| Valer Dorneanu | - presedinte |
| Cristian Deliorga | - judecator |
| Marian Enache | - judecator |
| Daniel Marius Morar | - judecator |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecator |
| Livia Doina Stanciu | - judecator |
| Elena-Simina Tanasescu | - judecator |
| Varga Attila | - judecator |
| Cosmin-Marian Vaduva | - magistrat-asistent |
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) ultima teza, cu referire la sintagma "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii", din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, exceptie ridicata de Vasile Dragu in Dosarul nr. 2.943/121/2018 al Tribunalului Galati - Sectia I civila si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 944D/2019.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor, procedura de instiintare fiind legal indeplinita.
3. Presedintele dispune sa se faca apelul si in dosarele nr. 945D/2019, nr. 1.005D/2019, nr. 1.147D/2019, nr. 1.214D/2019, nr. 1.356D/2019, nr. 1357D/2019, nr. 1.408D/2019, nr. 1.414D/2019, nr. 1.474D/2019, nr. 1.483D/2019, nr. 1.502D/2019, nr. 1.505D/2019, nr. 1.545D/2019-1.550D/2019, nr. 1.560D/2019-1.563D/2019, nr. 1.585D/2019, nr. 1.594D/2019, nr. 1.595D/2019, nr. 1.672D/2019, nr. 1.737D/2019, nr. 1.738D/2019, nr. 2.016D/2019, nr. 2.109D/2019, nr. 2.338D/2019, nr. 2.376D/2019, nr. 2.570D/2019, nr. 2.582D/2019, nr. 2.675D/2019, nr. 2.676D/2019, nr. 2.863D/2019, nr. 2.885D/2019, nr. 2.923D/2019, nr. 2.929D/2019, nr. 2.935D/2019, nr. 2.936D/2019, nr. 3.034D/2019, nr. 3.279D/2019, nr. 3.384D/2019, nr. 3.386D/2019, nr. 3.388D/2019-3.391D/2019 si nr. 3.439D/2019, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) ultima teza, cu referire la sintagma "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii" din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, exceptie ridicata de Vasile Paduraru, Neculai Dogaru, Neculai Bardas, Dumitru Hardon, Emil Eni, Dumitru Macau si Dumitrache Oanca in dosarele nr. 2.892/121/2018, nr. 3.081/121/2018, nr. 3.077/121/2018, nr. 3.043/121/2018, nr. 2.733/121/2018, nr. 2.893/121/2018 si nr. 1.573/121/2019 ale Tribunalului Galati - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Vasile Nastac in Dosarul nr. 2.864/121/2018 al Tribunalului Galati - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Nicolae Preda, Lucian Nicolaescu, Dumitru Matache, Gheorghe Daniel Grunta si Mihail Marton in dosarele nr. 1.481/97/2018, nr. 2.042/97/2018, nr. 4.151/97/2017, nr. 1.511/97/2018 si nr. 2.167/97/2018 ale Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, si ale art. 1692 din aceeasi lege, exceptie ridicata de Mihai Ceuca in Dosarul nr. 1.136/97/2018 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010, in raport cu dezlegarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, exceptie ridicata de Viorel Andreica in Dosarul nr. 3.266/97/2018 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010, precum si ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Steluta Violeta Grigore, Ioan Preda, Felicia Ghizela Mocanu, Cornel Petroesc si Petru Barabula in dosarele nr. 1.893/97/2018, nr. 347/97/2018, nr. 704/97/2018, nr. 1.323/97/2018 si nr. 4.098/97/2017 ale Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, exceptie ridicata de Ioan Cimpean in Dosarul nr. 1.474/97/2018 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Florin Ionita, Endre Istvan Somogyi si Valer Rebeleanu in dosarele nr. 3.772/100/2017, nr. 778/100/2018 si nr. 7.800/117/2017 ale Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, exceptie ridicata de Ioan Crainic, Ioan Mesaros, Mircea Rad, Ioan Moldovan si Constantin Odae in dosarele nr. 1.442/100/2018, nr. 1.605/100/2018, nr. 784/100/2018, nr. 2.001/100/2018 si nr. 1.634/100/2018 ale Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Gafia Faur in Dosarul nr. 818/100/2018 al Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum si ale art. 1692 din aceeasi lege, exceptie ridicata de Aurel Radu si Gavrila Mihali in dosarele nr. 734/100/2018 si nr. 720/100/2018 ale Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Bela Molnar in Dosarul nr. 867/84/2018 al Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale, a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Ion Pupaza in Dosarul nr. 1.933/95/2018 al Tribunalului Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Eugen Pirtea in Dosarul nr. 641/30/2018 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 si ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Pavel Iordache in Dosarul nr. 642/30/2018 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Nicolae Onet, Gheorghe Zeleneac, Alexandru Kadas, Magdalena Benyovszki, Nelu Iacob, Samuel Bucsi, Constantin Chiritoiu, Tudor Biholar si Mihaita Veres in dosarele nr. 983/97/2018, nr. 811/97/2018, nr. 1.533/97/2018, nr. 2.383/97/2018, nr. 2.388/97/2018, nr. 2.549/97/2018, nr. 1.415/97/2018, nr. 2.384/97/2018 si nr. 593/97/2019 ale Tribunalului Hunedoara - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Iosif Bucsa in Dosarul nr. 4.074/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 si ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Ilie Matei in Dosarul nr. 793/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, exceptie ridicata de Nicu Dumitra in Dosarul nr. 2.891/120/2018 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Cristel George Ciuca in Dosarul nr. 1.102/101/2018 al Curtii de Apel Craiova - Sectia I civila, a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Ilie Prapuceanu in Dosarul nr. 2.238/95/2018 al Curtii de Apel Craiova - Sectia I civila, precum si a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010, exceptie ridicata de Florea Sima in Dosarul nr. 1.456/122/2017 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale.
4. La apelul nominal se constata lipsa partilor, procedura de instiintare fiind legal indeplinita.
5. Avand in vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in dosarele sus-mentionate, Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor nr. 945D/2019, nr. 1.005D/2019, nr. 1.147D/2019, nr. 1.214D/2019, nr. 1.356D/2019, nr. 1.357D/2019, nr. 1.408D/2019, nr. 1.414D/2019, nr. 1.474D/2019, nr. 1.483D/2019, nr. 1.502D/2019, nr. 1.505D/2019, nr. 1.545D/2019-1.550D/2019, nr. 1.560D/2019-1.563D/2019, nr. 1.585D/2019, nr. 1.594D/2019, nr. 1.595D/2019, nr. 1.672D/2019, nr. 1.737D/2019, nr. 1.738D/2019, nr. 2.016D/2019, nr. 2.109D/2019, nr. 2.338D/2019, nr. 2.376D/2019, nr. 2.570D/2019, nr. 2.582D/2019, nr. 2.675D/2019, nr. 2.676D/2019, nr. 2.863D/2019, nr. 2.885D/2019, nr. 2.923D/2019, nr. 2.929D/2019, nr. 2.935D/2019, nr. 2.936D/2019, nr. 3.034D/2019, nr. 3.279D/2019, nr. 3.384D/2019, nr. 3.386D/2019, nr. 3.388D/2019-3.391D/2019 si nr. 3.439D/2019 la Dosarul nr. 944D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu masura conexarii. Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 945D/2019, nr. 1.005D/2019, nr. 1.147D/2019, nr. 1.214D/2019, nr. 1.356D/2019, nr. 1.357D/2019, nr. 1.408D/2019, nr. 1.414D/2019, nr. 1.474D/2019, nr. 1.483D/2019, nr. 1.502D/2019, nr. 1.505D/2019, nr. 1.545D/2019-1.550D/2019, nr. 1.560D/2019-1.563D/2019, nr. 1.585D/2019, nr. 1.594D/2019, nr. 1.595D/2019, nr. 1.672D/2019, nr. 1.737D/2019, nr. 1.738D/2019, nr. 2.016D/2019, nr. 2.109D/2019, nr. 2.338D/2019, nr. 2.376D/2019, nr. 2.570D/2019, nr. 2.582D/2019, nr. 2.675D/2019, nr. 2.676D/2019, nr. 2.863D/2019, nr. 2.885D/2019, nr. 2.923D/2019, nr. 2.929D/2019, nr. 2.935D/2019, nr. 2.936D/2019, nr. 3.034D/2019, nr. 3.279D/2019, nr. 3.384D/2019, nr. 3.386D/2019, nr. 3.388D/2019-3.391D/2019 si nr. 3.439D/2019 la Dosarul nr. 944D/2019, care este primul inregistrat.
