Recalcularea pensiilor de serviciu - Pensii
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Buna ziua! Sunt Simona, Asistentul tau personal.
Click daca ai nevoie de ajutor!
X
Tine-ma minte

Ati uitat parola? Click aici pentru a recupera user/parola

Nu aveti cont?
X

Te rugam sa introduci adresa de email pe care ai folosit-o la inregistrarea contului tau.

X

Te rugam sa introduci adresa de email pe care ai folosit-o la inregistrarea contului tau.

Contul meu Inregistrare cont Testare gratuita
PortalCodulMuncii.ro
Portal actualizat la 29 Martie 2024
Un produs marca Rentrop&Straton

Recalcularea pensiilor de serviciu

Raspuns oferit de Colectiv Portal Codul Muncii
Colectiv Portal Codul Muncii
22 Ian 2015

SENTINTA CIVILA nr. 4.660 din 5 iulie 2011 a CURTII DE APEL BUCURESTI SECTIA A VIII-A, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
PARTEA 1:
Sedinta publica din 5 iulie 2011
CURTEA DE APEL BUCURESTI
- SECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr. 11.879/2/2010
Curtea constituita din:
Presedinte - Alina Sutu
Grefier - Miron-Cornel Olaru
Pe rol se afla pronuntarea asupra cererii de chemare in judecata formulate de reclamantii Acasandrei Nicoleta, Avanu Steluta, Banu Georgeta, Baranga Victoria, Barbu Elsa, Barbu Valeria, Badescu Viorica, Balanescu Tamaita, Barladeanu Emilian, Benfenati Sanda, Bercaru Gabriela, Bica Doina, Bidirel Dumitra, Bilciu Marcela, Boita Angela, Brandusoiu Maria, Breza Cristina, Burducea Laurentia, Butulan Ioana, Cantacuz Radan Maria, Cernat Ioana, Chiriac Niculina, Ciobotaru Lucia-Roxana, Cismigiu Maria, Ciubotariu Eugenia, Cojocaru Oprea Mihaela, Constantin Ioana, Costea Aurica, David Despina Draga, David Doina Alice, Dima Gabriela Ivana, Dima Floarea, Dragnea Tudorita, Dudu Mariana, Duman Marilena, Dumitrescu Elena, Dumitru Stefania, Florea Floarea, Gheorghe Silvia, Gherman Stela, Ghita Maria, Ghidraseanu Irina, Ghitulescu Eugenia Elisa, Ghiurca Mihaela Virginia, Gutium Valentina, Helvei Eugenia, Iancu Eugenia Ioana, Iliescu Marieta Doina, Ioan Virginia, Ionescu Dniela, Ionescu Adriana Luminita, Ionescu Ana, Ionita Elena, Iordache Sorica, Irimia Valerica, Ivanescu Cornelia, Lavric Elena, Lazar Zefira Marioara, Lazea Zorita, Lapadat Zoea, Marian Elena, Marica Petruta, Manceanu Maria, Morariu Elena, Neamtu Alexandrina, Nica Aurica, Nitu Maria, Olar Gabriela-Adriana, Onica Elena, Panaitescu Constanta, Paun Vera, Petcu Cornelia Georgeta, Petcu Elena, Putrutiu Florica, Popescu Ana, Mincu Tudora, Rades Lya, Radu Ileana, Rizoiu Elena Victoria, Rotaru Lucia, Russu Maria, Sarca-Dragomir Mihaela, Silvasi Ileana, Smereczinski Rodica Elisabeta, Stan Elena, Stanciu Elena, Stanciulescu Marioara, Stoean Vasile, Sapovalov Neluta, Telian Ioana, Titi Elena, Toni Florica, Trandafirescu Calangiu Jeni, Trogmaer Mariana, Tiganus Cecilia, Tirca Alecsandra, Ungurean Doina, Varabiev Ana, Vasilescu Maria, Voda Georgeta, Voica Maria, Voinea Georgeta Viorela, Vochita Elena Stefania, Zamfir Maria, Beldeanu Victoria, Borda Maria, Burz Silvia, Ciobota Emilia, Corches Ana, Dreghici Maria, Furdui Emilia, Kozomos Daniela, Marian Carolina, Merca Dorica, Micu Olivia Maria, Mihaltan Elisabeta, Oarga Doina, Onet Aurelia, Oniga Elvira, Ororica Mihaela Rodica, Sarbu Viorica Elena, Stoia Cornelia Valeria, Truta Silvia, Vesi Valentina Florica, Voicu Maria Silvia, Batrina Adam, Bradin Silvia, Crisan Floarea, Hambarel Valerica, Martin Marinela, Roman Aurelia, Tonta Zoia Emilia, Nica Marieta, Boscaneanu Emilia Viorica, Brebenel Paulina, Budur Oprina, Butuseaca Lilica, Carila Viorica, Epuran Georgeta, Epuras Tudora, Filimon Adriana Gabriela, Frunza Stefana, Gheorghe Bach Viorica, Moldoveanu Elena Adelina, Nistor Stela, Olariu Floarea, Petcu Lucica, Porumboiu Constanta, Scorteanu Stana, Stanciu Maria, Velicescu Maria, Zamfir Despina, Cristache Ioana, Manea Maria, Cojocaru Luxa, Roescu Anica, Babeu Eugenia, Guia Elena, Miculici Ecaterina, Mihaescu Tudora, Minea Elena Anica, Mura Maria, Posipal Maria Ileana, Ristache Floarea, Sfetcu Floarea, Sclabonschi Floarea, Urechiatu Cristina, Banescu Viorica, Teodorescu Marieta, Arsene Constanta, Birnac Steliana, Chirea Nuti, Costache Florian, Dragu Catusa, Dumitru Marioara, Gidea Ion, Lascu Stanca, Marin Viorica Mihaela, Stefan Elisabeta, Tepurica Mariana, Besoi Elena, Birau Ioana, Budianu Margareta, Candea Victoria, Curelea Mariana, Enea Eleonora, Olaru Maria, Nanescu Zenovia, Petrescu Argentina, Pavel Maria, Andrei Marin, Bogan Sofia, Chiratcu Alexandrina, Chirita Violeta, Constantin Olimpia, Curta Liliana-Elena, Damian Maria, Marcu Stefana, Munteanu Gherghina, Nica Stana, Nitu Constantin, Saracacianu Tascu, Tanase Garofita, Vasile Stefana Varvara, Arhip Domnita, Calin Constantina, Cristea Maria, Mazilu Greta Mioara, Mihailescu Adriana, Mihailescu Mihai, Mosteanu Elena, Puscasu Georgeta, Radulescu Adina Marga, Vlad Olimpia, Apachitei Neculina, Apetroaiei Ana, Apetroaiei Maria, Badita Stefana, Bogdan Mariana, Bontianu Elena, Cojocaru Maria, Cojocaru Lili, Jijie-Grigioriu Mariana, Hilohe Maria, Macovei Silvia, Mateescu Veronica, Moroiu Paulina, Negut Maria, Raspopa Elena, Stan Anica, Stefan Mariana, Alexe Aurelia Gabriela, Catoi Eugenia, Gorgan Stefania, Nita Elena, Vintilescu Angela, Voinea Radu Danut, Brumar Maria, Anton Emilia, Bacanu Daniela, Ciobanu Georgeta, Ciotariu Emilia, Cracea Florentina, Lazar Anghelina, Melinte Mariea, Mincu Adriean-Dorian, Mirea Gherghina, Musat Maria, Stoica Gheorghe, Tanase Floarea, Toader Emilia, Albu Vironica, Bohos Mariana, Georgescu Constantin-Prier, Georgescu Elena, Kalasch Margareta Eugenia, Lucica Maria, Martin Claudia Grigoreta, Matei Carmen, Mester Francisc, Mircu Ana, Perianu Maria, Rites Ana, Secara Viorica, Suvalca Elena, Sarba Maria Rodica, Visan Maria, Barbu Doina, Calcan Gheorghe, Draghiceanu Vasilica, Mihalache Maria, toti reprezentati de mandatar Asociatia Nationala a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instantelor Judecatoresti si Parchetelor (ANPSASIJP) in contradictoriu cu paratii Guvernul Romaniei, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS) si Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS) si a cererilor de interventie in interes propriu formulate de intervenientii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrachiaoie Florica, Cimpeanu Elena si Popovici Constantin.Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 14.06.2011 si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a acorda partilor posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amanat pronuntarea la data de 21.06.2011, 28.06.2011 si la data de azi, 05.07.2011.

