Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Buna ziua! Sunt Simona, Asistentul tau personal.
Click daca ai nevoie de ajutor!
X
Tine-ma minte

Ati uitat parola? Click aici pentru a recupera user/parola

Nu aveti cont?
X

Te rugam sa introduci adresa de email pe care ai folosit-o la inregistrarea contului tau.

X

Te rugam sa introduci adresa de email pe care ai folosit-o la inregistrarea contului tau.

Contul meu Inregistrare cont Testare gratuita
PortalCodulMuncii.ro
Portal actualizat la 1 Octombrie 2022
Un produs marca Rentrop&Straton

Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

Raspuns oferit de PortalCodulMuncii.ro
 PortalCodulMuncii.ro
contabil
09 Mar 2022

Decizie nr. 685 din 21 octombrie 2021 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicat in Monitorul Oficial nr. 143 din 11 februarie 2022


Valer Dorneanu    - presedinte
Cristian Deliorga    - judecator
Marian Enache    - judecator
Daniel Marius Morar    - judecator
Mona-Maria Pivniceru    - judecator
Gheorghe Stan    - judecator
Livia Doina Stanciu    - judecator
Elena-Simina Tanasescu    - judecator
Varga Attila    - judecator
Patricia Marilena Ionea    - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chirazi.
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. Exceptia a fost ridicata de Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti in Dosarul nr. 27.649/3/2017 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 265D/2019.
2. La apelul nominal se prezinta, pentru autorul exceptiei, domnul avocat Madalin Niculeasa, cu imputernicire avocatiala atasata la dosar. Lipseste partea Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Centrului Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti, care solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens, arata ca dispozitiile de lege criticate stabilesc un termen de prescriptie de 90 de zile aplicabil cererilor pe care angajatorii pot sa le faca pentru a recupera creantele platite in numele statului de la bugetul de stat. In anii 2013 si 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit in mod expres ca aceste creante au natura unor creante fiscale. Cu privire la aceasta creanta fiscala, legiuitorul stabileste doua termene de prescriptie diferite, in raport cu subiectul care formuleaza cererea. Daca cererea este formulata de angajator, termenul de prescriptie este de 90 de zile; daca statul este in postura de a recupera aceleasi creante fiscale, are la dispozitie 5 ani. Deci exista un regim juridic diferit din perspectiva recuperarii acestei creante fiscale. Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 694 din 20 octombrie 2015, paragraful 38, a stabilit ca nu exista nicio justificare obiectiva sau constitutionala pentru a se stabili un regim juridic diferit cu privire la recuperarea unei creante fiscale. De asemenea, arata ca in doctrina si in jurisprudenta s-a stabilit ca termenul de prescriptie este un element constitutiv al dreptului de acces la justitie. Dreptul de acces la justitie trebuie sa fie efectiv. Or, termenul de prescriptie de 90 de zile aplicabil unui drept substantial este unic, neputand fi intalnit in alt caz in Codul civil sau in Codul de procedura fiscala un termen mai mic de un an. Se impune a se analiza in ce masura acest termen afecteaza efectivitatea dreptului de acces la justitie. Comparat cu termenul de 5 ani pe care il are la dispozitie statul pentru a recupera creantele fiscale, desi nu are nevoie sa initieze un litigiu pentru a-si constitui titlul executoriu, contribuabilul, care are nevoie si de procesul de constituire a titlului de creanta, pentru ca trebuie sa se duca la judecator pentru a obtine hotararea judecatoreasca ce este titlu executoriu, are la dispozitie doar 90 de zile. Considera ca, in contextul dat, acest termen de 90 de zile afecteaza dreptul de acces liber la justitie.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata. Astfel, referindu-se la criticile de neconstitutionalitate vizand incalcarea art. 16 din Constitutie, arata ca, potrivit celor retinute in jurisprudenta Curtii Constitutionale, dispozitiile art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 instituie o norma de protectie, de favoare a asiguratului si nu se poate retine, in mod contrar, ca sunt in defavoarea acestuia. De asemenea, apreciaza ca nu este incalcat dreptul de acces liber la justitie, intrucat, practic, este vorba despre stabilirea unor conditii de exercitare a unui drept material in instanta, prin instituirea unui termen.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
5. Prin Incheierea din 21 ianuarie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 27.649/3/2017, Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. Exceptia a fost ridicata de Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti.