6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita mentinerea jurisprudentei Curtii Constitutionale cu privire la problema de drept care face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, nefiind motive de modificare a acesteia.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:7. Prin Sentintele civile nr. 305 si nr. 304 din 28 martie 2019, nr. 379 din 17 aprilie 2019, nr. 311, nr. 310, nr. 309 si nr. 312 din 1 aprilie 2019 si nr. 1.337 din 28 noiembrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 2.943/121/2018, nr. 2.892/121/2018, nr. 3.081/121/2018, nr. 3.077/121/2018, nr. 3.043/121/2018, nr. 2.733/121/2018, nr. 2.893/121/2018 si nr. 1.573/121/2019, Tribunalul Galati - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) ultima teza, cu referire la sintagma "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii" din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Exceptiile au fost ridicate de Vasile Dragu, Vasile Paduraru, Neculai Dogaru, Neculai Bardas, Dumitru Hardon, Emil Eni, Dumitru Macau si Dumitrache Oanca si fac obiectul dosarelor Curtii nr. 944D/2019, nr. 945D/2019, nr. 1.408D/2019, nr. 1.547D/2019, nr. 1.548D/2019, nr. 1.549D/2019, nr. 1.550D/2019 si nr. 3.279D/2019.
8. Prin Sentinta civila nr. 391 din 18 aprilie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 2.864/121/2018, Tribunalul Galati - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Exceptia a fost ridicata de Vasile Nastac si face obiectul Dosarului Curtii nr. 1.483D/2019.
9. Prin incheierile din 28 martie 2019, 11 aprilie 2019, 14 mai 2019, 25 iunie 2019 si 4 decembrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 1.481/97/2018, nr. 2.042/97/2018, nr. 4.151/97/2017, nr. 1.511/97/2018 si nr. 2.167/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010. Exceptiile au fost ridicate de Nicolae Preda, Lucian Nicolaescu, Dumitru Matache, Gheorghe Daniel Grunta si Mihail Marton si fac obiectul dosarelor Curtii nr. 1.005D/2019, nr. 1.214D/2019, nr. 1.585D/2019, nr. 2.016D/2019 si nr. 3.390D/2019.
10. Prin Incheierea din 17 aprilie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.136/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, si ale art. 1692 din aceeasi lege. Exceptia a fost ridicata de Mihai Ceuca si face obiectul Dosarului Curtii nr. 1.147D/2019.
11. Prin Incheierea din 16 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 3.266/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010, in raport cu dezlegarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Exceptia a fost ridicata de Viorel Andreica si face obiectul Dosarului Curtii nr. 2.570D/2019.
12. Prin Incheierea din 17 octombrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.893/97/2018, si prin incheierile din 4 decembrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 347/97/2018, nr. 704/97/2018, nr. 1.323/97/2018 si nr. 4.098/97/2017, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010, precum si ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila. Exceptiile au fost ridicate de Steluta Violeta Grigore, Ioan Preda, Felicia Ghizela Mocanu, Cornel Petroesc si Petru Barabula si fac obiectul dosarelor Curtii nr. 3.034D/2019, nr. 3.384D/2019, nr. 3.386D/2019, nr. 3.388D/2019 si nr. 3.391D/2019.
13. Prin Incheierea din 4 decembrie 2019, indreptata prin Incheierea civila nr. 20 din 4 martie 2020, pronuntata in Dosarul nr. 1.474/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Exceptia a fost ridicata de Ioan Cimpean si face obiectul Dosarului Curtii nr. 3.389D/2019.
14. Prin incheierile din 6 mai 2019, pronuntate in dosarele nr. 3.772/100/2017 si nr. 778/100/2018, si prin Incheierea civila din 25 septembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 7.800/117/2017, Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Exceptiile au fost ridicate de Florin Ionita, Endre Istvan Somogyi si Valer Rebeleanu si fac obiectul dosarelor Curtii nr. 1.356D/2019, nr. 1.357D/2019 si nr. 2.885D/2019.
15. Prin incheierile civile din 22 aprilie 2019, 13 mai 2019, 20 iunie 2019, 13 septembrie 2019 si 16 septembrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 1.442/100/2018, nr. 1.605/100/2018, nr. 784/100/2018, nr. 2.001/100/2018 si nr. 1.634/100/2018, Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Exceptiile au fost ridicate de Ioan Crainic, Ioan Mesaros, Mircea Rad, Ioan Moldovan si Constantin Odae si fac obiectul dosarelor Curtii nr. 1.502D/2019, nr. 1.505D/2019, nr. 2.109D/2019, nr. 2.675D/2019 si nr. 2.923D/2019.
16. Prin Incheierea civila din 23 octombrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 818/100/2018, Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010. Exceptia a fost ridicata de Gafia Faur si face obiectul Dosarului Curtii nr. 2.863D/2019.
17. Prin incheierile din 24 octombrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 734/100/2018 si nr. 720/100/2018, Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, si ale art. 1692 din aceeasi lege. Exceptiile au fost ridicate de Aurel Radu si Gavrila Mihali si fac obiectul dosarelor Curtii nr. 2.935D/2019 si nr. 2.936D/2019.
18. Prin Incheierea civila din 15 noiembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 867/84/2018, Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala din Legea nr. 263/2010. Exceptia a fost ridicata de Bela Molnar si face obiectul Dosarului Curtii nr. 3.439D/2019.
19. Prin Incheierea din 13 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.933/95/2018, Tribunalul Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010. Exceptia a fost ridicata de Ion Pupaza si face obiectul Dosarului Curtii nr. 1.414D/2019.
20. Prin Incheierea din 10 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 641/30/2018, Curtea de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010. Exceptia a fost ridicata de Eugen Pirtea si face obiectul Dosarului Curtii nr. 1.474D/2019.
21. Prin Incheierea din 8 octombrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 642/30/2018, Curtea de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 si ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila. Exceptia a fost ridicata de Pavel Iordache si face obiectul Dosarului Curtii nr. 2.676D/2019.
22. Prin incheierile din 20 mai 2019, pronuntate in dosarele nr. 983/97/2018, nr. 811/97/2018, nr. 1.533/97/2018, nr. 2.383/97/2018, nr. 2.388/97/2018, nr. 2.549/97/2018, nr. 1.415/97/2018 si nr. 2.384/97/2018, precum si prin Incheierea din 27 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 593/97/2019, Tribunalul Hunedoara - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala din Legea nr. 263/2010. Exceptiile au fost ridicate de Nicolae Onet, Gheorghe Zeleneac, Alexandru Kadas, Magdalena Benyovszki, Nelu Iacob, Samuel Bucsi, Constantin Chiritoiu, Tudor Biholar si Mihaita Veres si fac obiectul dosarelor Curtii nr. 1.545D/2019, nr. 1.546D/2019, nr. 1.560D/2019, nr. 1.561D/2019, nr. 1.562D/2019, nr. 1.563D/2019, nr. 1.594D/2019, nr. 1.595D/2019 si nr. 1.672D/2019.
23. Prin Incheierea din 25 iunie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 4.074/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Exceptia a fost ridicata de Iosif Bucsa si face obiectul Dosarului Curtii nr. 2.338D/2019.
24. Prin Incheierea din 2 octombrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 793/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 si ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila. Exceptia a fost ridicata de Ilie Matei si face obiectul Dosarului Curtii nr. 2.929D/2019.
25. Prin Incheierea din 29 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 2.891/120/2018, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, in interpretarea data prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Exceptia a fost ridicata de Nicu Dumitra si face obiectul Dosarului Curtii nr. 1.737D/2019.
26. Prin Incheierea din 6 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.102/101/2018, Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010. Exceptia a fost ridicata de Cristel George Ciuca si face obiectul Dosarului Curtii nr. 1.738D/2019.
27. Prin Incheierea din 24 septembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 2.238/95/2018, Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) teza finala din Legea nr. 263/2010. Exceptia a fost ridicata de Ilie Prapuceanu si face obiectul Dosarului Curtii nr. 2.582D/2019.
28. Prin Incheierea din 4 iunie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.456/122/2017, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010. Exceptia a fost ridicata de Florea Sima si face obiectul Dosarului Curtii nr. 2.376D/2019.
29. Exceptiile de neconstitutionalitate au fost ridicate in cauze avand ca obiect solutionarea unor cereri de recalculare a pensiei in considerarea sintagmei "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii" din cuprinsul art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in interpretarea data acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum si a prevederilor art. 1692 din aceeasi lege, criticate prin prezenta exceptie.
30. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare si precise in privinta duratei stagiului complet de cotizare ce urmeaza a fi folosit la determinarea punctajului mediu anual. Totodata, nici Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, nu a clarificat problema referitoare la modul in care se aplica acest text legal in fiecare situatie in parte.
31. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate din perspectiva art. 15 alin. (2) teza intai din Constitutie, se arata ca art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, intrata in vigoare la 11 iulie 2015, si-a produs efectele incepand cu 1 ianuarie 2016. La acea data, stagiul complet de cotizare pentru deschiderea dreptului la pensie al celor care isi desfasoara activitatea in subteran, in unitatile miniere, cel putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva [art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010], era de 30 de ani, potrivit art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Prin Legea nr. 155/2016, intrata in vigoare la 23 iulie 2016, durata acestuia a fost redusa la 20 de ani, nemaifiind, pana la data ridicarii exceptiei, modificata. Prin Hotararea Guvernului nr. 291/2017 s-au adus modificari art. 134 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, in scopul stabilirii in mod concret a stagiului de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual in procesul de recalculare prevazut de art. 1691 din Legea nr. 263/2010, in asa fel incat persoanele care au lucrat in conditii identice sa beneficieze la determinarea punctajului mediu anual de stagii de cotizare identice, prin raportare la dispozitiile Legii nr. 263/2010. Prin interpretarea instantei supreme date art. 1691 din Legea nr. 263/2010, se ajunge in situatia in care, prin aceste norme cu caracter tehnic, adoptate in vederea explicitarii art. 1691 din Legea nr. 263/2010, sa se retroactiveze pana la momentul la care acest articol a inceput sa isi produca efectele, respectiv 1 ianuarie 2016.
32. Mai departe, autorii exceptiei arata ca normele de aplicare a art. 1691 din Legea nr. 263/2010, desi evident, sunt menite sa expliciteze norma de drept primar, reglementeaza, la randul lor, raporturi juridice. Prin urmare, nici aceste norme, in virtutea caracterului propriu-zis juridic pe care il poseda, nu se pot aplica in mod retroactiv, asa cum nu se poate aplica retroactiv nicio dispozitie de drept civil. In plus, tinand seama de data intrarii in vigoare a Hotararii Guvernului nr. 291/2017, respectiv 8 mai 2017, aplicarea acesteia incepand cu data de la care si-a produs efectele norma juridica primara, adica art. 1691 din Legea nr. 263/2010, respectiv 1 ianuarie 2016, ar avea semnificatia aplicarii sale retroactive. In acest fel s-ar ajunge si in situatia, de asemenea inacceptabila din punct de vedere juridic, ca actele juridice incheiate in temeiul normei legale, in intervalul 1 ianuarie 2016-8 mai 2017, sa poata fi desfiintate, incalcandu-se, astfel, si principiul tempus regit actum. Prin urmare, normele de aplicare nu pot modifica, completa sau deroga de la lege si nici nu pot institui reguli suplimentare.
33. In ceea ce priveste critica raportata la art. 15 alin. (2) teza intai din Constitutie, se mai arata ca, din intelesul dat sintagmei criticate de art. 134 alin. (8) din Hotararea Guvernului nr. 291/2017, din continutul notei de fundamentare a acesteia, precum si din art. 56-59 din Legea nr. 263/2010, in forma acestora in vigoare la 1 ianuarie 2016, rezulta ca intentia legiuitorului a fost de a recunoaste stagiul complet de cotizare avut in vedere atat la stabilirea initiala a drepturilor la pensie, cat si la recalcularile ulterioare, dar si pe cel aflat in plata la 1 ianuarie 2016 sau la data formularii unei cereri de recalculare a pensiei in baza art. 1691 din Legea nr. 263/2010. Chiar daca pensionarii au lucrat in conditii identice de munca, respectiv grupa I/conditii speciale, cu cei pensionati in temeiul Legii nr. 263/2010 - legea noua -, aceasta nu se poate aplica efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii sale in vigoare decat in situatiile expres prevazute de art. 6 alin. (6) din Codul civil, ceea ce nu este cazul in speta. Interpretarea data de instanta suprema sintagmei criticate, intrucat face posibila scaderea pensiei, este retroactiva, contrara teoriei drepturilor castigate [expres prevazute de art. 1691 alin. (4) din Legea nr. 263/2010], precum si vointei legiuitorului de a creste pensiile, si nu de a le reduce sau mentine cuantumul. In plus, beneficiarii cresterii punctajului de pensie prevazute de Legea nr. 192/2015 sunt dezavantajati si pentru ca, suma punctajelor anuale realizate in perioada de cotizare impartindu-se la un numitor comun mai mare, diferenta dintre vechimea efectiv realizata de acestia pana la durata stagiului complet de cotizare de care se va tine seama la recalculare nu reprezinta o perioada contributiva. De asemenea, adoptarea Legii nr. 155/2016 face dovada faptului ca stagiul complet de cotizare aplicabil in cazul oricarei recalculari a pensiei este cel corespunzator situatiei fiecarui asigurat, respectiv conditiilor in care a realizat stagiul de cotizare.
34. Autorii invoca in sustinere si deciziile Curtii Constitutionale nr. 437 din 29 octombrie 2013, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea unor dispozitii legale care au prevazut aplicarea unui indice de corectie unor drepturi la pensie deschise anterior intrarii lor in vigoare, si nr. 830 din 8 iulie 2008. Autorii considera ca din jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2006, a instantei supreme, respectiv Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii, a instantelor nationale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, se deceleaza regula ca la recalcularea pensiilor se va tine seama de durata stagiului de cotizare prevazuta de legea in vigoare la data deschiderii acestora, pe deplin aplicabila si in cazul recalcularii prevazute de Legea nr. 192/2015. In mod concret, in cazul autorilor exceptiei, cu titlu de acte normative in temeiul carora s-au deschis drepturile la pensie sunt indicate Legea nr. 3/1977 si Legea nr. 19/2000, a caror suveranitate este incalcata prin prevederile criticate.
35. Se sustine, mai departe, ca este incalcat principiul egalitatii in drepturi in raport cu pensionarii sistemului public de pensii ale caror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislatiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, intrucat, in privinta acestora din urma, valorificarea cresterii punctajelor anuale reglementata de noua lege s-a realizat in conditiile stagiului complet de cotizare existent la data stabilirii dreptului la pensie, si nu de la data intrarii in vigoare a noii legi care, prin ipoteza, stabileste cresterea acestor punctaje. Totodata, se arata ca drepturile de pensie de care beneficiaza persoanele pensionate dupa 1 ianuarie 2011 sunt superioare celor ale persoanelor care s-au pensionat anterior acestei date si carora li se recalculeaza pensiile prin cresterea atat a punctajului anual, cat si a stagiului de cotizare folosit. Se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la egalitatea in drepturi.
