Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Articol unic. – Se ratifica Conventia nr. 190/2019 privind eliminarea violentei si a hartuirii in lumea muncii, adoptata la cea de-a 108-a sesiune a Conferintei Internationale a Muncii a Organizatiei Internationale a Muncii, la Geneva la 21 iunie 2019.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
ALFRED-ROBERT SIMONIS
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
SORIN-MIHAI CIMPEANU
privind eliminarea violentei si a hartuirii in lumea muncii, adoptata de Conferinta in cadrul celei de-a o suta opta sesiuni, Geneva, 21 iunie 2019
*) Traducere.
Preambul
Conferinta generala a Organizatiei Internationale a Muncii,
convocata la Geneva de catre Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii si reunita in cea de-a 108-a sesiune (centenara) la 10 iunie 2019 si
reamintind faptul ca Declaratia de la Philadelphia afirma ca toate fiintele umane, indiferent de rasa, credinta sau sex, au dreptul sa se bucure atat de bunastarea lor materiala, cat si de dezvoltarea lor spirituala in conditii de libertate si demnitate, de securitate economica si egalitate de sanse si
reafirmand relevanta conventiilor fundamentale ale Organizatiei Internationale a Muncii si
reamintind alte instrumente internationale relevante, cum ar fi Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala, Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeilor, Conventia internationala pentru protectia drepturilor tuturor lucratorilor migranti si ale membrilor familiilor acestora si Conventia privind drepturile persoanelor cu dizabilitati si
recunoscand dreptul fiecarei persoane la o lume a muncii fara violenta si hartuire, inclusiv violenta si hartuire bazate pe gen, si
recunoscand faptul ca violenta si hartuirea in lumea muncii pot constitui o incalcare sau un abuz la adresa drepturilor omului si ca violenta si hartuirea reprezinta o amenintare la adresa egalitatii de sanse, sunt inacceptabile si incompatibile cu munca decenta si
recunoscand importanta unei culturi a muncii bazate pe respectul reciproc si demnitatea fiintei umane in prevenirea violentei si hartuirii si
reamintind faptul ca statele membre au o responsabilitate importanta in promovarea unui mediu general de toleranta zero fata de violenta si hartuire pentru a facilita prevenirea unor astfel de comportamente si practici si ca toti actorii din lumea muncii trebuie sa se abtina, sa previna si sa abordeze violenta si hartuirea si
recunoscand ca violenta si hartuirea la locul de munca afecteaza sanatatea psihologica, fizica si sexuala, demnitatea si mediul familial si social al unei persoane si recunoscand ca violenta si hartuirea afecteaza, de asemenea, calitatea serviciilor publice si private si pot impiedica persoanele, in special femeile, sa acceseze, sa ramana si sa avanseze pe piata muncii si
constatand ca violenta si hartuirea sunt incompatibile cu promovarea intreprinderilor durabile si au un impact negativ asupra organizarii muncii, a relatiilor la locul de munca, a gradului de implicare a lucratorilor, a reputatiei intreprinderii si a productivitatii si
recunoscand ca violenta si hartuirea bazate pe gen afecteaza in mod disproportionat femeile si fetele si recunoscand ca o abordare incluziva, integrata si sensibila la dimensiunea de gen, care abordeaza cauzele si factorii de risc subiacenti, inclusiv stereotipurile de gen, formele multiple si intersectionale de discriminare si relatiile inegale de putere bazate pe diferenta de gen, este esentiala pentru a pune capat violentei si hartuirii in lumea muncii si
constatand ca violenta domestica poate afecta ocuparea fortei de munca, productivitatea, sanatatea si siguranta si ca guvernele, organizatiile patronale si sindicale si institutiile de pe piata muncii pot contribui, ca parte a altor masuri, la recunoasterea, oferirea unui raspuns si abordarea impactului violentei domestice si
dupa ce a decis cu privire la adoptarea anumitor propuneri privind violenta si hartuirea in lumea muncii, care se afla la al cincilea punct pe agenda sesiunii, si
stabilind ca aceste propuneri vor lua forma unei conventii internationale,
adopta astazi, la douazeci si unu iunie doua mii nouasprezece, urmatoarea conventie, care va fi denumita "Conventia privind violenta si hartuirea, 2019":
DEFINITII
Art. 1
1. In sensul prezentei conventii:
a) expresia "violenta si hartuire" in lumea muncii se refera la o serie de comportamente si practici inacceptabile sau amenintari ale acestora, indiferent daca au loc in mod izolat sau repetat, care au scopul de a genera, genereaza sau pot genera un prejudiciu fizic, psihologic, sexual sau economic si includ violenta si hartuirea bazate pe diferenta de gen;
b) expresia "violenta si hartuire bazata pe diferenta de gen" inseamna violenta si hartuire indreptate impotriva persoanelor din cauza sexului sau genului acestora sau care afecteaza in mod disproportionat persoanele de un anumit sex sau gen si include hartuirea sexuala.