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata, in esenta, ca a platit indemnizatii de asigurari sociale de sanatate si ca a solicitat ulterior Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti restituirea acestor sume, dar ca solicitarea a fost respinsa, fiind invocata depasirea termenului de 90 de zile reglementat de art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005. Face o expunere a evolutiei reglementarilor in materie si arata ca in timp ce termenul in care solicitantii pot cere restituirea sumelor reprezentand indemnizatii de asigurari de sanatate a scazut de la 3 ani la 90 de zile, termenul in care casa de asigurari de sanatate trebuie sa efectueze plata sumelor aprobate creste in mod considerabil de la 15 zile la 60 de zile.
7. Autorul exceptiei considera ca dispozitiile art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat sunt lipsite de claritate si previzibilitate in ceea ce priveste termenul aplicabil pentru solicitarea restituirii indemnizatiilor si categoriile de persoane care trebuie sa respecte termenul de 90 de zile.
8. In sustinerea acestor critici, arata ca, asa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 7.193 din 8 noiembrie 2013, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, si Decizia nr. 647 din 25 februarie 2014, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, creanta constand in sumele solicitate la restituire de angajatorul platitor ca fiind achitate salariatilor sai cu titlu de indemnizatii de concedii medicale care depasesc suma contributiilor de concedii si indemnizatii datorate de platitor catre Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate are natura fiscala. Potrivit art. 219 din Codul de procedura fiscala, dreptul contribuabilului/platitorului de a cere restituirea creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la restituire. In acelasi sens dispuneau si prevederile vechiului Cod de procedura fiscala, si anume art. 135 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003. Or, in vreme ce casele de asigurari de sanatate pot recupera de la angajatorii platitori sumele achitate in mod excedentar cu titlu de indemnizatii in cadrul termenului general de prescriptie in materie fiscala, de 5 ani - potrivit art. 42 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, coroborat cu dispozitiile art. 110 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, respectiv cu cele ale art. 91 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 -, angajatorii platitori pot recupera aceleasi sume reprezentand indemnizatii achitate catre beneficiari in mod excedentar fata de sumele datorate Fondului national unic de asigurari de sanatate (FNUASS) cu titlu de contributii de concedii si indemnizatii intr-un termen de numai 90 de zile de la momentul la care acestia devin indreptatiti la restituire. Se configureaza, in raport cu cele de mai sus, antinomiile legislative relevate de interpretarea dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 in coroborare cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 (pentru cererile corespunzatoare perioadei septembrie-decembrie 2015) si, respectiv, in coroborare cu prevederile Legii nr. 227/2015 (pentru cererile corespunzatoare perioadei ianuarie 2016-iulie 2016), care circumstantiaza si diferenta de tratament juridic instituita intre angajatorul platitor si casele de asigurari de sanatate. Or, cel putin in ceea ce priveste antinomia legislativa ce rezulta din interpretarea dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 in coroborare cu prevederile Legii nr. 227/2015, aceasta va trebui intotdeauna solutionata in favoarea legii, avand in vedere ca dispozitiile Codului de procedura fiscala constituie procedura de drept comun pentru administrarea creantelor fiscale.
9. Autorul aminteste si ca, in jurisprudenta sa, asa cum este Decizia nr. 694 din 20 octombrie 2015, Curtea Constitutionala nu a ezitat sa retina ca din ansamblul reglementarii Codului de procedura fiscala nu rezulta argumente ce ar putea justifica in mod obiectiv o diferenta substantiala de tratament juridic intre stat si contribuabil, in cadrul raportului juridic de drept fiscal.
10. De asemenea, arata si ca este necesar a se observa disproportia vadita intre cele doua termene in care poate fi obtinuta restituirea. Mai precis, diferenta de tratament trebuie analizata cu luarea in considerare a disproportiei dintre termenul de 5 ani si cel de 90 de zile, respectiv cu observarea raportului de proportionalitate dintre cele doua termene. Considera ca nu este vorba despre o diferenta de tratament care se configureaza la nivelul nuantelor, ci despre una care afecteaza insasi substanta dreptului la restituire al angajatorului platitor.
11. Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile de lege criticate sunt lipsite de claritate si previzibilitate din cauza largirii succesive a sferei de aplicare a termenului de 90 de zile, prin adaugarea unor noi categorii de persoane carora acesta urmeaza a li se aplica. In acelasi timp, aceste modificari aduse dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 nu tin seama de jurisprudenta constanta a instantelor nationale cu privire la natura fiscala a raportului juridic dintre angajatorii platitori si casele de asigurari sociale de sanatate. Incalcarea dreptului de proprietate privata se evidentiaza in raport cu modul in care prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 restrang dreptul angajatorului de a solicita restituirea sumelor cu care acesta din urma a creditat un buget special al statului, respectiv: (i) configurarea angajatorului platitor ca o veriga intermediara intre asigurat si casele de asigurari sociale de sanatate; (ii) obligatia legala a angajatorului de a credita bugetul special al statului; si (iii) restrangerea dreptului angajatorului platitor de a solicita restituirea, prin reducerea termenului in care poate fi solicitata restituirea, de la 5 ani la 90 de zile. Astfel, aminteste ca in ipoteza in care asiguratul se afla in situatia de a solicita si de a i se acorda drepturile banesti reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, indemnizatiile vor fi platite de angajator salariatului, angajatorul urmand sa retina sumele platite din contributiile de concedii si indemnizatii datorate FNUASS pentru luna respectiva, in acord cu dispozitiile art. 38 alin. (1) din acelasi act normativ. De multe ori, sumele reprezentand indemnizatii ce trebuie achitate salariatilor depasesc suma contributiilor de concedii si indemnizatii datorate de angajator intr-o anumita luna. Intr-o atare situatie, pana la momentul la care angajatorul va recupera de la FNUASS sumele achitate salariatilor in mod excedentar fata de sumele reprezentand contributii de concedii si indemnizatii, angajatorul crediteaza practic FNUASS cu resursele banesti proprii.
12. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 stabileste posibilitatea pentru angajatorul platitor de a obtine restituirea de la FNUASS a sumelor de bani achitate salariatilor in mod excedentar fata de contributiile datorate FNUASS, insa atingerea adusa dreptului de proprietate privata rezulta cu evidenta din limitarea posibilitatii de a solicita restituirea intr-un termen de 90 de zile, iar aceasta in conditiile in care termenul de prescriptie in materie fiscala este de 5 ani, iar termenul de prescriptie in materia dreptului civil este de 3 ani.
13. Nerespectarea termenului de 90 de zile pentru recuperarea sumelor platite din patrimoniul propriu conduce, in practica, la pierderea definitiva a posibilitatii de a obtine rambursarea acestor sume, in lipsa oricarei alte posibilitati procedurale de a obtine restituirea.
14. Relevanta in aprecierea incalcarii dreptului de proprietate privata a angajatorului platitor considera ca este si practica administrativa. Astfel, chiar daca angajatorul formuleaza cererile sale de restituire cu respectarea termenului de 90 de zile, autoritatea administrativa competenta nu solutioneaza aceste cereri in termenul legal, ci de abia dupa momentul formularii unei actiuni judiciare de catre angajatorul platitor, la un interval de 3-4 ani de la momentul formularii cererii de restituire.
15. Drept consecinta, se ajunge la situatia in care contribuabilul sufera o diminuare a activului sau patrimonial si este lipsit de posibilitatea de a folosi sumele de bani reprezentand indemnizatii cu care acesta a creditat bugetul FNUASS, in timp ce statul se imbogateste fara temei juridic prin folosirea cu titlu gratuit a acelorasi sume, ceea ce pune in evidenta lipsa de proportionalitate intre exigentele interesului general si imperativul apararii drepturilor fundamentale ale omului.
16. Autorul exceptiei considera ca dispozitiile de lege criticate contravin si prevederilor constitutionale ale art. 53. In acest sens, arata ca lipsa de previzibilitate si de precizie a prevederilor art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 atrage neindeplinirea conditiei ca ingerinta sa fie prevazuta de lege, intrucat indeplinirea acestei conditii presupune, ca premisa, respectarea exigentelor referitoare la calitatea legii. De asemenea, lipsa totala a compensatiei, ca urmare a privarii de proprietate, conduce la incalcarea dreptului de proprietate privata, prin ruperea echilibrului dintre interesul individual si cel general. In plus, diferenta semnificativa de tratament dintre stat si contribuabil/platitor nu apare a avea o justificare obiectiva.