CURTEA,
asupra cauzei de fata constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 11 879/2/2010 reclamantii Acasandrei Nicoleta s.a., prin mandatar Asociatia Nationala a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instantelor Judecatoresti si Parchetelor (ANPSASIJP) au chemat in judecata pe paratii Guvernul Romaniei, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale, solicitand ca prin hotararea ce sa va pronunta sa se dispuna:
1.- anularea Hotararii Guvernului nr. 737 din 29.07.2010 privind Metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu prev. la art. 1 lit. o) din Legea nr. 119/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010, respectiv a Metodologiei de recalculare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, stabilite prin Legea nr. 567 din 2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea;
2.- suspendarea executarii H.G. nr. 737/2010, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a prezentei cereri, in baza art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 544/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
3.- recunoasterea, in temeiul art. 18 raportat la art. 8 si 1 din aceeasi lege, a dreptului lor la pensiile de serviciu stabilite prin Legea nr. 567 din 2004 si, sub sanctiunea obligarii la plata unor despagubiri de intarziere in cuantum de 5.000 euro/luna pentru fiecare dintre ei, obligarea paratului la repararea pagubei cauzate, in sensul:
-- a) anularii tuturor deciziilor de "recalculare" a pensiilor in baza art. 1 lit. g din Legea nr. 119 din 2010 raportat la prevederile art. 2, 4 ....(11, 5, 7 si 12 din H.G. nr. 737 din 2010 repunerea in plata a ultimelor decizii prin care le-au fost stabilite ultimele cuantumuri ale pensiilor de serviciu;
-- b) obligarea paratului la plata diferentelor dintre cuantumurile pensiilor de serviciu ce ni se cuvin si, respectiv, cuantumurile pensiilor "recalculate" in baza deciziilor sus-aratate, aferente perioadei septembrie 2010 si pana la data repunerii in plata a ultimelor decizii prin care le-au fost stabilite ultimele cuantumuri ale pensiilor de serviciu;
-- c) obligarea paratului sa procedeze la punerea in executare a hotararii judecatoresti in termen de cel mult 10 zile de la pronuntarea acesteia in sensul indeplinirii tuturor obligatiilor sus-aratate, in caz contrar urmand a se face aplicarea dispozitiilor art. 24 alin. 2 si 3 din Legea nr. 544/2004, inclusiv obligarea acestuia la plata unor despagubiri de intarziere catre reclamanti in cuantum de 5.000 euro/luna pentru fiecare dintre ei;
4.- obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, reclamantii au aratat ca sunt persoane vatamate si ca au formulat plangere prealabila, in conditiile art. 7 din Legea nr. 544/2004, plangere care a fost inregistrata la Guvernul Romaniei sub nr. 17/9331 din 8 august 2010 Paratul Guvernul Romaniei, prin Adresa nr. 15A/6862/CA din data de 08.09.2010, a raspuns negativ solicitarilor lor.
Au invocat in sustinerea actiunii si Sentinta civila nr. 3.811 din 8.10.2010 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal in Dosarul nr. 7.142/2/2010 si prin care s-a dispus suspendarea executarii H.G. nr. 737/2010, in ce priveste stabilirea metodologiei de recalculare a pensiilor de serviciu prevazute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, respectiv a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si numeroase alte hotarari judecatoresti pronuntate de diverse instante din tara, pe care le-au depus la dosarul cauzei.
In motivarea cererii de anulare a H.G. nr. 737/2010 au aratat ca aceasta, fata de disp. art. 18 raportat la art. 8 si, respectiv, art. 1 din Legea nr. 554/2004, este neconstitutionala, nelegala, contrara principiilor si drepturilor fundamentale consacrate de Constitutie, de normele dreptului comunitar si de cele ale dreptului international, ratificate de Romania, aplicabile in materie.
Reclamantii au aratat ca, desi pe calea contenciosului administrativ nu poate fi verificata constitutionalitatea unor legi, in speta a Legii nr. 119 din 2010, instanta de contencios administrativ are competenta verificarii respectarii de catre actele administrative individuale, in speta, de H.G. nr. 737 din 2010, in primul rand, a suprematiei Constitutiei si a legilor, respectiv a principiilor si drepturilor fundamentale consacrate de Constitutie - principiul legalitatii consacrat de art. 1 alin. 5 din Constitutie.
Invoca in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 574 din 2006, prin care instanta a stabilit ca prevederile art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554 din 2004 nu contravin dispozitiilor art. 52 alin. 1 si 2 din Constitutie, care consacra dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica de a obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, in conditiile si limitele stabilite prin lege organica. In motivarea deciziei, Curtea a retinut ca art. 1 alin. 5 din Constitutie consacra principiul legalitatii, constand in obligatia generala de respectare a Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor. Aceasta presupune ca actele administrative ale autoritatilor publice sa fie emise cu respectarea stricta a dispozitiilor legale in vigoare, inclusiv a celor constitutionale, iar actele care au fost emise cu nerespectarea anumitor prevederi legale sa fie revocate ori anulate.
Prin urmare, este evident ca acest principiu al legalitatii are la temelie notiunea de lege in acceptiunea lato sensu, adica atat legile propriu-zise, cat si dispozitiile constitutionale si, in consecinta, este absolut firesc ca' pe primul loc in cadrul legislativ national referitor la pensiile de serviciu sa se afle Constitutia Romaniei.
In acest context, reclamantii arata ca apreciaza ca sunt pe deplin valabile cazurile de nelegalitate a H.G. nr. 737 din 2010 constand in incalcarea principiilor statului de drept lato sensu, a Constitutiei si legilor tarii, si anume necesitatea respectarii de catre orice act administrativ, inclusiv de H.G. nr. 737 din 2010, care face obiectul cererii de suspendare, a urmatoarelor 10 principii (dezvoltate pe larg in cererea initiala):
-- a) principiul potrivit caruia Romania este stat de drept, stricto sensu, prevazut de art. 1 alin. 3 din Constitutie;
-- b) principiul conform caruia Romania este stat social consacrat de acelasi text constitutional;
-- c) principiul consacrarii si respectarii valorilor supreme ale statului de drept, statuat de acelasi alineat din Constitutie;
-- d) principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, prevazut de art. 1 alin. 4 din Constitutie;
-- e) principiul respectarii Constitutiei si a suprematiei sale, precum si a legilor, prevazut de art. 1 alin. 5 din Legea fundamentala, prezentat succint mai sus si in prezentele concluzii scrise;
-- f) principiul egalitatii intre cetateni in forma consacrata de art. 4 alin. 2 din Constitutie;
-- g) si h) principiul indeplinirii intocmai si cu buna-credinta a obligatiilor din tratatele la care Romania este parte si principiul potrivit caruia fac parte din dreptul intern tratatele ratificate de Parlament statuat de art. 1 alin. 1 si 2 din Constitutie;
-- i) principiul universalitatii drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale, stipulat de art. 15 alin. 1 din Constitutie;
-- j) principiul neretroactivitatii legii, statuat de art. 15 alin. 2 din Legea fundamentala;
-- k) principiul egalitatii in drepturi, consacrat de art. 16 din Constitutie;
-- l) principiul prioritatii conventiilor internationale in raport cu legislatia interna privind drepturile si libertatile fundamentale, statuat de art. 20 alin. 2 din Constitutie;
-- m-n-o-p) principiul liberului acces la justitie si principiul dreptului la un proces echitabil, prevazute de art. 21, precum si principiul independentei judecatorilor, consacrat de art. 124 alin. 3 din Constitutie, si, respectiv, dispozitiile art. 132 din Legea fundamentala referitoare la statutul procurorilor;
-- r) principiul dreptului la ocrotirea sanatatii, stipulat de art. 34 alin. 1 din Legea fundamentala;
-- s) principiul privind munca si protectia sociala a muncii, reglementat de art. 41 din Constitutie;
-- s) principiul dreptului la proprietatea privata, statuat de art. 44 din Constitutie;
-- t-t) principiul dreptului la un nivel de trai decent prevazut de art. 47 alin. 1 din Legea fundamentala si principiul dreptului la pensie statuat de art. 47 alin. 2 teza 1 din Constitutie;
-- u) principiul privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, statuat de art. 52 din Constitutie;
-- v) principiul prioritatii dreptului comunitar, statuat de art. 148 alin. 2 si 3 din Constitutie.
In legatura cu precizarile facute de CCR in deciziile 871- 874 din 28.06.2010 si, in special, in Decizia nr. 872 din 2010, Curtea observa ca masura criticata are un caracter temporar, tocmai pentru a nu se afecta substanta dreptului.
Reclamantii arata ca prevederile art. 1-5 si art. 12 din lege incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, care consacra principiul neretroactivitatii legii si conform caruia "legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale noi favorabile".
Pensiile speciale au fost stabilite, asadar, in baza legilor adoptate in domeniul pensiilor, pe anumite categorii socio-profesionale, si sunt derogatorii de la dreptul comun. Aceste legi se aplica situatiilor juridice constituite, modificate si stinse in temeiul reglementarilor lor, in baza carora s-au creat efecte juridice definitive, revenind statului obligatia de a executa in timp (obligatii succesive) plata pensiilor. Asadar, obligativitatea recalcularii tuturor pensiilor speciale acordate sub incidenta prevederilor legale anterioare prin intrarea in vigoare a Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor este neconstitutionala.
Pensiile speciale care se afla in plata constituie drepturi castigate ce nu pot fi recalculate in baza unei legi noi, neputand fi nici modificate, intrucat legea s-ar aplica retroactiv.
Pensiile militare de stat, pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, pensiile de serviciu ale judecatorilor, procurorilor, judecatorilor, respectiv magistratilor-asistenti ai Curtii Constitutionale, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular, pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil, navigant, profesionist din aviatia civila, pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi aflate in plata sunt stabilite sub imperiul legislatiei anterioare.
Asadar, prin aceasta lege are loc o modificare a regimului juridic al pensiilor speciale stabilite in baza legilor anterioare, ajungandu-se sa se incalce chiar substanta dreptului la pensie.
In acest sens, prin Decizia nr. 375/2005 a Curtii Constitutionale s-a stabilit ca "noile reglementari nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv in privinta cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, incepand cu data intrarii in vigoare a acestora". In acelasi sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala si prin Decizia nr. 57/2006 care prevede ca "conditiile de exercitare a dreptului la pensie si la alte forme de asistenta sociala se stabilesc prin lege si, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislatia in materie si de a stabili data de la care opereaza recalcularea, insa orice prevedere noua poate fi aplicata numai de la data intrarii sale in vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie".
De asemenea, prin Decizia nr. 120/2007, Curtea a retinut ca "operatiunea de recalculare priveste in mod inevitabil trecutul, pentru ca stagiul de cotizare a fost realizat in trecut, dar se efectueaza doar dupa data intrarii in vigoare a ordonantei si are efecte numai pentru viitor, pensia recalculata intrand in plata numai de la data emiterii deciziei. In cazurile in care din recalculare rezulta un cuantum mai mare al pensiei, se va plati acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, fara a se aduce vreo atingere drepturilor legal castigate anterior".