36. Tot din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constitutie se sustine ca, desi intentia legiuitorului la adoptarea Legii nr. 192/2015 a fost de "a rezolva discriminarea aparuta in calculul pensiilor unor pensionari care au lucrat in conditii speciale si care, de-a lungul anilor, conform legii de calcul al pensiilor, au ajuns sa aiba, pentru aceleasi conditii grele de munca si aceiasi ani de cotizatie, pensii diferite", in fapt, prin luarea in considerare, la recalculare, a unui stagiu complet de cotizare cu durata de 30 de ani, in loc de 20 de ani, nu se atinge aceasta finalitate. In fapt, in loc de majorarea pensiilor, s-ar ajunge la diminuarea lor. Remediul potrivit caruia, in situatia in care, prin recalculare, pensia s-ar diminua, s-ar pastra cuantumul pensiei aflate in plata, nu este satisfacator, deoarece are ca efect "inghetarea" pensiilor. Autorii apreciaza ca ar trebui sa se tina seama de spiritul reglementarii, de scopul avut in vedere la adoptarea Legii nr. 192/2015, evocat si in nota de fundamentare a Hotararii Guvernului nr. 291/2017, in caz contrar incalcandu-se art. 16 alin. (1) din Constitutie si jurisprudenta Curtii Constitutionale, in mod particular Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, care interzice aplicarea unui tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila, dar si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului privind conditiile in care un tratament distinct este discriminatoriu. In opinia autorilor, raportul de drept substantial este guvernat de legea in vigoare la momentul nasterii dreptului la pensie, aspect confirmat si de jurisprudenta instantelor nationale, a Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
37. Cu referire la critica formulata din perspectiva art. 20 alin. (2) din Constitutie, se arata ca se aduce atingere art. 1 si 6 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, trebuie sa se considere ca durata stagiului de cotizare avuta in vedere la momentul stabilirii dreptului la pensie, in speta 20 de ani, este un drept castigat si, ca atare, un bun in sensul Primului Protocol aditional la Conventie. Interpretarea instantei supreme aduce insecuritate cu privire la modalitatea in care statul stabileste drepturile la pensie. Prin reglementarea, in vederea acordarii unui beneficiu printr-o noua reglementare, respectiv Legea nr. 192/2015, a unui stagiu de cotizare cu o alta durata decat aceea avuta in vedere la stabilirea dreptului la pensie, se ajunge ca, in fapt, acest beneficiu sa nu fie obtinut. Luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata de 20 de ani, conform principiului tempus regit actum, adica potrivit legii in vigoare la data pensionarii, a fost pe deplin acceptata de catre instanta suprema prin deciziile nr. 11 din 25 mai 2015 si nr. 40 din 22 septembrie 2008. De fiecare data, mai sustin autorii exceptiei, cand pensionarilor li s-a oferit dreptul la recalcularea pensiilor, s-a avut in vedere stagiul de cotizare de care s-a tinut seama si la data pensionarii. La baza oricarei modificari a pensiei, ulterior stabilirii acesteia, a stat si sta stagiul complet de cotizare, un drept care, odata castigat prin scurgerea timpului, nu mai poate fi infrant, nici legal si nici principial. In concluzie, avand in vedere ca, pe de o parte, durata de 20 de ani a stagiului complet de cotizare reprezinta un bun castigat, in sensul art. 6 din Conventie, iar, pe de alta parte, contrar acestuia, dreptul intern stabileste ca la recalcularea pensiilor prevazuta de art. 1691 din Legea nr. 263/2010 sa se tina seama de un stagiu complet de cotizare cu o durata de 30 de ani, se incalca art. 20 alin. (2) din Constitutie.
38. Se mai arata ca este incalcat dreptul de acces liber la justitie, intrucat legea nu este clara si previzibila; astfel, persoanele vizate prin dispozitiile criticate nu beneficiaza de securitate juridica. Se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul securitatii juridice.
39. Se sustine ca se incalca prevederile constitutionale privind protectia sociala a muncii, pentru ca afecteaza in sens negativ dreptul la pensie obtinut in baza unei legi anterioare, eliminand beneficiile reglementate de aceasta. Or, aceste beneficii sunt expresia prevederilor constitutionale antereferite si tin cont de conditiile in care au lucrat pensionarii din industria miniera.
40. Se apreciaza ca este incalcat si dreptul de proprietate privata, intrucat pensia este un bun si un drept castigat, astfel ca extinderea duratei stagiului complet de cotizare, ce are ca efect diminuarea cuantumului pensiei, nu poate fi acceptata. Se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului privind dreptul de proprietate privata cu referire la cuantumul pensiilor.
41. Se invoca incalcarea prevederilor constitutionale privind dreptul la pensie, sens in care sunt mentionate considerente care au stat la baza Deciziei Curtii Constitutionale nr. 874 din 25 iunie 2010.
42. In conditiile date, se evidentiaza faptul ca sunt incalcate si prevederile art. 53 din Constitutie, din moment ce, fara a se afla in una dintre ipotezele textului constitutional care permit restrangerea exercitiului unui drept, legiuitorul a reglementat cresterea stagiului de cotizare folosit la calculul pensiei, ceea ce a determinat diminuarea cuantumului acesteia. Restrangerea consta in faptul ca, prin normele criticate, se suprima posibilitatea ca, pentru viitor, pensionarii vizati de recalcularea prevazuta de art. 1691 din Legea nr. 263/2010 sa mai poata beneficia de un coeficient favorabil la eventuale recalculari, prin luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata de 20 de ani. Arata ca la alte recalculari realizate anterior adoptarii Legii nr. 192/2015 s-a tinut seama de stagiul complet de cotizare de la data stabilirii dreptului la pensie, de 20 de ani. Restrangerea, potrivit art. 53 din Constitutie, se poate dispune doar in situatii exceptionale, dar care nu se regasesc in speta. Dimpotriva, arata autorii exceptiei, legiuitorul nu a intentionat niciodata sa modifice durata stagiului complet de cotizare avut in vedere la recalcularea pensiei, ci sa elimine discriminarile constand in pensii in cuantum diferit, aparute intre persoanele care au muncit in subteran. Aceasta reiese cu prisosinta, conchid autorii, nu doar din legislatia anterioara Legii nr. 192/2015, ci si prin prisma Legii nr. 221/2018.
43. Se mai arata ca art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat prin Hotararea Guvernului nr. 291/2017, ceea ce este contrar art. 108 alin. (2) din Constitutie, si ca persoana vizata de recalcularea drepturilor sale de pensie nu poate formula o cale de atac, ceea ce duce la incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 129 si 148 coroborate cu art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
44. In sfarsit, autorii mai semnaleaza ca, in ciuda scopului avut in vedere la adoptarea Legii nr. 192/2015 (acordarea cresterii punctajului anual tuturor persoanelor care au lucrat in alte conditii de munca decat cele normale), pensia a scazut din cauza inlocuirii stagiului complet de cotizare cu durata de 25 de ani cu stagiul complet de cotizare cu durata de 30 de ani. Solutia instantei supreme este contrara atat art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010, care stabileste ca stagiul complet de cotizare de care se tine seama la stabilirea pensiilor este cel prevazut de legea in vigoare la acea data, cat si art. 2 din Hotararea Guvernului nr. 1.550/2004, prin raportare la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, dar si art. 15, 16 si 47 din Constitutie si chiar si propriilor decizii, respectiv nr. 11 din 25 mai 2015 si nr. 40 din 22 septembrie 2008, pronuntate in solutionarea unor recursuri in interesul legii. Inlaturarea inechitatilor pe care si-a propus-o Legea nr. 192/2015 se poate realiza doar cu luarea in considerare a stagiului complet de cotizare avut in vedere la data stabilirii pensiilor, potrivit principiului tempus regit actum. Art. 16 si 47 din Constitutie se incalca deoarece sunt discriminati pensionarii vizati de art. 1691 fata de cei vizati de art. 169 din Legea nr. 263/2010, de vreme ce doar primilor li se modifica stagiul complet de cotizare avut in vedere la deschiderea drepturilor la pensie, desi au lucrat in aceleasi conditii, de exemplu, in minerit, in subteran.
45. Cu privire la neconstitutionalitatea art. 1692 din Legea nr. 263/2010 se apreciaza ca, in realitate, nu aduce nicio majorare a punctajului mediu anual, ci un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Mai mult, se arata ca acest text este contradictoriu si incalca dreptul de proprietate privata din perspectiva faptului ca recalcularea punctajului mediu anual se realizeaza prin folosirea unui stagiu complet de cotizare mai mare decat cel avut in vedere la stabilirea pensiei. Se mai arata ca este nesocotit principiul neretroactivitatii legii prin aceea ca textul criticat prevede noi termene de aplicare a art. 1691, fara a abroga data dispusa de acesta. Se incalca astfel si art. 15 alin. (2) si art. 78 din Constitutie.
46. Cu referire la exceptia de neconstitutionalitate a art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila se sustine, in esenta, ca, nefiind definita "chestiunea de drept" la care face referire art. 521 din cod, instantele judecatoresti pot adresa Inaltei Curti de Casatie si Justitie orice intrebare cu caracter de generalitate, iar dezlegarea data de instanta suprema devine obligatorie in cauza respectiva, precum si in alte procese. In opinia autorilor exceptiei, aceste lamuriri obligatorii incalca prevederile constitutionale referitoare la statul de drept, drepturile cetatenilor si dreptatea garantate de art. 1 alin. (3) din Constitutie.