17. In sfarsit, autorul exceptiei sustine ca efectul concret al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 este acela de a transfera intr-o buna masura obligatia FNUASS de a suporta costul indemnizatiilor de concedii medicale catre platitorii angajatori, cu incalcarea principiului asezarii juste a sarcinilor fiscale si cu incalcarea dreptului de proprietate al platitorilor.
18. Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal apreciaza ca textul de lege criticat nu incalca prevederile constitutionale. In acest sens, arata, in esenta, ca dispozitiile de lege criticate au mai fost analizate de Curtea Constitutionala, care a constatat constitutionalitatea acestora.
19. In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
20. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
21. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
22. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, asa cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1005 din 19 decembrie 2017. Curtea constata ca, ulterior sesizarii sale, textul de lege criticat a fost modificat prin dispozitiile art. II pct. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, pentru abrogarea unor prevederi legale, precum si pentru stabilirea unor masuri in domeniul sanatatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 776 din 25 august 2020, solutia legislativa criticata fiind pastrata. In prezent, dispozitiile de lege criticate au urmatoarea redactare: "Indemnizatiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, cu respectarea prevederilor art. 361, in termen de 90 de zile de la data de la care persoanele prevazute la art. 1 alin. (1) si (2), art. 32 alin. (1), precum si platitorii prevazuti la art. 36 alin. (3) lit. a) si b) erau in drept sa le solicite".
23. Autorul exceptiei sustine ca aceste dispozitii de lege sunt contrare urmatoarelor prevederi constitutionale: art. 1 alin. (5) referitor la obligatia respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art. 44 alin. (1) si (2) teza intai privind proprietatea privata, art. 53 referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati si art. 56 alin. (2) privind asezarea justa a sarcinilor fiscale.
24. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textul de lege criticat reglementeaza termenul in care persoanele asigurate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in sistemul de asigurari sociale de sanatate, casele de asigurari de sanatate, angajatorii sau institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj pot solicita acordarea indemnizatiilor de asigurari de sanatate cuvenite sau recuperarea sumelor platite cu titlu de indemnizatii de asigurari sociale de la cei care au obligatia sa suporte plata acestor sume. In prezenta cauza, textul de lege este relevant pentru autorul exceptiei intrucat stabileste termenul in care se poate adresa casei de asigurari de sanatate pentru a recupera sumele platite asiguratilor cu titlu de indemnizatii de asigurari de sanatate care depasesc suma contributiilor datorate de acesta catre Fondul national unic de asigurari de sanatate (FNUASS).
25. O prima critica de neconstitutionalitate formulata se refera la lipsa de claritate si previzibilitate a dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 in ceea ce priveste termenul aplicabil pentru solicitarea restituirii indemnizatiilor si categoriile de persoane care trebuie sa respecte termenul de 90 de zile.
26. Fata de aceasta critica, Curtea retine ca termenul de 90 de zile, precum si momentul de la care incepe sa curga - respectiv "data de la care persoanele prevazute la art. 1 alin. (1) si (2), art. 32 alin. (1), precum si platitorii prevazuti la art. 36 alin. (3) lit. a) si b) erau in drept sa le solicite" - sunt clar mentionate in continutul reglementarii. Prin Decizia nr. 371 din 2 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 871 din 1 noiembrie 2016, paragraful 29, Curtea a retinut si ca "efectele nerespectarii termenului sunt evidente, de vreme ce textul de lege stabileste ca numai in termenul prevazut persoanele aflate in ipoteza normei «sunt in drept» sa solicite restituirea de la casele de asigurari sociale de sanatate, depasirea termenului avand ca efect decaderea din dreptul de a formula cererea de restituire".
27. Pretinsa neclaritate invocata de autorul exceptiei ar decurge din natura fiscala a creantei, care, in opinia acestuia, ar face incidente dispozitiile art. 219 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, potrivit carora "Dreptul contribuabilului/platitorului de a cere restituirea creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la restituire".
