| Valer Dorneanu | - presedinte |
| Cristian Deliorga | - judecator |
| Marian Enache | - judecator |
| Daniel Marius Morar | - judecator |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecator |
| Gheorghe Stan | - judecator |
| Livia Doina Stanciu | - judecator |
| Elena-Simina Tanasescu | - judecator |
| Varga Attila | - judecator |
| Simina Popescu-Marin | - magistrat-asistent |
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, exceptie ridicata de Catalin Andrei Amarandei in Dosarul nr. 6.638/99/2018* al Curtii de Apel Iasi - Sectia litigii de munca si asigurari sociale si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 479D/2020.
2. La apelul nominal lipsesc partile. Procedura de instiintare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, sens in care invoca jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
4. Prin Decizia civila nr. 713 din 12 decembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 6.638/99/2018*, Curtea de Apel Iasi - Sectia litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Exceptia a fost ridicata de Catalin Andrei Amarandei cu prilejul solutionarii apelului impotriva unei sentinte pronuntate intr-o cauza avand ca obiect recalcularea pensiei.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca Legea nr. 223/2015 este o lege organica, astfel ca nu putea fi modificata decat printr-un act normativ de aceeasi natura si forta juridica, si nu printr-o ordonanta de urgenta, asa cum este Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018. Sunt invocate prevederile art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit carora: "Pensionarii militari decorati cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei", si se arata ca dispozitiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin care se includ toate semnele onorifice, deci si ordinul "Meritul Militar", dupa care se aplica plafonarea efectiva a pensiei, impun o limitare in sensul in care cuantumul net al pensiei militare de stat nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei. In acest mod, are loc o plafonare sau o reducere a pensiei militare, desi acesta este un drept castigat. Modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 incalca dispozitiile art. 115 alin. (6) din Constitutie, intrucat prin ordonanta de urgenta a Guvernului sunt afectate drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, inclusiv dreptul la pensie.
6. Autorul considera ca includerea sporului acordat pentru ordinul "Meritul Militar" (denumire inlocuita cu denumirea "Semnul Onorific") in baza de calcul al pensiei echivaleaza, in cazul sau, cu neacordarea semnului onorific. Or, este evident ca din moment ce nu toti soldatii beneficiaza de decorarea cu Semnul Onorific "In Slujba Patriei", acest spor nu are cum sa fie inclus in solda si, in consecinta, trebuie aplicat dupa stabilirea pensiei. Prin aceasta modalitate de calcul, practic este indepartat Semnul Onorific, semn pe care autorul exceptiei sustine ca l-a castigat pentru intreaga activitate, fiind un drept castigat.
7. Autorul sustine si incalcarea dispozitiilor art. 53 din Constitutie, in sensul in care restrangerea sau plafonarea pensiei ar fi trebuit sa fie dispusa numai daca era necesara si, chiar si in aceste conditii, ar fi trebuit sa se aplice fara a aduce atingere drepturilor deja castigate, cum ar fi semnele onorifice. De asemenea, nu putea fi realizata o restrangere sau reducere a dreptului la pensie, intrucat aceasta ar fi trebuit sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau libertatii. Or, prin aplicarea acestei plafonari, se creeaza o inechitate evidenta prin raportare la aceleasi categorii de persoane care au obtinut dreptul la pensie in perioada anterioara modificarii legislative.
8. In final, autorul arata ca pensia militara presupune o asigurare a unei garantii sociale si apararea acesteia este parte integranta a stabilitatii financiare, in aceeasi masura in care se apara celelalte garantii ale acestui principiu. Pensia de serviciu nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special caruia trebuie sa i se supuna militarii si care impune obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au, fiindu-le interzise activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere dupa pensionare mentinerea unui nivel de viata cat mai apropiat de cel avut in timpul activitatii, aspecte transate in repetate randuri in jurisprudenta Curtii Constitutionale si cu privire la alte categorii de salariati care beneficiaza de pensie de serviciu, cum ar fi magistratii.
9. Curtea de Apel Iasi - Sectia litigii de munca si asigurari sociale considera ca textul criticat ca neconstitutional nu vine in contradictie cu textele din Constitutie indicate. Art. 47 privind nivelul de trai si dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si art. 115 alin. (6) privind domeniile ce nu pot fi reglementate pe calea ordonantelor de urgenta au fost in mod constant interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, in sensul ca ii revine in exclusivitate legiuitorului atributia de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatile de calcul al cuantumului lor. Legiuitorul, in considerarea unor schimbari intervenite in posibilitatile de acordare si dimensionare a drepturilor de asigurari sociale, poate modifica, ori de cate ori considera ca este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Curtea a stabilit in mod constant ca domeniul de aplicare a dispozitiilor art. 53 din Constitutie este circumscris restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati prevazute de Legea fundamentala, iar nu restrangerii exercitiului oricarui drept subiectiv, chiar daca el izvoraste dintr-un act normativ. Prin urmare, tine de optiunea libera a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ in baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.
10. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, se retine ca dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constitutie, dar se exercita in conditiile prevazute de lege. Astfel, legiuitorul este liber sa stabileasca in ce conditii si pe baza caror criterii se acorda pensia, baza de calcul si cuantumul acesteia, in raport cu situatia concreta a fiecarui titular al dreptului. Constitutia nu prevede un cuantum al pensiei de care trebuie sa beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileste prin legislatia nationala. Astfel, legiuitorul poate sa prevada o limita minima a cuantumului pensiei, precum si plafonul maxim al acesteia.