Reclamantii considera ca, avand in vedere faptul ca actualele pensii speciale au fost legal stabilite si calculate in baza unor legi in vigoare la data respectiva, precum si la acest moment, recalcularea lor duce la incalcarea principiului neretroactivitatii legii - regula imperativa - prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei".
Cu privire la principiul prioritatii dreptului comunitar, reclamantii considera ca acesta are o importanta cu totul deosebita inclusiv in solutionarea spetei deduse judecatii si arata ca dreptul comunitar consacra monismul (aplicarea imediata) si impune respectarea sa de catre statele membre, fiind singurul principiu compatibil cu ideea unui sistem de integrare, si garanteaza statutul juridic al cetateanului. Principiul a fost consacrat de CJCE prin Hotararea Van Gend si Loos, pronuntata inca din anul 1963, si a fost confirmat oficial in Hotararea Costa (CJCE.C.6/64-Costa v. Enelh) prin care se rezolva conflictul dintre dreptul comunitar european - Tratatul CEE - si o lege interna posterioara.
Reclamantii sustin, in speta, ca dreptul la pensiile de serviciu, facand parte din Pilonul I - Comunitatea Economica Europeana - prin Legea nr. 119 din 2010 si H.G. nr. 737 din 2010, au fost grav incalcate prevederile Tratatului de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in ceea ce priveste principiul prioritatii dreptului comunitar fata de orice act normativ national si, pe cale de consecinta, garantarea stabilitatii statutului juridic al cetateanului roman in calitatea sa de cetatean european-in ceea ce priveste pensiile de serviciu, ceea ce inseamna o negare corespunzatoare a eficientei obligatiilor asumate neconditionat si irevocabil de Romania prin Tratat, punandu-se astfel in pericol insesi bazele Comunitatii si, respectiv, a apartenentei noastre la aceasta. In plus, importanta principiului in contenciosul administrativ este subliniata de art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554 din 2004 a contenciosului administrativ, modificata si completata.
De asemenea, reclamantii arata ca, in cauza, prin adoptarea a doua hotarari de Guvern (H.G. nr. 735/2010 si, respectiv, H.G. nr. 737/2010) au fost incalcate prevederile extrem de clare ale art. 3 alin. 3 din Legea nr. 119/2010 si, respectiv, ale art. 4 alin. 1 lit. a si b din aceeasi lege, care fac referire la o singura hotarare de Guvern. Totodata, critica faptul ca sunt emise norme metodologice diferite in raport cu categoriile de persoane ce beneficiaza de pensii ocupationale, lipsa unor norme si a unor proceduri unitare care ar duce la crearea unor situatii dezavantajoase pentru categoriile de persoane ce beneficiaza de pensii ocupationale si imposibilitatea obiectiva de stabilire in termen de 30 de zile a stagiului corect de cotizare in sistemul public de pensii si de a beneficia de majorarea punctajelor lunare realizate.
Reclamantii arata ca nu au dreptul si posibilitatea sa-si procure actele necesare si sa faca dovada tuturor veniturilor care ar trebui sa fie luate in calcul la stabilirea pensiilor.
Mai mult, calculul corect al viitoarelor pensii nu se poate realiza si datorita faptului ca in cartile de munca nu sunt mentionate adaosurile la veniturile lunare (conform art. 78 din Legea nr. 19/2000), respectiv ore suplimentare, sporuri de sedinta, prime trimestriale, al 13-lea salariu, prima de vacanta, venituri pentru care s-au retinut contributiile la asigurarile sociale, precum si celelalte taxe (impozite, ajutor de somaj, asigurari de sanatate). Astfel ca toate pensiile pentru categoriile de pensionari enumerate in art. 1 lit. o)-h) din Legea nr. 119/2010 vor fi calculate gresit.
Diminuarea pensiilor poate determina efecte contrare celor vizate, in sensul tulburarii bunei functionari a institutiilor si autoritatilor publice.
Dispozitiile H.G. nr. 737 din 2010 criticate impun o restrangere cu caracter permanent a exercitiului dreptului la pensie, asa-zisa recalculare a pensiilor de serviciu operand fara vreo limitare temporara.
Reclamantii considera ca prevederile art. 3 alin. 11 din H.G. nr. 737/2010 sunt in contradictie cu textul Legii nr. 119/2010 care prevede ca pensiile de serviciu se recalculeaza, fara sa faca nicio distinctie in acest sens si ca prin art. 9 alin. 12 din H.G. nr. 737 din 2010 se instituie posibilitatea emiterii a doua decizii care sunt total diferite, atat din punctul de vedere al bazei de calcul, cat si al modului de calcul si implicit cu valori diferite.
Alte motive de nelegalitate invocate sunt faptul ca prin art. 11 din H.G. nr. 737 din 2010 sunt anulate hotararile definitive si irevocabile ale instantelor judecatoresti pronuntate in acest domeniu, producandu-se o imixtiune a executivului si a legislativului in cadrul puterii judecatoresti care este neconstitutionala, nelegala si abuziva in acelasi timp si neindeplinirea de catre paratul M.M.F.P.S. a obligatiei ce-i revenea in baza H.G. nr. 737/2010 de a emite instructiuni de aplicare a acesteia, astfel cum au procedat M.A.I. si M.Ap.N.
H.G. nr. 737 din 2010 consacra explicit o pierdere cu caracter permanent a pensiei de serviciu si creeaza o discriminare, in functie de profesie, realizata de institutiile statului, incalcand Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Reclamantii solicita sa se dispuna mentinerea suspendarii executarii H.G. nr. 737/2010 in ce priveste stabilirea metodologiei de recalculare a pensiilor de serviciu, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a prezentei cereri si sa se dispuna recunoasterea dreptului lor la pensiile de serviciu stabilite prin Legea nr. 223/2007 si repararea pagubei cauzate.
In drept, au invocat dispozitiile art. 52 din Constitutie, corelat cu art. 8 si 1, raportate la art. 7, art. 18, si, mai ales, la art. 21 si la alte prevederi din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, astfel cum a fost modificata si completata, precum si la dispozitiile aplicabile in materie din Codul de procedura civila: principiile si drepturile fundamentale consacrate de Constitutie si de tratatele, pactele si normele internationale ratificate de Romania, care, potrivit art. 11 alin. 2 din legea fundamentala, "fac parte din dreptul intern", art. 148 alin. 2 din Constitutie, corob. cu art. 11 alin. 2 si respectiv cu art. 20 alin. 2 din legea fundamentala, si cu art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificata si completata.
In cauza, s-au formulat cereri de interventie in interes propriu de catre Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cimpeanu Elena, Adumitrachioaie Florica si de catre Popovici Constantin.
Paratul Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale a formulat intampina re la data de 26.04.2011, prin care a invocat exceptia calitatii procesuale active, exceptia nemotivarii in fapt si in drept a actiunii in ce-l priveste, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, exceptia neindeplinirii procedurii prealabile, exceptia inadmisibilitatii in ce priveste anularea H.G. nr. 737/2010 si exceptia netimbrarii.
Parata Casa Nationala de Pensii Publice (Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale) a depus intampinare la 13.05.2011, prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a instantei in ce priveste capatul de cerere privind anularea deciziilor de pensie ale reclamantilor, exceptia calitatii procesuale active, exceptia lipsei calitatii de reprezentant, exceptia calitatii procesuale pasive, exceptia neindeplinirii procedurii prealabile, exceptia netimbrarii si exceptia inadmisibilitatii actiunii in ce priveste anularea H.G. nr. 737/2010.
Paratul Guvernul Romaniei a formulat intampinare, la data de 17.05.2011, invocand exceptia netimbrarii, exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de interes.
La termenul din 14.06.2011, petentul Popovici Constantin a solicitat a se lua act de faptul ca isi sustine cererea de interventie doar in interesul reclamantilor, nemaisustinand-o in interes propriu.
Analizand actele depuse la dosar, sustinerile partilor si dispozitiile legale aplicabile in materie, Curtea retine urmatoarele:
Pe exceptii,
Reclamantii au fost citati pentru termenul din 17.05.2011 cu obligatia solidara de a achita taxa de timbru de 4+8 lei si timbrul judiciar de 0,6 lei.
Avand in vedere ca obligatia a fost indeplinita, astfel cum rezulta din chitanta de plata a taxei judiciare de timbru, precum si a timbrului judiciar, Curtea constata ca exceptia netimbrarii actiunii nu este intemeiata.
Curtea constata ca exceptia lipsei calitatii procesuale active este neintemeiata.
Reclamantii sunt reprezentati de mandatar Asociatia Nationala a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instantelor Judecatoresti si Parchetelor.
Conform art. 5 din Statutul asociatiei, intre obiectivele acesteia se numara acela de a apara drepturile membrilor sai, precum si de a-i reprezenta in fata instantelor judecatoresti in vederea garantarii si apararii drepturilor legal castigate.
Motivele invocate de paratul Guvernul Romaniei in sustinerea acestei exceptii privesc considerente de fond (lipsa vatamarii), urmand a fi analizate in consecinta.
Exceptia nulitatii actiunii invocata de Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei nu este intemeiata. Sustinerile paratului in sensul lipsei motivelor de fapt si de drept sunt in mod vadit nefondate.
Calitatea sa procesuala pasiva este justificata pentru considerentele de opozabilitate. Interesul M.M.P.S. in formularea apararilor pe cererea de anulare a actului este sustinut chiar de aceasta autoritate, in cauzele in care nu a figurat ca parat M.M.P.S. formuland cereri de interventie in interesul Guvernului, in calitatea sa de initiator al hotararii Guvernului atacate.
Exceptia lipsei procedurii prealabile nu este intemeiata. Cererea de revocare a actului administrativ nu poate fi adresata initiatorului acestuia, ci autoritatii care l-a adoptat.
Curtea constata ca, din modul de formulare si prezentare a motivelor actiunii, rezulta ca reclamantii au contestat actul administrativ cu caracter normativ numai in ceea ce priveste masurile stabilite asupra pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, nu si cu privire la metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu ale personalului aeronautic, civil navigant profesionist din aviatie.
Mentiunile din actiune - fila 22 pct. 1 - constituie o eroare materiala, de vreme de sunt invocate dispozitiile art. 1 lit. c din Legea nr. 119/2010 si Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea.
Reclamantii au sustinut in mod evident un interes practic in promovarea actiunii, de vreme ce au solicitat si anularea actelor administrative individuale emise in baza H.G. nr. 737/2010.
Pe fond,
Actul administrativ atacat - Hotararea Guvernului nr. 737 din 21 iulie 2010 - priveste metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
Conform art. 1 din Legea nr. 119/2010, "Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:
-- a) pensiile militare de stat;
-- b) pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor;
-- c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea;
-- d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular;
-- e) pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;
-- f) pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;
-- g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila;
-- h) pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi".
Conform art. 3 din lege, "Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) in situatia pensiilor dintre cele prevazute la alin. (1), care au fost stabilite in baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determina considerandu-se a fi indeplinite conditiile de acordare prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. (3) in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se elaboreaza metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1, care se aproba prin hotarare a Guvernului".