2.Fara a aduce atingere alineatului (1) literele (a) si (b) din prezentul articol, definitiile din legile si reglementarile nationale pot sa prevada un concept unic sau concepte separate.
DOMENIU DE APLICARE
Art. 2
1. Prezenta conventie protejeaza lucratorii si alte persoane din lumea muncii, inclusiv angajatii, astfel cum sunt definiti de legislatia si practica nationala, precum si persoanele care lucreaza, indiferent de statutul lor contractual, persoanele aflate in perioada de formare, inclusiv stagiarii si ucenicii, lucratorii carora le-a incetat raportul de munca, voluntarii, persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si persoanele care au depus cereri pentru ocuparea unui loc de munca, precum si persoanele care exercita autoritatea, indatoririle sau responsabilitatile unui angajator.
2. Prezenta conventie se aplica tuturor sectoarelor, fie ele private sau publice, atat in economia formala, cat si in cea informala, in zonele urbane, precum si in zonele rurale.
Art. 3. - Prezenta conventie se aplica violentei si hartuirii in lumea muncii care apar pe parcursul, in legatura cu sau care rezulta din munca:
a) la locul de munca, inclusiv in spatiile publice si private atunci cand acestea constituie un loc de munca;
b) in locurile in care lucratorul este platit, se odihneste sau mananca sau foloseste grupurile sanitare, instalatiile pentru spalare si vestiarele;
c) in timpul deplasarilor, calatoriilor, instruirii, evenimentelor sau activitatilor sociale in interes de serviciu;
d) prin intermediul comunicarilor legate de munca, inclusiv cele efectuate prin tehnologia informatiei si comunicatiilor;
e) in spatiile de cazare puse la dispozitie de angajator; si
f) pe durata deplasarii catre si dinspre locul de munca.
PRINCIPII DE BAZA
Art. 4
1. Fiecare stat membru care ratifica prezenta conventie va respecta, va promova si va asigura exercitarea dreptului fiecarei persoane la o lume a muncii lipsita de violenta si hartuire.
2. Fiecare stat membru va adopta, in conformitate cu legislatia si circumstantele nationale si in consultare cu organizatiile patronale si sindicale reprezentative, o abordare incluziva, integrata si sensibila la dimensiunea de gen pentru prevenirea si eliminarea violentei si hartuirii in lumea muncii. O astfel de abordare ar trebui sa ia in considerare violenta si hartuirea care implica parti terte, acolo unde este cazul, si va include:
a) interzicerea prin lege a violentei si hartuirii;
b) asigurarea faptului ca politicile relevante abordeaza violenta si hartuirea;
c) adoptarea unei strategii cuprinzatoare in vederea implementarii masurilor pentru prevenirea si combaterea violentei si hartuirii;
d) stabilirea sau consolidarea mecanismelor de aplicare si monitorizare;
e) asigurarea accesului la caile de atac si a sprijinului pentru victime;
f) stabilirea de sanctiuni;
g) dezvoltarea de instrumente, indrumari, educatie si formare si cresterea nivelului de constientizare, in forme accesibile, dupa caz; si
h) asigurarea unor mijloace eficiente de inspectie si ancheta a cazurilor de violenta si hartuire, inclusiv prin intermediul inspectoratelor de munca sau al altor organisme competente.
3. Pe parcursul adoptarii si implementarii abordarii la care se face referire la punctul 2 al prezentului articol, fiecare membru va recunoaste rolurile si functiile diferite si complementare ale guvernelor, angajatorilor si lucratorilor si organizatiilor acestora, luand in considerare natura variata si intinderea responsabilitatilor care le revin.
Art. 5. – In vederea prevenirii si eliminarii violentei si hartuirii in lumea muncii, fiecare membru va respecta, va promova si va asigura exercitarea principiilor fundamentale si drepturilor la locul de munca, respectiv libertatea de asociere si recunoastere efectiva a dreptului la negociere colectiva, eliminarea tuturor formelor de munca fortata sau obligatorie, abolirea efectiva a muncii copiilor si eliminarea discriminarii in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca, precum si promovarea muncii decente.