47. Autorii apreciaza ca procesele sunt concrete, personale si cu caracteristici proprii fiecarui petent ce se adreseaza justitiei, iar daca Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca instanta suprema, aduce lamuriri obligatorii pentru dezlegarea "problemelor de drept" si acestea primesc caracter obligatoriu in solutionarea unui proces, se incalca obligativitatea respectarii legii, consacrata prin art. 1 alin. (5) din Constitutie. In acelasi mod, dat fiind faptul ca justitia se realizeaza prin intermediul instantelor judecatoresti, potrivit competentelor acestora, posibilitatea solicitarii de lamuriri in chestiuni de drept ce devin obligatorii pentru instantele de judecata poate duce la incalcarea accesului la justitie pentru apararea drepturilor si libertatilor, garantat de art. 21 din Constitutie, prin pierderea increderii intro justitie independenta. De asemenea, in acelasi mod se aduc incalcari independentei judecatorilor si supunerii acestora doar fata de lege, aparate de art. 124 alin. (3) din Constitutie, supunandu-i unor interpretari aleatorii, date in afara procesului, precum si impartialitatii si egalitatii justitiei pentru toti cetatenii. Se mai arata ca notiunea de "chestiune noua" nu se defineste prin lege, astfel incat se poate sustine ca poate fi noua orice norma juridica, dar si o idee sustinuta de doctrina.
48. In ceea ce priveste interpretarea unitara de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie se arata ca aceasta procedura este prevazuta de art. 126 din Constitutie pentru legi, iar nu pentru chestiuni de drept, iar prevederile legale criticate limiteaza dreptul de apreciere al judecatorului asupra fondului cauzei, astfel incat, in acest mod, instanta suprema realizeaza o imixtiune in judecarea proceselor de catre celelalte instante judecatoresti. In sustinerea celor de mai sus se invoca Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
49. Se mai argumenteaza, in esenta, ca textele de lege criticate trebuie sa asigure aplicabilitatea legii, iar nu ambiguitatea ei, respectiv obligarea judecatorilor de a se supune unor interpretari limitative si obligatorii, pronuntate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin interpretarile date unor texte de lege, sintagme, chestiuni de drept ori intrebari prejudiciale. Se arata ca in acest mod se incalca art. 1 din Constitutie, prin imixtiunea pe care instanta suprema o realizeaza in judecarea cauzelor, in speta avand ca obiect recalcularea pensiilor. Se mai precizeaza in acest sens ca pensiile sunt un segment juridico-social care impune o specializare stricta a completurilor de judecata, iar interpretarile date de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unor dosare ce au ca obiect pensiile sunt limitate si nu pot fi aplicate unor categorii de persoane care au drepturile la pensie deja stabilite, in temeiul unor acte normative ce au operat in timp si spatiu si ale caror efecte se prelungesc pe perioada vietii beneficiarului, cata vreme instanta suprema nu judeca litigii legate de drepturile la pensie in nicio cale de atac. Se mai sustine ca independenta justitiei si a judecatorilor nu este nici scop in sine, nici suficienta pentru realizarea actului de justitie in mod echitabil, fiind nevoie si de impartialitate, ce presupune, pe de o parte, ca activitatea de judecata sa se infaptuiasca in mod obiectiv, iar, pe de alta parte, ca autoritatile carora le revine aceasta sarcina sa fie neutre. Se mai arata ca in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca drepturile protejate de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu sunt drepturi teoretice sau provizorii, ci drepturi concrete si efective, iar dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decat daca toate cererile si observatiile partilor sunt examinate conform normelor de procedura de catre un tribunal specializat, independent si care se supune numai legii. Se mai invoca, in sustinerea exceptiei, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, citandu-se in acest sens cauzele Gaygusuz impotriva Austriei, 1996, si Stubbings si altii impotriva Regatului Unit, 1996.
50. In acest context, se critica cele statuate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, apreciind ca stagiul complet de cotizare prevazut de lege nu se confunda cu stagiul de cotizare, fiind notiuni complet diferite.
51. In sfarsit, autorii considera ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2008 a fost adoptata cu incalcarea art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutie. Astfel, prin eliminarea prevederilor din Legea nr. 218/2008 referitoare la conditii speciale si deosebite de munca, asa cum au fost adoptate de catre puterea legislativa in forma initiala, s-a adus atingere dreptului fundamental la pensie al celor care au lucrat in asemenea conditii, garantat de art. 41 alin. (2) si art. 47 din Constitutie.
52. Tribunalul Galati - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
53. Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, intrucat vizeaza aspecte de interpretare si aplicare a legii ce intra in sfera de competenta a instantelor judecatoresti.
54. Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
55. Tribunalul Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
56. Curtea de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
57. Tribunalul Hunedoara - Sectia I civila arata ca exceptia este intemeiata.
58. Tribunalul Hunedoara - Sectia I civila, in dosarele Curtii nr. 2.338D/2019 si nr. 2.929D/2019, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
59. Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
60. Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila, in Dosarul Curtii nr. 1.738D/2019, arata ca exceptia este intemeiata.
61. Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila, in Dosarul Curtii nr. 2.582D/2019, arata ca exceptia este neintemeiata.
62. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
63. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
64. Avocatul Poporului, in Dosarul Curtii nr. 1.672D/2019, arata ca prevederile criticate respecta art. 15, 16 si 53 din Constitutie.
65. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:66. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
67. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art. 1691 alin. (3) si ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
68. Analizand exceptia, Curtea retine ca obiectul exceptiei il reprezinta sintagma "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii" din cuprinsul art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, in interpretarea data acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, dispozitiile art. 1692 din aceeasi lege si ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, precum si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008. Textele legale criticate au urmatorul cuprins:
- Art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010: "In cazul persoanelor prevazute la alin. (2), la numarul total de puncte realizate de acestea pana la data prezentei recalculari se adauga numarul de puncte corespunzator majorarii rezultate in urma aplicarii prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizandu-se stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii.";
- Art. 1692 din Legea nr. 263/2010: "(1) Pensionarii sistemului public de pensii carora li s-au aplicat prevederile art. 1691 beneficiaza de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute in vedere, potrivit legii sau a unor hotarari judecatoresti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate in plata sau, dupa caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.
(2) In situatia in care, in urma aplicarii prevederilor alin. (1), rezulta un punctaj mediu anual mai mic decat punctajul mediu anual aflat in plata, se mentine punctajul mediu anual si cuantumul aferent aflat in plata sau cuvenit la data recalcularii.
(3) Recalcularea prevazuta la alin. (1) se efectueaza din oficiu, in termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.
(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.";
- Art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila: "(3) Dezlegarea data chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanta care a solicitat dezlegarea de la data pronuntarii deciziei, iar pentru celelalte instante, de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."
69. Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit ca sintagma "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii" se refera la legea in vigoare la data recalcularii pensiei prin acordarea majorarii de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.
70. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2008 era, la data sesizarii Curtii Constitutionale, abrogata, dar, avand in vedere Decizia Curtii nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, exceptia de neconstitutionalitate a acesteia este admisibila din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit caruia "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor (...) privind neconstitutionalitatea unei (...) ordonante (...) in vigoare (...)".
71. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la suprematia legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea in drepturi, ale art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) si (3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, ale art. 41 privind protectia sociala a muncii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privata, ale art. 47 privind nivelul de trai decent si dreptul la pensie, ale art. 53 privind conditiile pentru restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, ale art. 78 privind intrarea in vigoare a legilor, ale art. 108 alin. (2) privind hotararile Guvernului, ale art. 115 alin. (4) si (6) privind conditiile de adoptare a ordonantelor de urgenta, ale art. 126 referitor la instantele judecatoresti, ale art. 129 privind folosirea cailor de atac si ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene cu caracter obligatoriu fata de legile interne.
72. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, prin deciziile nr. 506 din 13 iulie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1015 din 25 octombrie 2021, si nr. 182 din 16 martie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, a constatat, in esenta, ca Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifica modul de interpretare si aplicare a legii, iar interpretarea data sintagmei "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii" este constitutionala. Faptul ca autorii prezentei exceptii de neconstitutionalitate staruie in a interpreta sintagma "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii" in sensul dorit de acestia, si anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionarii, si nu la cele prevazute de legea in vigoare la data recalcularii pensiei prin acordarea majorarii de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunandu-se deci interpretarii date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de instanta suprema, nu constituie un veritabil aspect de neconstitutionalitate care sa atraga sanctionarea art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie.
73. Cu privire la criticile formulate prin raportare la prevederile art. 16 din Constitutie, Curtea a constatat ca acestea vizeaza diferenta de tratament generata de interpretarea si aplicarea in mod diferit de catre instantele de judecata a dispozitiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a amintit ca Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat o interpretare unitara acestor dispozitii de lege, astfel ca sustinerile autorilor exceptiei sunt neintemeiate.