Iar potrivit art. 4 alin. 2 din Legea nr. 119/2000, "Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileste in baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si se plateste de la data de intai a lunii urmatoare expirarii perioadei de recalculare prevazute la alin. (1) lit. a) sau b), dupa caz".
- Art. 2 din HG nr. 737/2010 stabileste ca in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare, pensiile de serviciu stabilite in baza legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizandu-se algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000 si respectand metodologia din prezenta hotarare.
- Art. 3 alin. 1 din hotarare dispune ca in cazul persoanelor carora la data stabilirii pensiei de serviciu li s-a determinat si punctajul mediu anual in sistemul public, potrivit Legii nr. 19/2000, in cadrul procesului de recalculare si se atribuie acel punctaj mediu anual si cuantumul pensiei din sistemul public corespunzator acestuia.
Curtea constata ca prin metodologia de calcul se reglementeaza o situatie juridica ce nu a fost avuta in vedere de legiuitor conform Legii nr. 119/2010, aceea a luarii in calcul a vechilor decizii, in cazul in care la emiterea acestora a fost determinat si punctajul mediu anual in sistemul public, in conditiile in care potrivit art. 3 din lege, pensiile se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii.
Punctajul mediu anual in sistemul public calculat potrivit Legii nr. 19/2000 la momentul emiterii deciziei de pensionare pentru anumite categorii de persoane nu a avut nicio relevanta sub aspectul stabilirii pensiei de serviciu, astfel incat persoanele respective nu aveau niciun interes sa atace decizia de pensionare prin care s-a determinat un astfel de punctaj.
- Art. 4 din H.G. nr. 737/2010 dispune ca "in situatia persoanelor carora, la data stabilirii pensiei de serviciu, nu li s-a calculat punctajul mediu anual in sistemul public intrucat nu erau indeplinite conditiile de varsta si/sau de stagiu de cotizare prevazute de Legea nr. 19/2000, recalcularea se efectueaza considerandu-se a fi indeplinite aceste conditii. (2) in cazul pensiilor de serviciu prevazute la alin. (1) se determina punctajul mediu anual, in sistemul public, corespunzator categoriei de pensie stabilite in baza legii cu caracter special. (3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) pensiile de serviciu anticipate care devin pensii pentru limita de varsta, in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 119/2010, si pentru care se determina punctajul mediu anual corespunzator pensiei pentru limita de varsta".
Conform art. 5,
"Recalcularea pensiilor de serviciu, prin determinarea punctajului mediu anual in sistemul public, se face pe baza documentelor existente in dosarele de pensii.
(2)La determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza:
-- a) stagiul complet de cotizare, in functie de data nasterii, prevazut in anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, asa cum este detaliata in anexa nr. 9 - Varstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare in functie de data nasterii - la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 340/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
-- b) stagiile de cotizare prevazute la art. 43 sau, dupa caz, la art. 47 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
-- c) stagiile totale de cotizare necesare prevazute in anexele nr. 4 si 5 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatiile prevazute la art. 44 din aceasta lege.
(3)In cazul in care la stabilirea pensiei de serviciu s-au avut in vedere perioade realizate in alte sisteme de asigurari sociale, neintegrate in sistemul public, punctajul mediu anual se determina tinand cont de prevederile art. 194 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. (4) La determinarea punctajului mediu anual se valorifica numai perioadele realizate pana la data stabilirii sau, dupa caz, a recalcularii pensiei de serviciu in baza legii speciale".
Curtea constata ca potrivit metodologiei, recalcularea pensiei se realizeaza pe baza unor acte depuse in dovedirea unor situatii de fapt anterioare si a indeplinirii altor conditii legale, cele in vigoare la momentul constituirii dosarului.
Aplicarea acestor dispozitii (art. 5 alin. 1, 2 si 4), in aprecierea instantei, poate crea prejudicii pensionarilor prin neluarea in calcul a unor imprejurari relevante sub aspectul stabilirii drepturilor de la momentul recalcularii, intervenite ulterior.
Mai mult, alineatul 4 introduce chiar interdictia de a se valorifica si perioade realizate dupa data stabilirii sau recalcularii pensiei de serviciu in baza legii speciale.
Astfel, diminuarea pensiilor se poate realiza nu numai la nivelul pensiilor din sistemul public, ci chiar si sub nivelul pensiei care li s-ar cuveni respectivelor persoane la momentul recalcularii in acest sistem.
Conform art. 6, "(1) La recalcularea pensiilor de invaliditate, stabilite doar in baza unor legi speciale, si pentru care nu s-a determinat punctajul mediu anual in sistemul public, nefiind indeplinite conditiile prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, stagiul potential se determina cu respectarea prevederilor art. 59 sau art. 60 din aceeasi lege. (2) In cazul persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare mai mic decat jumatate din stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta, prevazut in tabelul nr. 3 din cuprinsul art. 57 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, stagiul potential se determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare necesar. (3) Stagiul potential rezultat prin aplicarea prevederilor alin. (2) nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invaliditatii pana la implinirea varstei standard de pensionare in anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, asa cum este detaliata in anexa nr. 9 la Normele aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 340/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. (4) In cazul pensiilor prevazute la alin. (1), data ivirii invaliditatii este cea prevazuta in decizia medicala initiala de incadrare in grad de invaliditate. (5) Perioada in care o persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, numai in baza legii cu caracter special, si careia nu i s-a determinat punctajul mediu anual in sistemul public, nefiind indeplinite conditiile prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, nu constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in intelesul prevederilor art. 38 alin. (1) lit. a) din aceeasi lege".
- Art. 7 cuprinde dispozitii cu privire la pensiile de urmas prevazute la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 119/2010, care "se recalculeaza, dupa caz, din:
-- a) pensia pentru limita de varsta, recalculata in baza prevederilor prezentei hotarari;
-- b) pensia de invaliditate gradul I, recalculata in baza prevederilor prezentei hotarari, in cazul in care, la data decesului, sustinatorul era beneficiarul unei pensii de invaliditate de orice grad;
-- c) pensia de invaliditate gradul I, stabilita conform Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, considerandu-se indeplinite conditiile de acordare a acestei categorii de pensie, in cazul pensiilor de urmas stabilite conform prevederilor art. 68 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, cu modificarile si completarile ulterioare.
Conform art. 8, "Drepturile de pensie de serviciu recalculate potrivit prevederilor Legii nr. 119/2010 si ale prezentei hotarari se acorda pe baza deciziei de recalculare emise de catre casele teritoriale de pensii in evidenta carora se afla beneficiarii pensiilor de serviciu".
Conform art. 9, "(1) Potrivit dispozitiilor art. 12 din Legea nr. 119/2010, prevederile prezentei hotarari se aplica si in cazul persoanelor ale caror drepturi de pensii de serviciu se stabilesc incepand cu data intrarii in vigoare a legii. (2) In cazul persoanelor prevazute la alin. (1), casele teritoriale de pensii emit atat decizia de pensie de serviciu stabilita in baza legii speciale, cat si decizia de recalculare a acesteia. (3) Decizia prin care se stabileste pensia de serviciu nu produce efecte sub aspectul acordarii cuantumului pensiei rezultat din aplicarea prevederilor legii speciale. (4) Cuantumul pensiei rezultat in urma recalcularii este cel care se acorda si se plateste beneficiarului, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit art. 11 "Pensiile de serviciu care au facut obiectul unor cauze solutionate prin hotarari definitive si irevocabile ale instantelor de judecata vor avea regimul juridic stabilit de Legea nr. 119/2010 si de prezenta hotarare".
Curtea apreciaza ca aceste dispozitii pot fi interpretate ca o aplicare a principiului aplicarii imediate a legii noi (hotararile judecatoresti anterioare intrarii in vigoare a legii noi fiind date in aplicarea dispozitiilor legale in vigoare la momentul pronuntarii).
Inca instanta constata ca normele respective nu asigura respectarea standardelor de calitate ale unui act normativ - precizie si previzibilitate.
Astfel, interpretarea acestui text in sensul ca recalcularea pensiilor se realizeaza conform metodologiei pe baza actelor aflate la dosarul de pensie, fara a tine cont de hotararile judecatoresti definitive si irevocabile care au decis asupra unor probleme precum stagiul de cotizare, grupe de munca etc., contravine principiului constitutional al separatiei puterilor in stat.
Conform art. 1 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, "actele normative se initiaza, se elaboreaza, se adopta si se aplica in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, republicata, cu dispozitiile prezentei legi, precum si cu principiile ordinii de drept", iar art. 4 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 prevede ca "actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona".
Neconformitatea dispozitiilor sus-mentionate din actul administrativ cu caracter normativ contestat cu dispozitiile legii si cele constitutionale atrage constatarea nelegalitatii hotararii Guvernului in ce priveste metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea.
Curtea apreciaza, fata de continutul dispozitiilor constatate ca fiind nelegale, ca metodologia adoptata prin hotararea sus-mentionata constituie un tot unitar, urmand a se dispune anularea totala a actului administrativ (in ce priveste categoria profesionala a reclamantilor).
Curtea nu retine sustinerea reclamantilor cu privire la incalcarea dispozitiilor Legii nr. 119/2010 prin adoptarea a doua hotarari ale Guvernului.
Legea nu se refera la un act unic prin care metodologia sa fie adoptata, ci la tipul actului - hotarare a Guvernului: art. 3 alin. 3 - "in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se elaboreaza metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1, care se aproba prin hotarare a Guvernului".
Curtea nu retine incalcarea dreptului comunitar prin adoptarea H.G. nr. 737/2010.
Argumentele reclamantilor sunt generale, nefiind relevate dispozitii concrete din actele de drept comunitar pretins a fi incalcate (Directiva 96/97/CE privind modificarea Directivei 86/378/CEE privind implementarea principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in sistemele de securitate sociala ocupationale).
In aprecierea instantei, din faptul ca sistemele de securitate sociala, printre care si cel ocupational, sunt recunoscute de edificiul juridic comunitar nu se poate trage automat concluzia ca s-a incalcat o norma imperativa de drept comunitar ce instituia in sarcina statului roman o obligatie determinata.
In ce priveste incalcarea celorlalte dispozitii constitutionale invocate prin actiune, Curtea constata ca reclamantii nu releva incalcarea dispozitiilor Constitutiei prin procedura de recalculare, ci chiar prin faptul anularii pensiilor de serviciu, masura dispusa prin lege.
Constitutionalitatea legii nu poate face obiectul analizei instantei judecatoresti, competenta apartinand instantei de contencios constitutional.