11. Referitor la sustinerea ca nu pot fi adoptate ordonante de urgenta de catre Guvernul Romaniei in domeniul legilor organice, instanta constata ca, prin institutia delegarii legislative prevazute de art. 115 alin. (4)-(8) din Constitutie, Guvernul este indrituit sa adopte ordonante de urgenta in anumite conditii, si anume in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, cu obligatia de a motiva urgenta. Deci, prin motivarea situatiei extraordinare si a urgentei, Guvernul, in virtutea prerogativelor sale constitutionale, poate adopta ordonante de urgenta in domenii reglementate prin legi ordinare sau organice. Curtea Constitutionala a interpretat in mod constant prevederile criticate in sensul ca textele acorda in exclusivitate legiuitorului atributia de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatile de calcul al cuantumului lor.
12. Cu privire la inechitatea dintre situatia apelantului, autor al exceptiei, si cea a persoanelor care au obtinut dreptul la pensie in perioada anterioara modificarii legislative, instanta invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care s-a statuat constant ca incalcarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista doar atunci cand pentru cazuri egale se aplica un tratament diferentiat, fara a exista o motivare obiectiva si rezonabila.
13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
14. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand actul de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:15. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
16. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din actul de sesizare, il constituie dispozitiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 84 pct. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, avand urmatorul cuprins:
"(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei.
(2) Daca in urma indexarii pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezulta un cuantum al pensiei nete mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei, se acorda acest cuantum rezultat, fara a depasi suma rezultata din aplicarea ratei medii anuale a inflatiei, in conditiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete in cauza.
(3) In cazul indexarilor succesive, cuantumul acordat nu poate depasi suma rezultata din aplicarea ratei medii anuale a inflatiei, in conditiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei la care se adauga suma reprezentand interventia ratei medii anuale a inflatiei, in aceleasi conditii, din operatiunile de indexare anterioare.
(4) Dispozitiile art. 59 alin. (2) se aplica in mod corespunzator."
17. In opinia autorului exceptiei, prevederile de lege ce formeaza obiectul acesteia contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 47 alin. (1) si (2) privind nivelul de trai si dreptul la pensie, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si art. 115 alin. (6) privind limitele ordonantelor de urgenta ale Guvernului.
18. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai format obiect al controlului de constitutionalitate, iar prin mai multe decizii a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, sau Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021).
19. Referitor la invocarea incalcarii dispozitiilor art. 47 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea a retinut ca legiuitorul este in drept sa stabileasca continutul dreptului la pensie, conditiile acordarii acestuia, precum si sa le modifice in functie de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, precitata, si Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021). Astfel, stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat si a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezinta optiunea legiuitorului in materie, fara a incalca dispozitiile art. 47 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora cetatenii au dreptul la pensie si la alte drepturi de asigurari sociale, in conditiile legii. De asemenea, interventia legiuitorului in stabilirea unui plafon al pensiilor militare de stat se inscrie in marja sa de apreciere, permisa de Constitutie, si nu are semnificatia restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale, in sensul dispozitiilor art. 53 din Constitutie (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 410 din 10 iunie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 809 din 24 august 2021).
20. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in deciziile mentionate isi pastreaza in mod corespunzator valabilitatea si in cauza de fata.
21. Referitor la critica de neconstitutionalitate vizand modificarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, lege organica, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018, Curtea retine, in acord cu jurisprudenta sa, ca interdictia reglementarii de catre Guvern in domeniul legii organice priveste numai ordonantele Guvernului adoptate in baza unei legi speciale de abilitare, aceasta interdictie decurgand direct din textul constitutional. O asemenea limitare nu este prevazuta insa de alin. (4) al art. 115 din Constitutie referitor la ordonantele de urgenta, care nu reprezinta o varietate a ordonantei emise in temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezinta un act normativ adoptat de Guvern in temeiul unei prevederi constitutionale, care ii permite acestuia, sub controlul strict al Parlamentului, sa faca fata unor situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 120 din 16 martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004). In consecinta, ordonantele de urgenta pot fi emise de Guvern si in domeniul legilor organice, restrictia pentru aceasta categorie de legi nefiind prevazuta decat pentru ordonantele emise in baza unei legi de abilitare, conform art. 115 alin. (1) din Constitutie.
22. Aplicand aceste considerente in cauza de fata, Curtea constata ca modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 nu contravine exigentelor constitutionale privind adoptarea ordonantelor de urgenta ale Guvernului si, nefiind identificata afectarea unor drepturi fundamentale, dispozitiile art. 115 alin. (6) din Constitutie nu sunt incalcate.
23. Distinct, Curtea retine ca aspectele referitoare la interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale criticate excedeaza controlului de constitutionalitate, fiind de competenta instantelor judecatoresti. Astfel, Curtea observa ca, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii a decis ca: "In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, pensionarii militari decorati cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fara insa ca prin aplicarea acestui spor pensia neta sa poata fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei".
24. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Catalin Andrei Amarandei in Dosarul nr. 6.638/99/2018* al Curtii de Apel Iasi - Sectia litigii de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.In numele legii
DECIDE:
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Curtii de Apel Iasi - Sectia litigii de munca si asigurari sociale si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 16 decembrie 2021.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