74. Curtea a apreciat, pentru aceleasi considerente, ca sunt neintemeiate si criticile de neconstitutionalitate vizand incalcarea dreptului de acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) si (3) din Constitutie.
75. Cu referire la pretinsa incalcare a prevederilor art. 44 si 47 din Constitutie, Curtea a retinut ca dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, acesta fiind obligat prin lege sa contribuie la bugetul asigurarilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivitatii, se constituie intr-un drept castigat, astfel incat diminuarea acesteia nu poate fi acceptata nici macar cu caracter temporar. Prin sumele platite sub forma contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, persoana in cauza, practic, si-a castigat dreptul de a primi o pensie in cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivitatii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenta dreptului la pensie, iar derogarile, chiar si temporare, referitoare la obligatia statului de a plati cuantumul pensiei rezultat in urma aplicarii acestui principiu afecteaza substanta dreptului la pensie. In consecinta, Curtea a observat ca, potrivit dispozitiilor art. 1691 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, "in situatia in care, in urma aplicarii prevederilor alin. (1)-(3), rezulta un punctaj mediu anual mai mic, se mentine punctajul mediu anual si cuantumul aferent aflat in plata sau cuvenit la data recalcularii". Prin urmare, legea prevede garantii exprese pentru pastrarea cuantumului pensiei, astfel ca nu se poate aprecia ca schimbarea elementelor in functie de care aceasta a fost calculata afecteaza dreptul la pensie, asa cum a fost stabilit anterior.
76. Avand in vedere aceste argumente, Curtea a retinut ca fiind neintemeiate si criticile de neconstitutionalitate formulate prin raportare la art. 15 alin. (2) si art. 78 din Constitutie, de vreme ce nu se poate retine ca prin aplicarea art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior.
77. Cat priveste critica de neconstitutionalitate raportata la art. 129 si art. 148 alin. (2) din Constitutie, precum si la art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate din perspectiva incalcarii dreptului de a exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, Curtea, prin aceeasi decizie, a constatat, in considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizeaza aspecte procedurale referitoare la exercitarea cailor de atac, ca dispozitiile constitutionale si conventionale invocate nu sunt incidente in cauza.
78. Distinct de cele doua decizii anterior mentionate, Curtea a raspuns, pe larg, unor critici formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) teza intai din Constitutie. Astfel, prin Decizia nr. 463 din 1 iulie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1022 din 26 octombrie 2021, paragrafele 66-70, Curtea a retinut, in prealabil, ca legiuitorul, prin adoptarea Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, exercitandu-si prerogativa suverana si legitima din punct de vedere constitutional de a conduce politica sociala, financiara si bugetara a statului, a decis sa ofere unei anumite categorii de pensionari, delimitata in art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, beneficiul cresterii punctajului mediu anual, refuzat, anterior, in intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, din cauza faptului ca la pensionare beneficiasera deja de un stagiu complet de cotizare cu durata redusa. Legiuitorul a decis ca acest beneficiu sa fie acordat doar pentru viitor, adica incepand cu data de 1 ianuarie 2016. Astfel, potrivit art. 1691 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, "Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin si se platesc incepand cu data de 1 ianuarie 2016". Asa cum legiuitorul nu este tinut de nicio prevedere constitutionala sa acorde sau sa nu acorde beneficii anumitor categorii de pensionari, ci doar ca, in temeiul art. 16 alin. (1) din Constitutie, odata ce a decis acordarea beneficiilor, aceasta sa se realizeze in mod nediscriminatoriu, nu exista nicio constrangere constitutionala care sa ii impuna momentul de la care sa acorde beneficiul. Evident, momentul de la care se cuvine beneficiul cresterii punctajului mediu anual prezinta un interes deosebit pentru titularii acestuia, intrucat in functie de legea in vigoare la acel moment este determinat cuantumul acestor beneficii. In mod corelativ, este un element esential si pentru stat, deoarece afecteaza in mod nemijlocit cantitatea resurselor pe care le va aloca in acest scop. Or, daca legiuitorul a optat sa ofere cresterea punctajului anual incepand cu 1 ianuarie 2016, este cat se poate de fireasca solutia potrivit careia legea (de drept material) care va fi luata in considerare la recalcularea prin care se valorifica respectiva crestere sa fie cea in vigoare la data recalcularii pensiei, adica 1 ianuarie 2016, asa cum a statuat si instanta suprema in decizia criticata de autorii prezentei exceptii. Curtea a aratat ca interpretarea instantei supreme criticata de catre autorii exceptiei nu face posibila aplicarea retroactiva a normelor criticate. In realitate, autorii exceptiei nu tin seama de diferenta dintre, pe de o parte, norma de drept material care reglementeaza durata stagiului complet de cotizare si, pe de alta parte, norma care, neavand ea insasi caracter de norma de drept material, stabileste norma de drept material de care se va tine seama la recalcularea pensiilor prevazuta de Legea nr. 192/2015.
79. Curtea a mai retinut ca norma de drept material a fost modificata prin Legea nr. 155/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016, care dispune, prin art. I, punctul 1, ca "Stagiul complet de cotizare este de 20 de ani pentru persoanele care au realizat cel putin 20 de ani in locuri de munca prevazute la art. 30 alin. (1) lit. a) din lege (...) ". De asemenea, Curtea retine ca, ulterior acestei modificari a normei de drept material, Guvernul a adoptat Hotararea nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Hotararea Guvernului nr. 291/2017 a fost adoptata pentru punerea in aplicare a art. 1691 din Legea nr. 263/2010 si a dispus, printre altele, ca recalcularea pensiilor se va realiza tinandu-se seama de Legea nr. 263/2010 in forma in vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate [a se vedea art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, introdus prin Hotararea Guvernului nr. 291/2017]. Cu alte cuvinte, in privinta autorilor exceptiei, potrivit acestui act normativ, ar fi trebuit sa se tina seama de art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, in vigoare la data de 1 ianuarie 2016, adica de un stagiu de cotizare cu durata de 30 de ani, si nu de 20 de ani, asa cum prevedea acest articol ulterior modificarii operate de Legea nr. 155/2016. Curtea, raportandu-se la critica autorilor potrivit careia se incalca art. 15 alin. (2) teza intai din Constitutie din cauza faptului ca, ulterior modificarii continutului legii materiale (operate prin Legea nr. 155/2016), Hotararea Guvernului nr. 291/2017 "reactiveaza" legea materiala in continutul sau anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 155/2016, a retinut, in prealabil, ca pune in discutie conformitatea cu Constitutia a unei hotarari a Guvernului care, potrivit unei jurisprudente constante a jurisdictiei constitutionale, nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014). In plus, chiar si daca s-ar aprecia ca autorii nu pun in discutie, propriu-zis, conformitatea cu Constitutia a Hotararii Guvernului nr. 291/2017, Curtea retine caracterul neintemeiat al unei astfel de critici, intrucat Legea nr. 192/2015, intrata in vigoare la 11 iulie 2015, si-a produs efectele incepand cu 1 ianuarie 2016. Or, la acea data erau in vigoare dispozitiile de drept material aplicabile categoriei de pensionari din care fac parte si autorii prezentei exceptii si care prevedeau o durata a stagiului complet de cotizare de 30 de ani. Modificarea acestei durate la 20 de ani, de care doresc sa se prevaleze autorii exceptiei, a survenit ulterior, prin Legea nr. 155/2016, intrata in vigoare la data de 23 iulie 2016. Prin urmare, intr-o atare situatie nu se incalca art. 15 alin. (2) teza a doua din Constitutie.
80. Curtea a observat, mai departe, ca autorii exceptiei isi intemeiaza tot pe prevederile art. 15 alin. (2) teza intai din Constitutie critica potrivit careia interpretarea instantei supreme ignora intentia reala a legiuitorului, care a fost aceea de a creste cuantumul pensiilor prin Legea nr. 192/2015. Cu privire la acest aspect, Curtea a statuat ca intregul continut normativ al Legii nr. 192/2015 este in acord cu intentia anuntata de a repara dezechilibrele cu privire la cuantumul pensiilor acelor pensionari care au lucrat in alte conditii de munca decat cele normale. Legiuitorul a intentionat ca toti pensionarii care si-au desfasurat activitatea in asemenea conditii, indiferent de durata stagiului de cotizare care li s-a luat in considerare la stabilirea pensiilor, sa poata, in principiu, valorifica beneficiul cresterii punctajelor anuale. Legiuitorul nu a intentionat sa mareasca neconditionat pensiile celor care, in intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, nu au beneficiat de cresterea punctajelor, majorare asigurata prin valorificarea, la recalculare, atat a stagiilor complete de cotizare cu durata redusa, de care s-a tinut seama la stabilirea pensiilor, asa cum si-ar fi dorit autorii prezentei exceptii, cat si a cresterii punctajelor anuale. Curtea a statuat ca legiuitorul si-a realizat obiectivul egalizarii pensiilor prin acordarea beneficiului cresterii punctajului anual tuturor pensionarilor care au lucrat in alte conditii de munca decat cele normale.