In ce priveste analiza si aplicarea in speta a blocului de conventionalitate (Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudenta CEDO), Curtea retine urmatoarele:
Imprejurarea ca principiile CEDO invocate prin actiune se raporteaza la dispozitiile legii in executarea careia a fost adoptata hotararea de Guvern atacata in cauza, si nu la prevederile H.G. nr. 737, nu poate sta la baza inlaturarii acestor aparari.
Neconformitatea cu reglementarile internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului a actului normativ ce sta la baza celui administrativ constituie un viciu grav de ilegalitate a celui din urma.
Odata ce se constata ca o lege interna contravine CEDO si in consecinta aceasta nu se aplica, actul administrativ adoptat pentru executarea legii interne ramane fara fundament juridic.
Astfel, potrivit art. 11 alin. 2 din Constitutie, "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".
Dupa ratificarea sa prin Legea nr. 30/1994, Conventia Europeana a Drepturilor Omului a devenit parte integranta a sistemului de drept romanesc, avand aplicabilitate directa.
Conform art. 20 alin. 2 din Constitutie, "Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile".
Sanctiunea aplicabila in cazul contrarietatii intre o norma interna privitoare la un drept protejat prin Conventie si dispozitiile acesteia este a inaplicabilitatii normei interne contrare Conventiei pentru raportul juridic concret.
Curtea retine ca dispozitiile Legii nr. 119/2010 au facut obiectul controlului de constitutionalitate a priori. In cadrul acestui control, Curtea Constitutionala a analizat si obiectiile de neconstitutionalitate raportat la art. 20 din Constitutie cu referire la urmatoarele acte internationale: Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si anume art. 1 referitor la proprietate; Declaratia Universala a Drepturilor Omului, si anume art. 17 cu privire la dreptul de proprietate, art. 23 pct. 3 cu privire la dreptul la o retribuire echitabila si la protectie sociala si art. 25 pct. 1 privind dreptul la un nivel de trai decent; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, si anume art. 1 privind demnitatea umana, art. 17 alin. (1) privind dreptul de proprietate, art. 25 privind drepturile persoanelor in varsta, art. 34 alin. (1) privind securitatea sociala si asistenta sociala si art. 52 alin. (1) privind intinderea si interpretarea drepturilor si principiilor.
Prin Decizia nr. 871/2010, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Instanta retine ca Decizia Curtii Constitutionale referitoare la constitutionalitatea Legii nr. 119/2010 raportat la art. 20 din C.R. nu are caracter obligatoriu in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea in speta a CEDO, instanta judecatoreasca avand competenta de a aplica direct dispozitiile CEDO, astfel cum sunt interpretate prin jurisprudenta Curtii Europene.
Instanta retine ca pensia de serviciu - privita in cele doua componente ale sale - cea contributiva si cea compensatorie - constituie un bun in sensul art. 1 din Protocolul 1 aditional la CEDO.
Conform acestui articol, "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor".
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotarat in Cauza Stec si altii contra Regatului Unit al Marii Britanii, pronuntata de Marea Camera in 2005, ca prestatiile sociale constituie obiect de protectie al art. 1 din Protocolul nr. 1, indiferent de natura contributiva sau necontributiva a acestora.
Faptul ca hotararea sus-mentionata a fost pronuntata de CEDO dupa intrarea in vigoare a actului normativ intern ce a instituit dreptul la pensia de serviciu nu are relevanta, deoarece aceasta nu are caracter constitutiv de drepturi.
Statul a recunoscut dreptul la pensia de serviciu. Actul normativ prin care dreptul a fost consacrat legislativ nu cuprinde vreo dispozitie din care se poate trage concluzia ca acordarea lui este determinata de imprejurari speciale si temporare, ca reprezinta un beneficiu banesc cu caracter stimulativ care depinde de fondurile disponibile ale statului sau de alte elemente variabile.
Nu rezulta din modul de reglementare ca este un drept acordat in aplicarea principiului solidaritatii sociale, bazat pe regula "exista resurse financiare, putem ajuta", desi beneficiarul nu a contribuit la un fond, ci a fost reglementat prin Statutul profesiei, fiind reclamat de o necesitate obiectiva, apreciata ca atare de legiuitor: aceea de a asigura dupa pensionare un nivel de trai decent unei persoane care a desfasurat o activitate marcata de interdictii, incompatibilitati, restrangerea drepturilor recunoscute de lege tuturor cetatenilor.
De la momentul stabilirii acestui drept in raportul juridic concret, prin decizia de pensionare, acest "bun" implica in mod necesar si asteptarea legitima a executarii in viitor periodic, lunar, a obligatiei corelative dreptului recunoscut.
Avand aceasta asteptare legitima, bazata pe dispozitiile legii in vigoare, titularii dreptului la pensie de serviciu au prefigurat un viitor, constituind in acord cu aceste planuri relatii socio-economice guvernate de norme juridice, si-au asumat obligatii, contand pe caracterul previzibil al normelor legale.
"Speranta legitima si rezonabila" ca "valoare patrimoniala" si deci ca "bun" a fundamentat solutia fostei Comisii Europene a Drepturilor Omului in Cauza Storksen c/Norvege din 1994, unde a retinut ca licenta pentru exercitiul unei activitati economice poate conferi titularului ei un drept protejat prin art. 1 daca a dat nastere pentru titularul ei la o speranta legitima si rezonabila cu privire la caracterul ei de durata si la posibilitatea obtinerii de avantaje ce rezulta din exercitiul activitatii care-i face obiectul in mod continuu. A mai retinut Comisia ca o licenta de exploatare poate fi retrasa atunci cand nu mai sunt indeplinite conditiile in care licenta a fost acordata.
Cuantumul efectiv al pensiei este supus fluctuatiilor in functie de politica economica a statului, insa elementele de baza ale dreptului la pensie speciala, substanta dreptului, nu pot fi inlaturate decat in conditiile unanim acceptate in aplicarea principiului protectiei proprietatii.
Astfel cum a retinut si Curtea Constitutionala, partea necontributiva a pensiei de serviciu nu constituie un privilegiu, ci "o compensare partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale" - Decizia C.C. nr. 20/02.02.2000.
Dreptul la pensie de serviciu, derogator de la regimul public de pensii, este recunoscut in statele Uniunii Europene.
Legislatia comunitara structureaza sistemele de securitate sociala diferentiat - cel care acopera schemele de baza, generale guvernate de Directiva 79/7/EEC, respectiv sistemul ocupational guvernat de Directiva 86/378/EEC, amendata prin Directiva 96/97/EEC. Aceste sisteme de securitate sociala sunt supuse unor reglementari comunitare diferite, fata de obiectul de reglementare distinct.
Eliminarea acestui drept constituie o ingerinta a statului, justificata de acesta prin considerente de ordin public: politica sociala - necesitatea reformularii sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechitatilor existente in sistem, respectiv de politica economica - situatia de criza economica si financiara cu care se confrunta atat bugetul de stat, cat si cel al asigurarilor sociale de stat.
Conditiile legale si jurisprudentiale CEDO ale privarii de proprietate sunt: legalitatea privarii (privarea de proprietate sa fie dispusa prin lege care intruneste calitatile de a fi accesibila, precisa si previzibila), sa fie impusa de o cauza de utilitate publica, sa fie conforma cu principiile generale ale dreptului international, sa fie coroborata cu indemnizarea corespunzatoare a titularului dreptului, sa fie proportionala cu scopul avut in vedere prin instituirea ei.
Curtea apreciaza ca intre scopurile urmarite prin adoptarea legii si masura luata prin aceasta - suprimarea dreptului la pensie speciala (de serviciu), compus din partea contributiva si cea necontributiva, si inlocuirea acestuia cu dreptul la pensie, bazate pe principiul contributivitatii, cu efectul scaderii dramatice a nivelului de trai al pensionarilor ce se aflau in plata pensiilor de serviciu cu procente cuprinse intre 50% si 80%, fara vreo masura alternativa, fara ca persoanele respective sa poata pregati trecerea la un nivel de trai mai redus cu cel putin jumatate, fara a avea posibilitatea de a-si intregi pe alta cale veniturile - nu exista un "just echilibru".
Reforma sistemului de pensii a constat tocmai in anularea dreptului la pensia speciala (schimbarea sistemului de pensii prin construirea lui exclusiv in jurul principiului contributivitatii).
In expunerea de motive a legii s-a aratat ca "aparitia unor sisteme speciale de pensii publice care au introdus o serie de privilegii si tratamente favorabile unor categorii profesionale, a condus la crearea unui decalaj urias intre cea mai mare si cea mai mica pensie platita de stat. Existenta unor acte normative care reglementeaza organizarea si functionarea diferitelor sisteme de pensii de tip public in prezent ingreuneaza in mod evident functionare sistemului".
Sustinerile paratilor referitoare la inechitatea, "discriminarea fata de ceilalti pensionari", "creatie juridica excesiva si disproportionata intre obligatia de a participa la sistem si drepturile dobandite prin normative derogatorii", "regim juridic special de pensionare de natura sa instituie avantaje materiale fara o justificare obiectiva si rezonabila, incalcandu-se grav principiul egalitatii de tratament intre asiguratii sistemului public de pensii" se raporteaza la un drept recunoscut prin legea interna pana in 2010 si recunoscut in prezent de dreptul comunitar.
Legitimitatea scopului urmarit de stat cu privire la situatia de criza economica si financiara este de necontestat. Aceasta realitate poate justifica adoptarea de masuri ce reclama urgenta si pot consta in limitarea, intr-un cuantum si pentru un interval de timp rezonabil, a drepturilor recunoscute de lege, dar nu suprimarea acestora (pierderea totala si definitiva a dreptului).
Avand in vedere aceste considerente, Curtea va respinge exceptiile lipsei calitatii procesuale active, lipsei dovezii calitatii de reprezentant, lipsei calitatii procesuale pasive, exceptiile nulitatii, lipsei procedurii prealabile, inadmisibilitatii si netimbrarii, ca neintemeiate, va admite in parte cererile de interventie in interes propriu formulate de intervenientii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cimpeanu Elena, Adumitrachiaoie Florica, in ceea ce priveste anularea H.G. nr. 737/2010, va admite cererea de interventie in interesul reclamantilor formulata de Popovici Constantin, va anula in parte Hotararea Guvernului nr. 737/2010- in ce priveste metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu prevazute la art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea), si, constatand indeplinirea conditiilor art. 15 corob. cu art. 14 din Legea nr. 554/2004 - imprejurari de fapt si de drept ce sustin nelegalitatea actului, respectiv paguba produsa in patrimoniul reclamantilor, va suspenda executarea actului administrativ sus-mentionat pana la solutionarea irevocabila a cauzei.
Pe capatul de cerere avand ca obiect anularea deciziilor de recalculare, plata diferentelor banesti si punerea in executare sub sanctiunea despagubirilor si pe cererile de interventie in interes propriu pentru capatul de cerere avand acest obiect, formulate de intervenientii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cimpeanu Elena si Adumitrachioaie Florica, Curtea va admite exceptia necompetentei materiale si va declina competenta in favoarea Tribunalului Bucuresti - Sectia Litigii de Munca si Asigurari Sociale, fata de prevederile art. 152 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 ("Jurisdictia asigurarilor sociale se realizeaza prin tribunale si curti de apel") si art. 153 lit. g din acelasi act normativ ("Tribunalele solutioneaza in prima instanta litigiile privind: modul de stabilire si de plata a pensiilor si a altor drepturi de asigurari sociale").

PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
HOTARASTE:
Respinge exceptiile lipsei calitatii procesuale active, lipsei dovezii calitatii de reprezentant, lipsei calitatii procesuale pasive, exceptiile nulitatii, lipsei procedurii prealabile, inadmisibilitatii si netimbrarii, ca neintemeiate.
Admite exceptia necompetentei materiale pe capatul trei de cerere.
Admite in parte actiunea formulata de reclamantii Acasandrei Nicoleta, Avanu Steluta, Banu Georgeta, Baranga Victoria, Barbu Elsa, Barbu Valeria, Badescu Viorica, Balanescu Tamaita, Barladeanu Emilian, Benfenati Sanda, Bercaru Gabriela, Bica Doina, Bidirel Dumitra, Bilciu Marcela, Boita Angela, Brandusoiu Maria, Breza Cristina, Burducea Laurentia, Butulan Ioana, Cantacuz Radan Maria, Cernat Ioana, Chiriac Niculina, Ciobotaru Lucia Roxana, Cismigiu Maria, Ciubotariu Eugenia, Cojocaru Oprea Mihaela, Constantin Ioana, Costea Aurica, David Despina Draga, David Doina Alice, Dima Gabriela Ivana, Dima Floarea, Dragnea Tudorita, Dudu Mariana, Duman Marinela, Dumitrescu Elena, Dumitru Stefania, Florea Floarea, Gheorghe Silvia, Gherman Stela, Ghita Maria, Ghidraseanu Irina, Ghitulescu Eugenia Elisa, Ghiurca Mihaela Virginia, Gutium Valentina, Helvei Eugenia, Iancu Eugenia Ioana, Iliescu Marieta Doina, Ioan Virginia, Ionescu Daniela, Ionescu Adriana Luminita, Ionescu Ana, Ionita Elena, Iordache Sorica, Irimia Valerica, Ivanescu Cornelia, Lavric Elena, Lazar Zefira Marioara, Lazea Zorita, Lapadat Zoea, Marian Elena, Marica Petruta, Manceanu Maria, Morariu Elena, Neamtu Alexandrina, Nica Aurica, Nitu Maria, Olar Gabriela-Adriana, Onica Elena, Panaitescu Constanta, Paun Vera, Petcu Cornelia Georgeta, Petcu Elena, Putrutiu Florica, Popescu Ana, Mincu Tudora, Rades Lya, Radu Ileana, Rizoiu Elena Victoria, Rotaru Lucia, Russu Maria, Sarca-Dragomir Mihaela, Silvasi Ileana, Smereczinski Rodica Elisabeta, Stan Elena, Stanciu Elena, Stanciulescu Marioara, Stoean Vasile, Sapovalov Neluta, Telian Ioana, Titi Elena, Toni Florica, Trandafirescu Calangiu Jeni, Trogmaer Mariana, Tiganus Cecilia, Tirca Alecsandra, Ungurean Doina, Varabiev Ana, Vasilescu Maria, Voda Georgeta, Voica Maria, Voinea Georgeta Viorela, Vochita Elena Stefania, Zamfir Maria, Beldeanu Victoria, Borda Maria, Burz Silvia, Ciobota Emilia, Corches Ana, Dreghici Maria, Furdui Emilia, Kozomos Daniela, Marian Carolina, Merca Dorica, Micu Olivia Maria, Mihaltan Elisabeta, Oarga Doina, Onet Aurelia, Oniga Elvira, Ororica Mihaela Rodica, Sarbu Viorica Elena, Stoia Cornelia Valeria, Truta Silvia, Vesi Valentina Florica, Voicu Maria Silvia, Batrina Adam, Bradin Silvia, Crisan Floarea, Hambarel Valerica, Martin Marinela, Roman Aurelia, Tonta Zoia Emilia, Nica Marieta, Boscaneanu Emilia Viorica, Brebenel Paulina, Budur Oprina, Butuseaca Lilica, Carila Viorica, Epuran Georgeta, Epuras Tudora, Filimon Adriana Gabriela, Frunza Stefana, Gheorghe Bach Viorica, Moldoveanu Elena Adelina, Nistor Stela, Olariu Floarea, Petcu Lucica, Porumboiu Constanta, Scorteanu Stana, Stanciu Maria, Velicescu Maria, Zamfir Despina, Cristache Ioana, Manea Maria, Cojocaru Luxa, Roescu Anica, Babeu Eugenia, Guia Elena, Miculici Ecaterina, Mihaescu Tudor, Minea Elena Anica, Mura Maria, Posipal Maria Ileana, Ristache Floarea, Sfetcu Floarea, Sdabonschi Floarea, Urechiatu Cristina, Banescu Viorica, Teodorescu Marieta, Arsene Constanta, Birnac Steliana, Chirea Nuti, Costache Florian, Dragu Catusa, Dumitru Marioara, Gidea Ion, Lascu Stanca, Marin Viorica Mihaela, Stefan Elisabeta, Tepurica Mariana, Besoi Elena, Birau Ioana, Budianu Margareta, Candea Victoria, Curelea Mariana, Enea Eleonora, Olaru Maria, Nanescu Zenovia, Petrescu Argentina, Pavel Maria, Andrei Marin, Bogan Sofia, Chiratcu Alexandrina, Chirita Violeta, Constantin Olimpia, Curta Liliana-Elena, Damian Maria, Marcu Stefana, Munteanu Gherghina, Nica Stana, Nitu Constantin, Saracacianu Tascu, Tanase Garofita, Vasile Stefana Varvara, Arhip Domnita, Calin Constantina, Cristea Maria, Mazilu Greta Mioara, Mihailescu Adriana, Mihailescu Mihai, Mosteanu Elena, Puscasu Georgeta, Radulescu Adina Marga, Vlad Olimpia, Apachitei Neculina, Apetroaiei Ana, Apetroaiei Maria, Badita Stefana, Bogdan Mariana, Bontianu Elena, Cojocaru Maria, Cojocaru Lili, Jijie-Grigioriu Mariana, Hilohe Maria, Macovei Silvia, Mateescu Veronica, Moroiu Paulina, Negut Maria, Raspopa Elena, Stan Anica, Stefan Mariana, Alexe Aurelia Gabriela, Catoi Eugenia, Gorgan Stefania, Nita Elena, Vintilescu Angela, Voinea Radu Danut, Brumar Maria, Anton Emilia, Bacanu Daniela, Ciobanu Georgeta, Ciotariu Emilia, Cracea Florentina, Lazar Anghelina, Melinte Manea, Mincu Adriean-Dorian, Mirea Gherghina, Musat Maria, Stoica Gheorghe, Tanase Floarea, Toader Emilia, Albu Vironica, Bohos Mariana, Georgescu Constantin-Prier, Georgescu Elena, Kalasch Margareta Eugenia, Lucica Maria, Martin Claudia Grigoreta, Matei Carmen, Mester Francisc, Mircu Ana, Perianu Maria, Rites Ana, Secara Viorica, Suvalca Elena, Sarba Maria Rodica, Visan Maria, Barbu Doina, Calcan Gheorghe, Draghiceanu Vasilica, Mihalache Maria, toti reprezentati de mandatar Asociatia Nationala a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instantelor Judecatoresti si Parchetelor (ANPSASIJP), cu sediul procesual ales la SCPA Ciorbea Victor&Ciorbea Lacrima din Bucuresti, str. Blanari nr. 23, sectorul 3, in contradictoriu cu paratii Guvernul Romaniei, cu sediul in Bucuresti, Calea Victoriei nr. 1, sectorul 1, Ministerul Munci, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS), cu sediul in Bucuresti, str. Dem I. Dobrescu nr. 4, sectorul 1, si Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS), cu sediul in Bucuresti, Str. Latina nr. 7, sectorul 2.
Admite in parte cererile de interventie in interes propriu formulate de intervenientii Nebunu Lizica, domiciliata in Targu Jiu, str. Nicolae Titulescu, bl. 9b, sc. 2, et. 3, ap. 12, judetul Gorj, Ricinschi Maria, domiciliata in Roman, Str. Tineretului, bl. 4, sc. D, ap. 72, judetul Neamt, Cimpeanu Elena, domiciliata in Roman, bd. Roman Musat, bl. 24, sc. C, ap. 54, judetul Neamt si Adumitrachioae Florica, domiciliata in Roman, str. Dobrogeanu-Gherea, bl. 28, sc. A, ap. 11, judetul Neamt.
Admite cererea de interventie in interesul reclamantilor formulata de Popovici Constantin, domiciliat in Cluj-Napoca, str. Ion Mester nr. 10, bl. L1, sc. 1, et. 1, ap. 1, judetul Cluj.
Anuleaza in parte Hotararea Guvernului nr. 737/2010 - in ceea ce priveste metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu prevazute la art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea).
Suspenda executarea actului administrativ sus-mentionat pana la solutionarea irevocabila a cauzei.
Declina competenta de solutionare a capatului trei de cerere (anularea deciziilor de recalculare, plata diferentelor banesti si punerea in executare sub sanctiunea despagubirilor) si cererile de interventie in interes propriu pentru capatul de cerere avand acest obiect, formulate de intervenientii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cimpeanu Elena si Adumitrachioaie Florica, catre Tribunalul Bucuresti - Sectia litigii de munca si asigurari sociale.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 5.07.2011.