28. Curtea retine ca obligatia de a plati contributia de asigurari sociale de sanatate potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 este reglementata de prevederile titlului V capitolul III din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, constituind o obligatie fiscala. In mod corelativ, dreptul de a solicita plata indemnizatiilor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 reprezinta o creanta fiscala.
29. Cu toate acestea, Curtea apreciaza ca nu este sustinuta critica de neconstitutionalitate, intrucat nicio dispozitie constitutionala nu ii interzice legiuitorului ca, in functie de obiectivele reglementarii, sa stabileasca in anumite cazuri regimuri juridice diferite, derogatorii de la dreptul comun in materie. Astfel, referitor la stabilirea unui termen de doar 90 de zile pentru a solicita sumele reprezentand indemnizatiile de asigurari sociale, Curtea apreciaza ca sunt relevante cele retinute prin Decizia nr. 324 din 25 iunie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, in sensul ca "prin instituirea unui termen de 90 de zile, in ipoteza textului de lege criticat, legiuitorul a urmarit sa asigure o corelare intre veniturile incasate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate prin contributia asiguratilor si platile din acest fond catre aceiasi asigurati, pentru a evita situatiile cand, din cauza decalajului mare dintre data nasterii dreptului la indemnizatie si data solicitarii acestuia, s-ar putea ajunge la un dezechilibru intre veniturile fondului si cuantumul drepturilor decontate. In acest sens, trebuie amintit ca art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 a prevazut, inainte de modificarea sa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 36/2010, ca «Indemnizatiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, in termenul de prescriptie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era in drept sa le solicite». Modificarea acestui termen in sensul diminuarii sale a reprezentat una dintre masurile prin care, pe calea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/2010, legiuitorul si-a propus sa implementeze un mecanism menit sa protejeze asiguratii de o eventuala incapacitate de plata de catre Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate a drepturilor decontate din acest fond, masuri impuse, asa cum se arata in preambulul acestei ordonante, de «presiunile financiare exercitate asupra Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, determinate de cresterea cheltuielilor si a numarului beneficiarilor de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, nedublata insa de o crestere proportionala a veniturilor realizate din sumele reprezentand contributie pentru concedii si indemnizatii», precum si de «insuficienta sumelor alocate in cadrul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, asupra caruia in ultimii ani s-a exercitat o presiune din ce in ce mai crescuta a sumelor decontate beneficiarilor de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate»."
30. Cat priveste categoria persoanelor care intra in ipoteza textului de lege criticat, Curtea, prin Decizia nr. 371 din 2 iunie 2016, paragraful 28, a constatat ca aceasta este precis indicata de textul de lege, prin trimiterea expresa la dispozitiile din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 care enumera persoanele vizate.
31. Prin urmare, Curtea apreciaza ca sustinerile autorului exceptiei referitoare la contrarietatea dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 158/2005 cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie sunt neintemeiate.
32. In continuare, analizand criticile de neconstitutionalitate raportate la prevederile art. 44 alin. (1) si (2) teza intai si ale art. 53 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 575 din 12 iulie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 689 din 6 septembrie 2016, paragraful 19, a retinut ca "instituirea unui termen in care platitorii indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate sunt in drept sa le solicite, pe baza actelor justificative, nu incalca dreptul de proprietate privata si nici libertatea economica, de vreme ce aceste drepturi fundamentale se exercita in conditiile legii".
33. In prezenta cauza, autorul exceptiei invoca drept argument al incalcarii prevederilor art. 53 din Constitutie si tratamentul diferit dintre cel in drept sa solicite sumele reprezentand indemnizatii de asigurari de sanatate si casa de asigurari de sanatate din perspectiva termenelor in care pot fi recuperate sumele incasate necuvenit cu titlu de indemnizatii in temeiul art. 42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005.