Art. 6. – Fiecare membru va adopta legi, reglementari si politici care sa asigure dreptul la egalitate si nediscriminare la angajare si ocuparea unui loc de munca, inclusiv pentru lucratorii femei, precum si pentru lucratorii si alte persoane care apartin unuia sau mai multor grupuri vulnerabile sau unor grupuri aflate in situatii vulnerabile care sunt afectate in mod disproportionat de violenta si hartuire in lumea muncii.
PROTECTIE SI PREVENTIE
Art. 8. – Fiecare membru va lua masurile corespunzatoare pentru a preveni violenta si hartuirea in lumea muncii, inclusiv:
a) recunoasterea rolului important pe care il au autoritatile publice in cazul lucratorilor din economia informala;
c) luarea masurilor pentru protejarea eficienta a acestor persoane.
a) sa adopte si sa implementeze, in consultare cu lucratorii si cu reprezentantii acestora, o politica cu privire la violenta si hartuirea la locul de munca;
b) sa ia in considerare violenta si hartuirea, precum si riscurile psihosociale asociate acestora in gestionarea sigurantei si sanatatii la locul de munca;
c) sa identifice pericolele si sa evalueze riscurile de producere a violentei si hartuirii, cu participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora, si sa ia masuri de prevenire si control al acestora; si
d) sa ofere informatii si instruire lucratorilor si altor persoane vizate, in formatele accesibile si adecvate, cu privire la pericolele si riscurile identificate de producere a violentei si hartuirii si cu privire la masurile de preventie si protectie asociate, inclusiv cu privire la drepturile si responsabilitatile lucratorilor si ale altor persoane vizate prin raportare la politica la care se face referire la litera (a) din prezentul articol.
CAPITOLUL 5
APLICARE SI CAI DE ATAC
a) a monitoriza si a pune in aplicare legile si reglementarile nationale referitoare la violenta si hartuirea in lumea muncii;
b) a asigura un acces facil la cai de atac si remedii adecvate si eficace si la mecanisme si proceduri de raportare si solutionare a litigiilor sigure, echitabile si eficace in cazurile de violenta si hartuire in lumea muncii, precum:
(i) proceduri de reclamatie si de ancheta, precum si, dupa caz, mecanisme de solutionare a litigiilor la locul de munca;
(ii) mecanisme de solutionare a litigiilor in afara locului de munca;
(iii) tribunale si alte jurisdictii;
(iv) protectia impotriva victimizarii sau represaliilor impotriva reclamantilor, victimelor, martorilor si denuntatorilor; si
(v) masuri de sprijin de ordin juridic, social, medical si administrativ pentru reclamanti si pentru victime;
c) a proteja intimitatea acelor persoane implicate si confidentialitatea, in masura in care acest lucru este posibil, si, dupa caz, pentru a asigura ca cerintele cu privire la intimitate si confidentialitate nu sunt utilizate abuziv;
d) a prevedea sanctiuni, acolo unde este cazul, in cazurile de violenta si hartuire in lumea muncii;
e) a se asigura ca victimele violentei si hartuirii bazate pe diferenta de gen in lumea muncii au acces efectiv la mecanisme de depunere a reclamatiilor si de solutionare a litigiilor, sprijin, servicii si cai de atac sensibile la dimensiunea de gen, sigure si eficace;
f) a recunoaste efectele violentei in familie si, in masura in care aceste actiuni pot fi puse in practica in mod rezonabil, sa limiteze impactul acesteia asupra pietei muncii;
g) a se asigura ca lucratorii au dreptul de a se retrage dintr-o situatie de munca in legatura cu care au temeiuri justificate sa considere ca prezinta un pericol iminent si grav pentru viata, sanatate sau siguranta din cauza violentei si hartuirii, fara a suferi de pe urma unor represalii sau a altor consecinte disproportionate, si datoria de a informa conducerea; si
h) a se asigura ca inspectoratele de munca si alte autoritati competente, dupa caz, sunt investite cu autoritatea de a trata problema violentei si hartuirii in lumea muncii, inclusiv prin emiterea de ordine care sa solicite instituirea de indata a unor masuri executorii, precum si ordine de incetare a activitatii la locul de munca in cazuri de pericol iminent la adresa vietii, sanatatii sau sigurantei, care sa faca obiectul dreptului la apel in fata unei autoritati judiciare sau administrative, in conformitate cu prevederile legii.