PRESEDINTE,
ALINA SUTU
Grefier,
Miron-Cornel Olaru
 PARTEA 2: INCHEIERE - Sedinta publica din 28 iunie 2011
Curtea, in aceeasi constituire si pentru aceleasi motive,

DISPUNE:
Amana pronuntarea la data de 5.07.2011.
Pronuntata in sedinta publica azi, 28.06.2011.

PRESEDINTE,
ALINA SUTU
Grefier,
Miron-Cornel Olaru
 PARTEA 3: INCHEIERE - Sedinta publica din 21 iunie 2011
Curtea, in aceeasi constituire si pentru aceleasi motive,

DISPUNE;
Amana pronuntarea la data de 28.06.2011.
Pronuntata in sedinta publica azi, 21.06.2011.

PRESEDINTE,
ALINA SUTU
Grefier,
Miron-Cornel Olaru
 PARTEA 4: INCHEIERE - Sedinta publica din data de 14 iunie 2011
CURTEA DE APEL BUCURESTI
- SECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr. 11.879/2/2010
Curtea constituita din:
Presedinte - Alina Sutu
Grefier - Miron-Cornel Olaru
Pe rol se afla solutionarea cererii de chemare in judecata formulate de reclamantii Acasandrei Nicoleta, Avanu Steluta, Banu Georgeta, Baranga Victoria, Barbu Elsa, Barbu Valeria, Badescu Viorica, Balanescu Tamaita, Barladeanu Emilian, Benfenati Sanda, Bercaru Gabriela, Bica Doina, Bidirel Dumitra, Bilciu Marcela, Boita Angela, Brandusoiu Maria, Breza Cristina, Burducea Laurentia, Butulan Ioana, Cantacuz Radan Maria, Cernat Ioana, Chiriac Niculina, Ciobotaru Lucia Roxana, Cismigiu Maria, Ciubotariu Eugenia, Cojocaru Oprea Mihaela, Constantin Ioana, Costea Aurica, David Despina Draga, David Doina Alice, Dima Gabriela Ivana, Dima Floarea, Dragnea Tudorita, Dudu Mariana, Duman Marilena, Dumitrescu Elena, Dumitru Stefania, Florea Floarea, Gheorghe Silvia, Gherman Stela, Ghita Maria, Ghidraseanu Irina, Ghitulescu Eugenia Elisa, Ghiurca Mihaela Virginia, Gutium Valentina, Helvei Eugenia, Iancu Eugenia Ioana, Iliescu Marieta Doina, Ioan Virginia, Ionescu Daniela, Ionescu Adriana Luminita, Ionescu Ana, Ionita Elena, Iordache Sorica, Irimia Valerica, Ivanescu Cornelia, Lavric Elena, Lazar Zefira Marioara, Lazea Zorita, Lapadat Zoea, Marian Elena, Marica Petruta, Manceanu Maria, Morariu Elena, Neamtu Alexandrina, Nica Aurica, Nitu Maria, Olar Gabriela-Adriana, Onica Elena, Panaitescu Constanta, Paun Vera, Petcu Cornelia Georgeta, Petcu Elena, Putrutiu Florica, Popescu Ana, Mincu Tudora, Rades Lya, Radu Ileana, Rizoiu Elena Victoria, Rotaru Lucia, Russu Maria, Sarca-Dragomir Mihaela, Silvasi Ileana, Smereczinski Rodica Elisabeta, Stan Elena, Stanciu Elena, Stanciulescu Marioara, Stoean Vasile, Sapovalov Neluta, Telian Ioana, Titi Elena, Toni Florica, Trandafirescu Calangiu Jeni, Trogmaer Mariana, Tiganus Cecilia, Tirca Alecsandra, Ungurean Doina, Varabiev Ana, Vasilescu Maria, Voda Georgeta, Voica Maria, Voinea Georgeta Viorela, Vochita Elena Stefania, Zamfir Maria, Beldeanu Victoria, Borda Maria, Burz Silvia, Ciobota Emilia, Corches Ana, Dreghici Maria, Furdui Emilia, Kozomos Daniela, Marian Carolina, Merca Dorica, Micu Olivia Maria, Mihaltan Elisabeta, Oarga Doina, Onet Aurelia, Oniga Elvira, Ororica Mihaela Rodica, Sarbu Viorica Elena, Stoia Cornelia Valeria, Truta Silvia, Vesi Valentina Florica, Voicu Maria Silvia, Batrina Adam, Bradin Silvia, Crisan Floarea, Hambarel Valerica, Martin Marinela, Roman Aurelia, Tonta Zoia Emilia, Nica Marieta, Boscaneanu Emilia Viorica, Brebenel Paulina, Budur Oprina, Butuseaca Lilica, Carila Viorica, Epuran Georgeta, Epuras Tudora, Filimon Adriana Gabriela, Frunza Stefana, Gheorghe Bach Viorica, Moldoveanu Elena Adelina, Nistor Stela, Olariu Floarea, Petcu Lucica, Porumboiu Constanta, Scorteanu Stana, Stanciu Maria, Velicescu Maria, Zamfir Despina, Cristache Ioana, Manea Maria, Cojocaru Luxa, Roescu Anica, Babeu Eugenia, Guia Elena, Miculici Ecaterina, Mihaescu Tudora, Minea Elena Anica, Mura Maria, Posipal Maria Ileana, Ristache Floarea, Sfetcu Floarea, Sclabonschi Floarea, Urechiatu Cristina, Banescu Viorica, Teodorescu Marieta, Arsene Constanta, Birnac Steliana, Chirea Nuti, Costache Florian, Dragu Catusa, Dumitru Marioara, Gidea Ion, Lascu Stanca, Marin Viorica Mihaela, Stefan Elisabeta, Tepurica Mariana, Besoi Elena, Birau Ioana, Budianu Margareta, Candea Victoria, Curelea Mariana, Enea Eleonora, Olaru Maria, Nanescu Zenovia, Petrescu Argentina, Pavel Maria, Andrei Marin, Bogan Sofia, Chiratcu Alexandrina, Chirita Violeta, Constantin Olimpia, Curta Liliana-Elena, Damian Maria, Marcu Stefana, Munteanu Gherghina, Nica Stana, Nitu Constantin, Saracacianu Tascu, Tanase Garofita, Vasile Stefana Varvara, Arhip Domnita, Calin Constantina, Cristea Maria, Mazilu Greta Mioara, Mihailescu Adriana, Mihailescu Mihai, Mosteanu Elena, Puscasu Georgeta, Radulescu Adina Marga, Vlad Olimpia, Apachitei Neculina, Apetroaiei Ana, Apetroaiei Maria, Badita Stefana, Bogdan Mariana, Bontianu Elena, Cojocaru Maria, Cojocaru Lili, Jijie-Grigioriu Mariana, Hilohe Maria, Macovei Silvia, Mateescu Veronica, Moroiu Paulina, Negut Maria, Raspopa Elena, Stan Anica, Stefan Mariana, Alexe Aurelia Gabriela, Catoi Eugenia, Gorgan Stefania, Nita Elena, Vintilescu Angela, Voinea Radu Danut, Brumar Maria, Anton Emilia, Bacanu Daniela, Ciobanu Georgeta, Ciotariu Emilia, Cracea Florentina, Lazar Anghelina, Melinte Mariea, Mincu Adriean-Dorian, Mirea Gherghina, Musat Maria, Stoica Gheorghe, Tanase Floarea, Toader Emilia, Albu Vironica, Bohos Mariana, Georgescu Constntin-Prier, Georgescu Elena, Kalasch Margareta Eugenia, Lucica Maria, Martin Claudia Grigoreta, Matei Carmen, Mester Francisc, Mircu Ana, Perianu Maria, Rites Ana, Secara Viorica, Suvalca Elena, Sarba Maria Rodica, Visan Maria, Barbu Doina, Calcan Gheorghe, Draghiceanu Vasilica, Mihalache Maria, toti reprezentati de mandatar Asociatia Nationala a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instantelor Judecatoresti si Parchetelor (ANPSASIJP) in contradictoriu cu paratii Guvernul Romaniei, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS) si Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS) si a cererilor de interventie in interes propriu formulate de petentii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrachiaoie Florica, Cimpeanu Elena si Popovici Constantin.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns reclamantii prin mandatar ANPSASIJP, reprezentat de presedinte Eugenia Helvei, asistat de avocat Lacrima Ciorbea, cu imputernicire avocatiala la fila 2 dosar, paratul MMFPS, reprezentat de consilier juridic Rodica Coteanu, cu delegatie pe care o depune la dosar, parata CNPAS, reprezentata de consilier juridic Constanta Hustiu, cu delegatie la dosar, si petentul cu cerere de interventie Popovici Constantin, personal si asistat de mandatar Popovici Adelina Liliana, lipsind paratul Guvernul Romaniei.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza instantei ca obiectul pricinii este anulare act administrativ, procedura de citare este legal indeplinita, ca petentii cu cerere de interventie Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrachioaie Florica si Cimpeanu Elena au completat taxa de timbru si timbrul judiciar conform dispozitiilor instantei si ca petenta Nebunu Lizica a mai depus 3 exemplare ale cererii de interventie.
Petentul cu cerere de interventie Popovici Constantin, prin reprezentant, depune dovada completarii taxei judiciare de timbru cu 2 lei si a timbrului judiciar cu 0,3 lei. Mai depune acte medicale si procura acordata fiicei sale, Popovici Adelina Liliana, de a-l reprezenta in instanta.
Curtea ia act de mandatul acordat de petentul Popovici Constantin fiicei sale, Popovici Adelina Liliana, absolventa de drept, de a-l reprezenta in fata instantei.
Curtea pune in discutie incuviintarea in principiu a cererilor de interventie formulate de petentul Popovici Constantin si de ceilalti petenti, Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrachioaie Florica si Cimpeanu Elena.
Petentul Popovici Constantin, prin reprezentant, arata ca a formulat cererea de interventie, aflata la filele 242-271 dosar, atat in interes propriu, cat si in interesul reclamantilor, insa isi sustine cererea de interventie doar in interesul reclamantilor, nemaisustinandu-si cererea de interventie in interes propriu pentru ca a obtinut anularea HG nr. 737/2010 prin sentinta civila nr. 333/02.06.2011, pronuntata de Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. 447/33/2011, conform actelor depuse la dosar. Astfel, sustine cererea de interventie in interesul reclamantilor, pentru ca are calitatea de pensionar, a formulat cererea in termen si are interes pentru obtinerea unei practici unitare la nivel national.
Reclamantii, prin avocat, solicita admiterea cererilor de interventie in interes propriu formulate de Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrachioaie Florica si Cimpeanu Elena si a cererii de interventie in interesul lor formulate de petentul Popovici Constantin, ca legale si intemeiate.
Paratul MMFPS, prin consilier juridic, lasa cererile de interventie la aprecierea instantei.
Parata CNPAS, prin consilier juridic, solicita respingerea cererilor de interventie.
Curtea, deliberand, incuviinteaza in principiu cererile de interventie formulate de cei cinci petenti, Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Adumitrachioaie Florica, Cimpeanu Elena si Popovici Constantin, apreciind ca acestia justifica un interes propriu pentru sprijinirea apararilor reclamantilor pentru a participa la judecarea acestui dosar avand drept obiect anularea HG nr. 737/2010.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea pune in discutie exceptiile invocate de parati prin intampinari, respectiv
- exceptiile invocate de paratul MMFPS: - exceptia lipsei calitatii procesuale active, - exceptia nemotivarii in fapt si in drept a actiunii in ce priveste MMFPS, - exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MMFPS, - exceptia neindeplinirii procedurii prealabile, - exceptia inadmisibilitatii actiunii in ce priveste anularea HG nr. 737/2010 si - exceptia netimbrarii;
- exceptiile invocate de parata CNPAS: - exceptia necompetentei materiale a instantei in ce priveste capatul de cerere privind anularea deciziilor de pensie ale reclamantilor, - exceptia lipsei calitatii procesuale active, - exceptia lipsei calitatii de reprezentant, - exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Casei Nationale de Pensii Publice (fosta Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale), - exceptia neindeplinirii procedurii prealabile, - exceptia netimbrarii si - exceptia inadmisibilitatii actiunii in ce priveste anularea HG nr. 737/2010;
- exceptiile invocate de paratul Guvernul Romaniei: - exceptia netimbrarii actiunii, - exceptia lipsei calitatii procesuale active, - exceptia lipsei de interes,
si, in subsidiar, fondul actiunii.
Paratul MMFPS, prin consilier juridic, solicita admiterea exceptiilor pentru motivele aratate in intampinare.
Parata CNPAS, prin consilier juridic, solicita admiterea tuturor exceptiilor, astfel cum au fost formulate.
Reclamantii, prin avocat, solicita amanarea pronuntarii pentru a depune concluzii scrise. In ce priveste exceptiile invocate de paratul Guvernul Romaniei, solicita respingerea exceptiei netimbrarii, avand in vedere ca au facut dovada achitarii taxei de timbru. Guvernul are calitatea procesuala pasiva, pentru ca a semnat hotararea de guvern. Exceptia lipsei de interes este nefondata, pentru ca ei au interes in cauza, fiind pagubiti de drepturile castigate, fiindu-le platite pensiile de serviciu din 2004 pana in 2010. Referitor la exceptiile invocate de paratul MMFPS, exceptia lipsei calitatii procesuale active trebuie respinsa, pentru ca a depus la dosar hotararea judecatoreasca de infiintare a asociatiei, statutul si actul constitutiv, are personalitate juridica si poate sta in instanta. Exceptia nemotivarii actiunii fata de MMFPS trebuie respinsa, de asemenea, pentru ca au indicat temeiurile de drept ale actiunii, respectiv art. 52 din Constitutie corelat cu art. 8 si 1 raportate la art. 7 si 21 din Legea nr. 554/2001, raportate la Conventiile internationale, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MMFPS trebuie respinsa, din actele dosarului rezultand ca acesta este initiatorul actului atacat. De asemenea, au realizat procedura prealabila, conform actelor de la dosar, astfel ca trebuie respinsa si exceptia neindeplinirii procedurii prealabile. In ce priveste exceptia inadmisibilitatii in ce priveste anularea HG nr. 737/2010 invocata de MMFPS, se vor referi la acesta in cuprinsul sustinerilor fondului actiunii. Si exceptiile invocate de parata CNPAS trebuie respinse. In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acesteia, parata CNPAS are calitate procesuala avand in vedere ca deciziile de pensionare sunt acte administrative supuse controlului judecatoresc, Curtea de Apel Bucuresti, intr-un recurs, recunoscand faptul ca deciziile de pensionare sunt acte administrative supuse controlului judecatoresc. In ce priveste exceptia lipsei procedurii prealabile, aceasta a fost indeplinita, impunandu-se respingerea exceptiei. Si exceptia netimbrarii trebuie respinsa, avand in vedere ca au achitat taxa de timbru. Mai sustine parata CNPAS ca actele sale nu sunt acte administrative si nu intra sub controlul judecatoresc, insa au aratat ca organul emitent este al administratiei publice, deci intra sub controlul judecatoresc. Solicita respingerea tuturor exceptiilor invocate de parati, ca nelegale si nefondate.
Paratul MMFPS, prin consilier juridic, arata ca nu a negat calitatea de initiator a sa in ce priveste actul atacat. Are drept de initiativa, dar de la emiterea unui proiect de act normativ si pana la aprobarea si emiterea actului este cale lunga, trebuind urmata o anumita procedura, in acest sens fiind exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a sa.
Reclamantii, pe fondul actiunii, arata ca actiunea lor are mai multe capete de cerere, invocand art. 8, 1, 7 si 18 si 21 din Legea nr. 554/2004. Solicita anularea HG nr. 737/2010 ca nelegala si neconstitutionala si suspendarea acestei hotarari, anularea tuturor deciziilor de recalculare a pensiilor emise in baza HG nr. 737/2010 si Legii nr. 119/2010, repunerea in plata a deciziilor emise in baza legii speciale si obligarea paratilor la plata diferentelor dintre cuantumul pensiilor de serviciu si cuantumul pensiilor recalculate, precum si obligarea paratilor, conform Legii nr. 554/2004, sa puna in executare hotararea ce se va pronunta. Precizeaza ca au solicitat si punerea in executare pentru ca au fost pronuntate peste 39 de hotarari executorii de suspendare a HG nr. 737/2010, care nu isi produc efectele juridice, si sunt 24 de hotarari definitive si executorii de anulare a HG nr. 737/2010 care nu produc efecte juridice. Astfel, solicita aplicarea art. 24 alin. 2 si 3 din Legea nr. 554/2004 si sa se dispuna obligarea paratilor sa puna, de indata, hotararea in executare si, in caz de refuz, sa se aplice amenda de 5.000 lei pe zi de intarziere conform legii. In ce priveste motivele de anulare, acestea sunt multiple, insa se vor referi la trei dintre ele. In primul rand, HG nr. 737/2010 incalca principiul egalitatii in drepturi, prevazut de art. 16 din Constitutie. Legea nr. 119/2010 spune ca se vor recalcula pensiile si modalitatea de calcul a acestora, in baza acestei legi emitandu-se doua hotarari de guvern, HG nr. 735/2010 si HG nr. 737/2010, insa nu s-a stabilit un tratament juridic egal, ci un tratament juridic diferentiat. HG nr. 735/2010 a fost abrogata prin OUG nr. 1/2011, creandu-se un regim juridic mai favorabil categoriei de persoane vizate de aceasta. Astfel, ei sunt discriminati nu numai in raport cu persoanele la care se referea HG nr. 735/2010, ci si in raport cu celelalte categorii de persoane care beneficiaza de pensii, pentru ca nu beneficiaza de prevederile art. 180 alin. 7 din Legea nr. 19/2000. Toate pensiile recalculate in baza HG nr. 737/2010, cuantumul pensiei stabilit prin deciziile emise, sunt mult mai mici, pentru ca nu s-a tinut cont de toate actele aflate in dosarele de pensionare la data emiterii hotararii atacate. Trebuia instruit personalul si implementat programul de recalculare a pensiilor, insa recalcularea pensiilor s-a facut "cu creionul". In al doilea rand, este incalcat dreptul la proprietate privata in esenta sa prin HG nr. 737/2010. Pensia constituie un drept de proprietate privata. In baza Legii nr. 567/2004 au fost calculate pensiile lor de serviciu, apoi HG nr. 737/2010 le recalculeaza, insa Legea nr. 567/2004 a fost si este constitutionala, nefiind contestata niciodata. Un al treilea aspect, pentru care se impune anularea hotararii atacate, priveste principiul neretroactivitatii legii. In orice tara, un drept castigat este un drept castigat, o lege operand atat timp cat exista raporturile in vigoare carora aceasta lege le-a dat forta juridica, in speta raporturile sociale exista, exista si persoanele vatamate. O lege produce efecte pentru viitor, nu pentru trecut. Astfel, fara a se aduce atingere masurilor luate, avand in vedere ca HG nr. 735 a fost abrogata prin OUG nr. 1/2011 si s-a dispus intrarea in legalitate pentru o categorie de persoane si restituirea pensiilor de serviciu, solicita acordarea aceluiasi tratament juridic, numai puterea judecatoreasca putand controla modul respectarii drepturilor si libertatilor si al punerii in aplicare. Solicita acordarea unui tratament cel putin egal cu al categoriilor de persoane pentru care HG nr. 735/2010 a fost anulata. In ce priveste cheltuielile de judecata, arata ca urmeaza a le solicita pe cale separata.
Intervenientul Popovici Constantin, prin reprezentant, solicita admiterea actiunii, fara cheltuieli de judecata. Depune acte in ce priveste faptul ca pensia sa nu a fost data in plata, desi HG nr. 737/2010 a fost suspendata si practica judiciara. Solicita admiterea actiunii, pentru cele expuse in scris.
Curtea prezinta paratilor, prin consilier juridic, actele depuse de intervenient la dosar.
Parata CNPAS, prin consilier juridic, solicita respingerea actiunii, ca neintemeiata.
Paratul MMFPS, prin consilier juridic, solicita respingerea cererii de suspendare, ca neintemeiata. Arata ca masurile de recalculare a pensiilor de serviciu prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 nu au fost dispuse de HG nr. 737/2010 ci de Legea nr. 119/2010 care la art. 3 alin. 1 prevede modalitatea de calcul al pensiilor de serviciu.