81. Cu referire la critica potrivit careia luarea in considerare la recalcularea pensiilor dispusa de Legea nr. 192/2015 a stagiului complet de cotizare prevazut de legea in vigoare la aceasta data, si nu a celui valorificat la data deschiderii acestora, ar infrange art. 15 alin. (2) teza intai din Constitutie, Curtea a retinut ca o asemenea critica ignora natura procesului de recalculare prevazuta de Legea nr. 192/2015. Astfel, desi vizeaza pensii care se afla in plata si, ca atare, la prima vedere, ar fi firesc sa se tina seama de stagiul de cotizare valorificat la data deschiderii lor, aceasta recalculare, in realitate, nu reprezinta o modificare profunda, de esenta, a pensiilor, asa cum este cazul recalcularii dispuse de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005. Din acest motiv, aplicarea normei materiale in vigoare la data recalcularii nu reprezinta o aplicare retroactiva a acesteia. Mai mult, in cazul in care pensiile recalculate ar avea un cuantum mai mic, titularii acestora le vor primi, mai departe, in cuantumul anterior recalcularii. Cu alte cuvinte, pensia pe care o vor primi ulterior recalcularii, care nu a condus la cresterea cuantumului acesteia, valorifica mai departe stagiul complet de cotizare de care s-a tinut seama la data stabilirii ei. In plus, daca, prin reducere la absurd, s-ar admite ca este retroactiva aplicarea normei de drept material in vigoare la data recalcularii, atunci ar trebui sa se conchida ca aceasta ar fi retroactiva inclusiv in situatia in care, ulterior recalcularii, cuantumul pensiei va fi mai mare, nu doar in situatia in care se afla autorii exceptiei, adica daca pensia recalculata este mai mica. Evident, o atare consecinta este inacceptabila, pentru ca ar insemna ca legiuitorul ar fi impiedicat ca, in exercitarea prerogativei sale de orientare a politicii sociale a statului, sa acorde beneficii anumitor categorii de pensionari, de la momentul pe care il socoteste oportun. In aceste conditii, Curtea retine netemeinicia si a acestei critici raportate la art. 15 alin. (2) teza intai din Constitutie.
82. Curtea a mai retinut ca Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, invocata de autorii exceptiei in sprijinul ideii ca normele criticate retroactiveaza, a avut in vedere o situatie distincta de cea vizata de prevederile criticate in cauza de fata. Astfel, instanta suprema a interpretat dispozitii legale care aveau ca obiect un proces de recalculare a unor pensii stabilite anterior, reglementat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005. Spre deosebire, insa, de recalcularea prevazuta de Legea nr. 192/2015, cea prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 a vizat pensiile provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, care a fost eliminat prin Legea nr. 19/2000, si a avut ca scop sa "aduca la un numitor comun" aceste pensii si pe cele deschise in regimul noii legi. Intrucat, in cazul pensiilor deschise sub regimul Legii nr. 19/2000, in mod firesc stagiul complet de cotizare era cel prevazut de legea in vigoare la data deschiderii acestora, potrivit principiului tempus regit actum, la fel de logica si fireasca a fost si interpretarea instantei supreme potrivit careia la recalcularea pensiilor deschise anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 sa se tina seama de principiul tempus regit actum. In schimb, recalcularea vizata de Legea nr. 192/2015 are o finalitate diferita, legiuitorul urmarind doar sa ofere pensionarilor care au lucrat in conditii de munca altele decat cele normale o compensare pentru desfasurarea activitatii in asemenea conditii, prin cresterea punctajului mediu anual. Ca atare, cele doua situatii nu sunt comparabile, iar legiuitorul nu este tinut sa ofere solutii similare in reglementarea acestora.
83. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1692 din Legea nr. 263/2010, Curtea a retinut, prin Deciziile nr. 506 din 13 iulie 2021 si nr. 182 din 16 martie 2021, ca acestea se refera, in esenta, la doua aspecte: un prim aspect vizeaza pretinsa lipsa de claritate, intrucat se instituie o reglementare paralela cu cea a art. 1691 din acelasi act normativ, in timp ce al doilea aspect vizeaza o omisiune legislativa, intrucat din continutul dispozitiilor de lege criticate nu reiese daca art. 1692 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil si persoanelor carora nu li s-au recalculat pensiile in temeiul art. 1691 din aceeasi lege.
84. In privinta primului aspect de neconstitutionalitate, Curtea a retinut ca, potrivit art. 1692 alin. (3) si (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei in temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, in termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 1692 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct si ulterior celui prevazut de art. 1691 din aceeasi lege, care s-a aplicat incepand cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsita de sustinere critica potrivit careia dispozitiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. Mai mult, cele doua texte de lege la care fac referire autorii exceptiei au reglementari cu un continut diferit. Astfel, asa cum a retinut si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozitiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 implica o schimbare a conceptiei legislative in raport cu dispozitiile art. 1691 din aceeasi lege, in sensul acordarii, incepand cu data de 1 octombrie 2018, atat a beneficiului majorarii de punctaj, cat si a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, asa cum s-a retinut si anterior, dispozitiile art. 1691 din Legea nr. 263/2010 au prevazut doar cresterea punctajelor anuale, fara sa fie luate in calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevazute de legile speciale, in vigoare la data pensionarii, ci stagiul complet de cotizare prevazut de Legea nr. 263/2010.
85. Examinand criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativa, Curtea a observat, in prealabil, ca recalcularea pensiei in temeiul art. 1691 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedura aplicabila, din oficiu, tuturor persoanelor aflate in ipoteza normei, astfel cum precizeaza in mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, introduse prin articolul unic din Hotararea Guvernului nr. 291/2017. Justificarea faptului ca art. 1692 din Legea nr. 263/2010 nu se refera la ipoteza in care recalcularea pensiilor in temeiul art. 1691 din aceeasi lege nu a avut loc se gaseste in aceea ca, potrivit dispozitiilor acestui din urma text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor in temeiul art. 1691 se putea considera finalizat. Imprejurarea ca, din motive obiective, casele de pensii nu si-au indeplinit in unele cazuri obligatia de a recalcula pensiile in termenele prevazute de lege, potrivit art. 1691 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretata ca reprezentand un impediment in aplicarea ulterioara a dispozitiilor art. 1692 din acelasi act normativ, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputata titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natura sa conduca la neconstitutionalitatea art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat, in continuare, ca se aplica tuturor persoanelor ale caror pensii trebuiau sa fie recalculate, in mod obligatoriu, potrivit art. 1691 din aceeasi lege.
86. Totodata, Curtea a mai statuat, in privinta criticilor de neconstitutionalitate raportate la art. 108 alin. (2) din Constitutie, ca verificarea eventualitatii ca o hotarare a Guvernului sa modifice legea in executarea careia a fost emisa depaseste competentele Curtii Constitutionale (Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, paragraful 79).
