele doua notiuni rezulta si din dispozitiile art. 37 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, potrivit carora in limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni, ceea ce nu este cazul in chestiunea in discutie. Din aceasta perspectiva, dispozitiile legale criticate contravin art. 1 alin. (5) din Constitutie.
9. Se mai sustine ca prevederile art. 87 alin. (11) din Legea nr. 448/2006 sunt discriminatorii, avand in vedere ca persoanele cu handicap care pot urma programe de recuperare trebuie sa se prezinte periodic in fata comisiei pentru revizuirea situatiei lor, in vreme ce persoanele cu handicap care nu urmeaza astfel de programe nu sunt obligate sa se mai prezinte in fata comisiei. Discriminarea consta in faptul ca, in ambele situatii, afectiunea a generat deficiente functionale si/sau structural-anatomice intr-un stadiu ireversibil. Din aceasta perspectiva, dispozitiile legale criticate contravin art. 16 alin. (1) din Constitutie.
10. In final, se arata ca textul de lege criticat contravine si prevederilor art. 50 din Constitutie, care obliga statul la o protectie speciala, acesta trebuind sa aiba in centrul tuturor deciziilor interesul persoanei cu handicap, principiu prevazut la art. 3 lit. i) din Legea nr. 448/2006. Or, avand in vedere ca ceea ce este ireversibil ramane ireversibil, interesul persoanei cu handicap din perspectiva art. 87 alin. (11) din Legea nr. 448/2006 este si acela de a nu mai fi obligata sa se prezinte periodic la comisia de evaluare, mai ales cand rezultatul acestei evaluari este mai mult decat previzibil.
11. Pentru toate aceste motive, se solicita Curtii Constitutionale sa stabileasca daca solutia legislativa care conditioneaza stabilirea termenului permanent de valabilitate pentru certificatul de incadrare in grad de handicap de imposibilitatea de a urma programe de recuperare este constitutionala in raport cu dispozitiile art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1) si ale art. 50 din Constitutie.
12. Curtea de Apel Alba-Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciaza ca aceasta norma este suficient de precisa si clara pentru a putea fi aplicata, legiuitorul reglementand conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca o persoana care sufera de o afectiune ce a generat deficiente functionale sa poata fi incadrata intr-un grad de handicap printr-un certificat cu termen de valabilitate permanent. Astfel, trebuie indeplinite concomitent doua conditii: deficientele functionale si/sau structural anatomice sa fie intr-un stadiu ireversibil si, in acelasi timp, persoana respectiva sa nu poata urma programe de recuperare. In cauza, partile interpreteaza textul de lege diferit, reclamanta intelegand ca o persoana care sufera de o deficienta ireversibila nu va putea sa inlature consecintele acestei deficiente oricate programe de recuperare ar urma. Parata apreciaza insa ca a urma programe de recuperare nu presupune o vindecare completa, totala, ci implica chiar si numai o eventuala recuperare partiala a functionalitatii, adica o ameliorare. Modalitatea de interpretare a normei de drept nu presupune insa ca textul de lege este imprecis sau imprevizibil, deci neconstitutional, ci este un aspect care contureaza motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 8 din Codul de procedura civila, pe care s-a intemeiat recursul, avand in vedere ca persoanele cu handicap care pot urma programe de recuperare trebuie sa se prezinte periodic in fata comisiei pentru revizuirea situatiei lor, in vreme ce persoanele cu handicap care nu urmeaza astfel de programe nu sunt obligate sa se mai prezinte in fata comisiei. Cat priveste discriminarile intre persoanele care pot urma programe de recuperare si persoanele care nu pot urma astfel de programe, in cazul celor din urma comisia eliberand un certificat cu termen de valabilitate permanent, instanta apreciaza ca cele doua categorii de persoane se afla in situatii distincte, ceea ce a determinat aplicarea unor tratamente juridice distincte. Astfel, in conditiile in care norma de lege criticata se aplica in mod unitar tuturor persoanelor aflate sub aria sa de incidenta, fara a putea fi extinsa la alte situatii care nu intra sub reglementarea acestui text de lege, nu se poate retine ca aceasta ar aduce atingere principiilor egalitatii si nediscriminarii consacrate de Constitutie. De asemenea, instanta apreciaza ca nu se aduce atingere nici prevederilor art. 50 din Constitutie, neputandu-se retine nerespectarea principiului interesului persoanei cu handicap, intrucat stabilirea conditiilor si criteriilor pe baza carora se stabileste incadrarea in grad si tip de handicap este atributul exclusiv al legiuitorului, singurul in masura sa aprecieze criteriile legale pe baza carora se poate realiza o astfel de incadrare.
13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
14. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
| CURTEA, |
15. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
16. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 87 alin. (11) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitii care au urmatorul cuprins: "Pentru persoanele cu handicap a caror afectiune a generat deficiente functionale si/sau structural-anatomice intr-un stadiu ireversibil si care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare va stabili un termen permanent de valabilitate a certificatului fara a fi necesara prezentarea acestora la reevaluarile periodice." Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, dispozitiile criticate au fost modificate prin Legea nr. 340/2023 pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1029 din 13 noiembrie 2023, fara sa modifice solutia legislativa criticata, avand in prezent urmatorul continut: "Pentru persoanele cu handicap a caror afectiune a generat deficiente functionale si/sau structural-anatomice intr-un stadiu ireversibil si care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare este obligata sa stabileasca un termen permanent de valabilitate a certificatului fara a fi necesara prezentarea acestora la reevaluarile periodice."