CAPITOLUL 6
INDRUMARE, INSTRUIRE SI CRESTEREA GRADULUI DE CONSTIENTIZARE
a) violenta si hartuirea la locul de munca sunt abordate prin intermediul politicilor nationale relevante, precum cele referitoare la siguranta si sanatatea in lumea muncii, egalitate si nediscriminare si migratie;
b) angajatorii si lucratorii si organizatiilor acestora, precum si autoritatile relevante dispun de orientari, resurse, instruire sau alte instrumente, in formate accesibile, dupa caz, cu privire la violenta si hartuirea in lumea muncii, inclusiv privind violenta si hartuirea bazate pe diferenta de gen; si
c) sunt intreprinse initiative, inclusiv campanii de crestere a nivelului de constientizare.
CAPITOLUL 7
METODE DE PUNERE IN APLICARE
CAPITOLUL 8
DISPOZITII FINALE
Art. 14.
1. Prezenta conventie va fi obligatorie doar pentru membrii Organizatiei Internationale a Muncii a caror ratificare a fost inregistrata de catre directorul general al Biroului International al Muncii.
2. Aceasta va intra in vigoare dupa douasprezece luni de la inregistrarea ratificarilor a doua state membre de catre directorul general.
3. Ulterior, prezenta conventie va intra in vigoare pentru fiecare stat membru dupa douasprezece luni de la data la care ratificarea este inregistrata.
Art. 15.
1. Orice stat membru care a ratificat prezenta conventie poate sa o denunte dupa expirarea unei perioade de zece ani de la data intrarii initiale in vigoare a Conventiei, printr-un act comunicat directorului general al Biroului International al Muncii pentru inregistrare. Denuntarea va produce efect doar dupa un an de la data inregistrarii ei.
2. Orice stat membru care a ratificat prezenta conventie si care, in termen de un an de la expirarea perioadei de zece ani mentionate la alineatul precedent, nu isi exercita dreptul de denuntare prevazut in prezentul articol va fi obligat pentru o alta perioada de zece ani si, ulterior, poate denunta prezenta conventie in primul an al fiecarei noi perioade de zece ani, in conditiile prevazute in prezentul articol.
1. Directorul general al Biroului International al Muncii va notifica tuturor statelor membre ale Organizatiei Internationale a Muncii inregistrarea tuturor ratificarilor si denuntarilor care ii vor fi comunicate de membrii organizatiei.
2. Notificand membrilor organizatiei inregistrarea celei de-a doua ratificari care i-a fost comunicata, directorul general va atrage atentia membrilor organizatiei asupra datei la care va intra in vigoare prezenta conventie.
Art. 17. – Directorul general al Biroului International al Muncii va comunica secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, in vederea inregistrarii, in conformitate cu articolul 102 din Carta Organizatiei Natiunilor Unite, toate detaliile complete ale tuturor ratificarilor si denuntarilor care au fost inregistrate in conformitate cu dispozitiile articolelor precedente.
Art. 18. – Ori de cate ori va crede necesar, Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii va prezenta Conferintei generale un raport privind aplicarea prezentei conventii si va examina daca este cazul sa inscrie pe ordinea de zi a Conferintei problema revizuirii ei totale sau partiale.
Art. 19.
1. In cazul in care Conferinta adopta o noua conventie avand ca obiect revizuirea totala sau partiala a prezentei conventii si numai daca noua conventie nu prevede altfel:
a) ratificarea de catre un membru a noii conventii revizuite va implica de drept denuntarea imediata a prezentei conventii, fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 15 de mai sus, in cazul in care si atunci cand noua conventie de revizuire va intra in vigoare;
b) de la data intrarii in vigoare a noii conventii de revizuire, prezenta conventie inceteaza sa mai fie deschisa ratificarii de catre statele membre.
2. Prezenta conventie ramane, in orice caz, in vigoare in forma si continutul sau actual pentru acei membri care au ratificat-o, dar nu au ratificat conventia revizuita.
Art. 20. – Versiunile in limbile engleza si franceza ale textului prezentei conventii sunt autentice in egala masura.
Textul de mai sus reprezinta textul autentic al Conventiei, adoptat cu respectarea tuturor formalitatilor in cadrul Conferintei Generale a Organizatiei Internationale a Muncii pe parcursul celei de-a o suta opta sesiune a sa, care s-a desfasurat la Geneva si a fost declarata inchisa in ziua de douazeci si unu iunie 2019.