87. Cu referire la art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, prin Decizia nr. 454 din 29 iunie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1020 din 26 octombrie 2021, paragrafele 80 si 81, Curtea a retinut ca analiza Inaltei Curti de Casatie si Justitie poarta exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecatorul cauzei, care, anticipand dificultatea chestiunii si riscul ca aceasta sa genereze interpretari diferite in momentul in care diverse instante ar ajunge sa examineze respectiva chestiune de drept, solicita instantei supreme sa statueze intr-o maniera care sa clarifice si sa fixeze o optica unitara, generalizata la nivelul tuturor instantelor din tara. Functia preventiva si unificatoare a acestei proceduri este benefica actului de justitie, asigurand realizarea premiselor pentru intrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigenta a statului de drept izvorata din prevederile art. 21 din Legea fundamentala, dar si din cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Aceasta, deoarece se evita interpretarile diferite pe care diverse instante le-ar putea da aceleiasi problematici, iar partile din proces beneficiaza de certitudinea previzibilitatii dispozitiilor legale aplicabile situatiei de fapt conflictuale in care se afla. Totodata, prin aceasta procedura se asigura si respectarea principiului constitutional al egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice, procesele urmand sa fie solutionate in baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel incat persoanele implicate in litigii aflate pe rolul unor instante diferite vor beneficia de un tratament juridic egal. De asemenea, Curtea a mai statuat ca solutia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie se impune cu forta obligatorie tuturor judecatorilor, insa acest lucru nu aduce atingere independentei acestora, intrucat, in cadrul proceselor pe care le solutioneaza, judecatorul isi mentine prerogativa decizionala nestirbita, in sensul ca va aprecia intregul ansamblu probatoriu in mod obiectiv, in absenta oricaror influente exterioare care sa ii afecteze libertatea de a ajunge la o solutie bazata exclusiv pe propria argumentare rationala. Interpretarea obligatorie data de instanta suprema se integreaza in esenta textului de lege interpretat, explicand intelesul acestuia, clarificand modul sau de aplicare si evidentiind semnificatia corecta a continutului sau normativ, fara sa impuna insa judecatorilor care urmeaza sa il aplice solutii prestabilite pentru situatii date, ci permitand coroborarea acestuia, in cadrul procesului de interpretare si aplicare a legii la speta, cu toate celelalte elemente de fapt si de drept pe care judecatorul isi va fonda rationamentul care va conduce la solutionarea litigiului.
88. In ceea ce priveste invocarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie privind principiul legalitatii, cu motivarea ca nu sunt definite chestiunile de drept la care face referire textul de lege criticat, astfel incat instantele judecatoresti pot adresa Inaltei Curti de Casatie si Justitie orice intrebare cu caracter de generalitate, iar dezlegarea data de instanta suprema devine obligatorie in cauza respectiva, precum si in alte procese, Curtea a reiterat, in esenta, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in care a fost clarificata notiunea de previzibilitate a legii, in sensul ca aceasta trebuie analizata contextual, tinandu-se seama de continutul textului respectiv, de domeniul la care se refera, precum si de numarul si de calitatea destinatarilor sai. Astfel, Curtea a retinut ca, fara a defini in mod exhaustiv chestiunea de drept in privinta careia se solicita instantei supreme sa pronunte o hotarare prin care sa dea o rezolvare de principiu, dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, cuprinse in titlul III - Dispozitii privind asigurarea unei practici judiciare unitare, cap. II - Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, din care face parte si textul de lege criticat, indica anumite criterii care conduc la circumstantierea continutului acestei sintagme, respectiv solutionarea pe fond a cauzei respective sa depinda de chestiunea de drept invocata, aceasta sa fie noua, asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare. Asadar, a conchis Curtea, analizate in ansamblul reglementarii din care face parte, respectiv cap. II - Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cuprins in titlul III din Codul de procedura civila, prevederile legale criticate sunt redactate cu suficienta precizie si claritate incat sa permita destinatarilor interpretarea si aplicarea lor, data fiind si calitatea destinatarilor dispozitiei legale criticate, respectiv un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta.
89. In ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate extrinseca a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 209/2008, Curtea observa ca autorul este nemultumit ca, desi prin Legea nr. 218/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008, si cei care dupa 1 aprilie 2001 au lucrat in conditii speciale sau deosebite de munca s-au bucurat de cresterea punctajelor acordate persoanelor care au lucrat in grupele I si II de munca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2008 acest beneficiu a fost eliminat. Aceasta optiune a Guvernului nu are, insa, semnificatia unei afectari a dreptului la pensie si a dreptului salariatilor la masuri de protectie sociala, interzise de art. 115 alin. (6) din Constitutie, ci reprezinta o manifestare a puterii suverane a statului, in speta a Guvernului prin manifestarea puterii de a legifera, in limitele stricte prevazute de art. 115 din Constitutie, de a stabili conditiile in care se exercita dreptul la pensie. Acest fapt este cu atat mai valabil cu cat, in cauza, este vorba despre o masura de politica sociala a statului, care poate decide, fara a se putea spune ca aduce atingere Constitutiei, daca acorda sau nu anumite beneficii, categoriile de persoane carora le acorda, momentul de cand se acorda si, desigur, cel de la care inceteaza.
90. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Vasile Dragu, Vasile Paduraru, Neculai Dogaru, Neculai Bardas, Dumitru Hardon, Emil Eni, Dumitru Macau si Dumitrache Oanca in dosarele nr. 2.943/121/2018, nr. 2.892/121/2018, nr. 3.081/121/2018, nr. 3.077/121/2018, nr. 3.043/121/2018, nr. 2.733/121/2018, nr. 2.893/121/2018 si nr. 1.573/121/2019 ale Tribunalului Galati - Sectia I civila, de Vasile Nastac in Dosarul nr. 2.864/121/2018 al Tribunalului Galati - Sectia I civila, de Nicolae Preda, Lucian Nicolaescu, Dumitru Matache, Gheorghe Daniel Grunta si Mihail Marton in dosarele nr. 1.481/97/2018, nr. 2.042/97/2018, nr. 4.151/97/2017, nr. 1.511/97/2018 si nr. 2.167/97/2018 ale Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, de Mihai Ceuca in Dosarul nr. 1.136/97/2018 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, de Viorel Andreica in Dosarul nr. 3.266/97/2018 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, de Steluta Violeta Grigore, Ioan Preda, Felicia Ghizela Mocanu, Cornel Petroesc si Petru Barabula in dosarele nr. 1.893/97/2018, nr. 347/97/2018, nr. 704/97/2018, nr. 1.323/97/2018 si nr. 4.098/97/2017 ale Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, de Ioan Cimpean in Dosarul nr. 1.474/97/2018 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, de Florin Ionita, Endre Istvan Somogyi si Valer Rebeleanu in dosarele nr. 3.772/100/2017, nr. 778/100/2018 si nr. 7.800/117/2017 ale Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale, de Ioan Crainic, Ioan Mesaros, Mircea Rad, Ioan Moldovan si Constantin Odae in dosarele nr. 1.442/100/2018, nr. 1.605/100/2018, nr. 784/100/2018, nr. 2.001/100/2018 si nr. 1.634/100/2018 ale Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale, de Gafia Faur in Dosarul nr. 818/100/2018 al Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale, de Aurel Radu si Gavrila Mihali in dosarele nr. 734/100/2018 si nr. 720/100/2018 ale Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale, de Bela Molnar in Dosarul nr. 867/84/2018 al Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale, de Ion Pupaza in Dosarul nr. 1.933/95/2018 al Tribunalului Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, de Eugen Pirtea in Dosarul nr. 641/30/2018 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, de Pavel Iordache in Dosarul nr. 642/30/2018 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, de Nicolae Onet, Gheorghe Zeleneac, Alexandru Kadas, Magdalena Benyovszki, Nelu Iacob, Samuel Bucsi, Constantin Chiritoiu, Tudor Biholar si Mihaita Veres in dosarele nr. 983/97/2018, nr. 811/97/2018, nr. 1.533/97/2018, nr. 2.383/97/2018, nr. 2.388/97/2018, nr. 2.549/97/2018, nr. 1.415/97/2018, nr. 2.384/97/2018 si nr. 593/97/2019 ale Tribunalului Hunedoara - Sectia I civila, de Iosif Bucsa in Dosarul nr. 4.074/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Sectia I civila, de Ilie Matei in Dosarul nr. 793/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Sectia I civila, de Nicu Dumitra in Dosarul nr. 2.891/120/2018 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia I civila, de Cristel George Ciuca in Dosarul nr. 1.102/101/2018 al Curtii de Apel Craiova - Sectia I civila, de Ilie Prapuceanu in Dosarul nr. 2.238/95/2018 al Curtii de Apel Craiova - Sectia I civila, precum si de Florea Sima in Dosarul nr. 1.456/122/2017 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca sintagma "stagiile complete de cotizare prevazute de lege, corespunzatoare fiecarei situatii" din cuprinsul art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in interpretarea data acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dispozitiile art. 1692 din aceeasi lege si ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, precum si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.In numele legii
DECIDE:
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Tribunalului Galati - Sectia I civila, Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia I civila, Curtii de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale, Tribunalului Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Curtii de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Tribunalului Hunedoara - Sectia I civila, Curtii de Apel Ploiesti - Sectia I civila, Curtii de Apel Craiova - Sectia I civila si Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 9 noiembrie 2021.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Vaduva