17. In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 1 alin. (5) privind principiul legalitatii, in componenta sa privind calitatea legii, in art. 16 alin. (1) privind egalitatea in fata legii si in art. 50 privind protectia persoanelor cu handicap.
18. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca textul de lege criticat face parte din capitolul VI - Incadrarea in grad de handicap din Legea nr. 448/2006, act normativ care stabileste ca drepturile prevazute la art. 6 din aceasta (si anume: dreptul la ocrotirea sanatatii - prevenire, tratament si recuperare; dreptul la educatie si formare profesionala; dreptul la ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala; dreptul la asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale; dreptul la locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informational si comunicational; dreptul la petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism, dreptul la asistenta juridica; dreptul la facilitati fiscale; dreptul la evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani) se acorda pe baza incadrarii in grad de handicap, in raport cu gradul de handicap. Potrivit art. 86 din Legea nr. 448/2006, gradele de handicap sunt usor, mediu, accentuat si grav, iar tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. In temeiul art. 85 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, incadrarea in grad si tip de handicap a adultilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumita in continuare comisie de evaluare. Art. 87 din Legea nr. 448/2006 reglementeaza atributiile comisiei de evaluare si procedura emiterii certificatului de incadrare in grad de handicap, la alin. (1) din acest text fiind prevazuta atributia de a stabili incadrarea in grad si tip de handicap si perioada de valabilitate a certificatului, dupa caz, data ivirii handicapului, orientarea profesionala a adultului cu handicap, pe baza raportului de evaluare complexa elaborat de serviciul de evaluare complexa.
19. Textul criticat - alin. (11) al art. 87 din Legea nr. 448/2006 - stabileste ca pentru eliberarea certificatului de handicap cu termen permanent de valabilitate trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: afectiunea sa fi generat deficiente functionale si/sau structural-anatomice intr-un stadiu ireversibil si persoana cu handicap sa nu poata urma programe de recuperare.
20. Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate critica cea de-a doua conditie ceruta sine qua non de textul criticat pentru a se putea emite certificat de handicap cu termen permanent de valabilitate, si anume imposibilitatea persoanei cu handicap de a urma programe de recuperare.
21. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie, Curtea constata ca textul de lege criticat este suficient de clar si de precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, legiuitorul a stabilit - in vederea emiterii certificatului de handicap cu termen permanent de valabilitate - atat conditia ca afectiunea sa fi generat deficiente functionale si/sau structural-anatomice intr-un stadiu ireversibil, cat si conditia ca persoana cu handicap sa nu poata urma programe de recuperare.
22. In realitate, aceasta critica a autoarei exceptiei de neconstitutionalitate tine de modalitatea in care se interpreteaza si se aplica cerinta stabilita de lege ca persoana cu handicap sa nu poata urma programe de recuperare, comparandu-se, de catre autoarea exceptiei, sintagma "program de recuperare" cuprinsa in art. 87 alin. (11) din Legea nr. 448/2006, care are ca scop diminuarea consecintelor deficientelor fizice, senzoriale, psihice, mentale si/sau asociate afectiunii (de exemplu, pentru recuperare neuromotorie exista servicii de kinetoterapie, logopedie, ergoterapie si gimnastica medicala) cu sintagma "program de reabilitare" cuprinsa in art. 89 din Legea nr. 448/2006, care are ca scop reabilitarea si integrarea sociala a adultului cu handicap si care este elaborat de comisia de evaluare odata cu emiterea certificatului de incadrare in grad si tip de handicap. Astfel, aspectele privind modalitatea concreta in care comisia de evaluare stabileste - in vederea emiterii certificatului de handicap cu termen permanent de valabilitate - ca persoana cu handicap poate sau nu poate urma programe de recuperare tin de aplicarea legii si intra in competenta instantelor judecatoresti, iar nu a Curtii Constitutionale.
23. Referitor la critica privind incalcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea retine ca aceasta este neintemeiata. Asa cum a statuat Curtea Constitutionala in mod constant in jurisprudenta sa, principiul egalitatii in fata legii, consacrat prin art. 16 din Constitutie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, persoanele cu handicap care pot urma programe de recuperare si care trebuie sa se prezinte periodic in fata comisiei de evaluare pentru revizuirea situatiei lor nu sunt in aceeasi situatie cu persoanele cu handicap care nu pot urma programe de recuperare si pentru care legea a stabilit emiterea certificatului cu caracter permanent, chiar daca, in ambele situatii, afectiunea a generat deficiente functionale si/sau structural-anatomice intr-un stadiu ireversibil.
24. Cu privire la critica de neconstitutionalitate raportata la dispozitiile art. 50 din Constitutie, Curtea constata ca si aceasta este neintemeiata, deoarece dispozitiile criticate fac parte dintr-un ansamblu de norme ce vizeaza tocmai protectia persoanelor cu handicap. Totodata, se observa ca prin Legea nr. 340/2023 legiuitorul a prevazut in mod expres obligatia comisiei de evaluare de a stabili un termen permanent de valabilitate a certificatului de handicap, in cazul indeplinirii conditiilor prevazute de lege.
25. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
| CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii DECIDE: |
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Mihaela Toth in Dosarul nr. 1.204/107/2019 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 87 alin. (11) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 24 septembrie 2024.
-****-
| PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean |
Un produs marca 