34. Analizand o critica asemanatoare, Curtea, prin Decizia nr. 324 din 25 iunie 2013, a observat ca numai in mod aparent situatiile invocate sunt analoage ori comparabile. Astfel, desi atat art. 40 alin. (1), cat si art. 42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 se refera la sume acordate cu titlu de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate aferente concediilor medicale, situatiile avute in vedere de legiuitor sunt evident diferite. In timp ce textul de lege supus analizei de constitutionalitate stabileste una dintre conditiile obtinerii dreptului la indemnizatia acordata in temeiul ordonantei amintite, respectiv termenul in care beneficiarul poate solicita acordarea acestei indemnizatii, art. 42 se refera la dreptul celor care au platit aceste sume de a le recupera de la cei care le-au incasat necuvenit. Diferenta de situatie este determinata in primul rand de efectele urmarite de legiuitor prin instituirea celor doua termene. Astfel, prin instituirea unui termen de 90 de zile, in ipoteza textului de lege criticat, legiuitorul a urmarit sa asigure o corelare intre veniturile incasate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate prin contributia asiguratilor si platile din acest fond catre aceiasi asigurati, pentru a evita situatiile cand, din cauza decalajului mare dintre data nasterii dreptului la indemnizatie si data solicitarii acestuia, s-ar putea ajunge la un dezechilibru intre veniturile fondului si cuantumul drepturilor decontate. Pe de alta parte, recuperarea sumelor de bani acordate in mod necuvenit din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate nu urmareste satisfacerea unui drept individual, ci protejarea unui interes public care consta in asigurarea si protejarea fondurilor publice din care se deconteaza aceste indemnizatii, situatie evident diferita de cea avuta in vedere de textul de lege supus analizei de constitutionalitate.
35. In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea art. 56 alin. (2) din Constitutie, Curtea apreciaza ca aceste prevederi constitutionale nu au legatura cu dispozitiile de lege criticate care instituie un termen de solicitare a indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate.
36. In sfarsit, referitor la criticile de neconstitutionalitate vizand incalcarea dreptului de acces la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, Curtea constata ca acestea au fost formulate direct in fata instantei de contencios constitutional, in cadrul sedintei de judecata, si nu se regasesc in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum a fost ridicata in fata Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal, nefiind retinute, in consecinta, in incheierea prin care instanta de judecata a sesizat Curtea Constitutionala.
37. Curtea aminteste ca, potrivit jurisprudentei sale, temeiurile exceptiei de neconstitutionalitate sunt cele precizate prin incheierea de sesizare a instantei de judecata in fata careia a fost invocata exceptia, astfel ca in fata Curtii Constitutionale nu pot fi invocate alte temeiuri ale exceptiei decat cele stabilite prin incheierea de sesizare (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013).
38. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti in Dosarul nr. 27.649/3/2017 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 40 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 21 octombrie 2021.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea





 
Newsletter PortalCodulMuncii.ro

Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletterul Portalcodulmuncii.ro si primesti cadou Raportul special "3 modele Editabile de Fise de Post si Evaluare"!

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016


Articole similare

Apr302015

REGULAMENT privind concediile judecatorilor si procurorilor

de Colectiv Portal Codul Muncii 30 Apr 2015
Hotararea nr. 325 din 24 august 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind concediile judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 815 din 8 septembrie 2005 In temeiul dispozitiilor art. 133 alin. (5) si (7) din Constitutia Romaniei, republicata, si ale art. 24 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu ...
Apr302015

Ultima modificare cu privire la concediile judecatorilor si procurorilor

de Colectiv Portal Codul Muncii 30 Apr 2015
Hotararea nr. 327 din 7 aprilie 2015 pentru modificarea Regulamentului privind concediile judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 287 din 28 aprilie 2015 Avand in vedere dispozitiile art. 106 lit. i) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si ...
x