CURTEA,
avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a acorda partilor posibilitatea de a depune concluzii scrise,
in temeiul art. 146 C. p. civ.,

DISPUNE:
Amana pronuntarea la data de 21.06.2011.
Pronuntata in sedinta publica azi, 14.06.2011.

PRESEDINTE,
ALINA SUTU
Grefier,
Miron-Cornel Olaru
 PARTEA 5: DECIZIA nr. 3.912 Sedinta publica de la 21 octombrie 2014
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr. 11.879/2/2010

Presedinte: Iuliana Maiereanu    - judecator
Dana Iarina Vartires    - judecator
Ionel Barba    - judecator
Georgiana Grozescu    - magistrat-asistent
S-au luat in examinare recursurile declarate de paratii Guvernul Romaniei, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si Casa Nationala de Pensii Publice, impotriva Sentintei civile nr. 4.660 din 5 iulie 2011 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
Dezbaterile au avut loc in data de 14 octombrie 2014, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 21 octombrie 2014, cand a pronuntat prezenta decizie.

INALTA CURTE,
asupra recursului de fata;
Din examinarea lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:
- 1. Hotararea primei instante
Prin Sentinta civila nr. 4.660 din 5 iulie 2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a respins exceptiile lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, lipsei dovezii calitatii de reprezentant a asociatiei care a formulat cererea de chemare in judecata, lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de paratii Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si Casa Nationala de Pensii Publice, exceptiile nulitatii, lipsei procedurii prealabile, inadmisibilitatii actiunii si netimbrarii, ca neintemeiate.
A admis exceptia necompetentei materiale in ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect anularea deciziilor de recalculare a pensiilor, plata drepturilor banesti si punerea in executare a hotararii judecatoresti, sub sanctiunea platii despagubirilor de intarziere.
A admis in parte actiunea formulata de reclamantii Acasandrei Nicoleta, Avanu Steluta, Banu Georgeta, Baranga Victoria, Barbu Elsa, Barbu Valeria, Badescu Viorica, Balanescu Tamaita, Bariadeanu Emilian, Benfenati Sanda, Bercaru Gabriela, Bica Doina, Bidirel Dumitra, Bilciu Marcela, Boita Angela, Brandusoiu Maria, Breza Cristina, Burducea Laurentia, Butulan Ioana, Cantacuz Radan Maria, Cernat Ioana, Chiriac Niculina, Ciobotaru Lucia Roxana, Cismigiu Maria, Ciubotariu Eugenia, Cojocaru Oprea Mihaela, Constantin Ioana, Costea Aurica, David Despina Draga, David Doina Alice, Dima Gabriela Ivana, Dima Floarea, Dragnea Tudorita, Dudu Mariana, Duman Marilena, Dumitrescu Elena, Dumitru Stefania, Florea Floarea, Gheorghe Silvia, Gherman Stela, Ghita Maria, Ghidraseanu Irina, Ghitulescu Eugenia Elisa, Ghiurca Mihaela Virginia, Gutium Valentina, Helvei Eugenia, Iancu Eugenia Ioana, Iliescu Marieta Doina, Ioan Virginia, Ionescu Daniela, Ionescu Adriana Luminita, Ionescu Ana, Ionita Elena, Iordache Sorica, Irimia Valerica, Ivanescu Cornelia, Lavric Elena, Lazar Zefira Marioara, Lazea Zorita, Lapadat Zoea, Marian Elena, Marica Petruta, Manceanu Maria, Morariu Elena, Neamtu Alexandrina, Nica Aurica, Nitu Maria, Olar Gabriela-Adriana, Onica Elena, Panaitescu Constanta, Paun Vera, Petcu Cornelia Georgeta, Petcu Elena, Putrutiu Florica, Popescu Ana, Mincu Tudora, Rades Lya, Radu Ileana, Rizoiu Elena Victoria, Rotaru Lucia, Russu Maria, Sarca-Dragomir Mihaela, Silvasi Ileana, Smereczinski Rodica Elisabeta, Stan Elena, Stanciu Elena, Stanciulescu Marioara, Stoean Vasile, Sapovalov Neluta, Telian Ioana, Titi Elena, Toni Florica, Trandafirescu Calangiu Jeni, Trogmaer Mariana, Tiganus Cecilia, Tirca Alecsandra, Ungurean Doina, Varabiev Ana, Vasilescu Maria, Voda Georgeta, Voica Maria, Voinea Georgeta Viorela, Vochita Elena Stefania, Zamfir Maria, Beldeanu Victoria, Borda Maria, Burz Silvia, Ciobota Emilia, Corches Ana, Dreghici Maria, Furdui Emilia, Kozomos Daniela, Marian Carolina, Merca Dorica, Micu Olivia Maria, Mihaltan Elisabeta, Oarga Doina, Onet Aurelia, Oniga Elvira, Ororica Mihaela Rodica, Sarbu Viorica Elena, Stoia Cornelia Valeria, Truta Silvia, Vesi Valentina Florica, Voicu Maria Silvia, Batrina Adam, Bradin Silvia, Crisan Floarea, Hambarel Valerica, Martin Marinela, Roman Aurelia, Tonta Zoia Emilia, Nica Marieta, Boscaneanu Emilia Viorica, Brebenel Paulina, Budur Oprina, Butuseaca Lilica, Carila Viorica, Epuran Georgeta, Epuras Tudora, Filimon Adriana Gabriela, Frunza Stefana, Gheorghe Bach Viorica, Moldoveanu Elena Adelina, Nistor Stela, Olariu Floarea, Petcu Lucica, Porumboiu Constanta, Scorteanu Stana, Stanciu Maria, Velicescu Maria, Zamfir Despina, Cristache Ioana, Manea Maria, Cojocaru Luxa, Roescu Anica, Babeu Eugenia, Guia Elena, Miculici Ecaterina, Mihaescu Tudora, Minea Elena Anica, Mura Maria, Posipal Maria Ileana, Ristache Floarea, Sfetcu Floarea, Sclabonschi Floarea, Urechiatu Cristina, Banescu Viorica, Teodorescu Marieta, Arsene Constanta, Birnac Steliana, Chirea Nuti, Costache Florian, Dragu Catusa, Dumitru Mariana, Gidea Ion, Lascu Stanca, Marin Viorica Mihaela, Stefan Elisabeta, Tepurica Mariana, Besoi Elena, Birau Ioana, Budianu Margareta, Candea Victoria, Curelea Mariana, Enea Eleonora, Olaru Maria, Nanescu Zenovia, Petrescu Argentina, Pavel Maria, Andrei Marin, Bogan Sofia, Chiratcu Alexandrina, Chirita Violeta, Constantin Olimpia, Curta Liliana-Elena, Damian Maria, Marcu Stefana, Munteanu Gherghina, Nica Stana, Nitu Constantin, Saracacianu Tascu, Tanase Garofita, Vasile Stefana Varvara, Arhip Domnita, Calin Constantina, Cristea Maria, Mazilu Greta Mioara, Mihailescu Adriana, Mihailescu Mihai, Mosteanu Elena, Puscasu Georgeta, Radulescu Adina Marga, Vlad Olimpia, Apachitei Neculina, Apetroaiei Ana, Apetroaiei Maria, Badita Stefana, Bogdan Mariana, Bontianu Elena, Cojocaru Maria, Cojocaru Lili, Jijie-Grigioriu Mariana, Hilohe Maria, Macovei Silvia, Mateescu Veronica, Moroiu Paulina, Negut Maria, Raspopa Elena, Stan Anica, Stefan Mariana, Alexe Aurelia Gabriela, Catoi Eugenia, Gorgan Stefania, Nita Elena, Vintilescu Angela, Voinea Radu Danut, Brumar Maria, Anton Emilia, Bacanu Daniela, Ciobanu Georgeta, Ciotariu Emilia, Cracea Florentina, Lazar Anghelina, Melinte Mariea, Mincu Adriean-Dorian, Mirea Gherghina, Musat Maria, Stoica Gheorghe, Tanase Floarea, Toader Emilia, Albu Vironica, Bohos Mariana, Georgescu Constantin-Prier, Georgescu Elena, Kalasch Margareta Eugenia, Lucica Maria, Martin Claudia Grigoreta, Matei Carmen, Mester Francisc, Mircu Ana, Perianu Maria, Rites Ana, Secara Viorica, Suvalca Elena, Sarba Maria Rodica, Visan Maria, Barbu Doina, Calcan Gheorghe, Draghiceanu Vasilica, Mihalache Maria, toti reprezentati de mandatar Asociatia Nationala a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instantelor Judecatoresti si Parchetelor (ANPSASIJP), in contradictoriu cu paratii Guvernul Romaniei, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si Casa Nationala de Pensii Publice.
A admis in parte cererile de interventie in interes propriu, formulate de intervenientii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cimpeanu Elena si Adumitrachioaiei Florica.
A admis cererea de interventie in interesul reclamantilor, formulata de Popovici Constantin.
A anulat in parte Hotararea Guvernului nr. 737/2010 - in ce priveste metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu prevazute la art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea).
A suspendat executarea actului administrativ sus-mentionat pana la solutionarea irevocabila a cauzei.
A declinat competenta de solutionare a capatului trei de cerere (anularea deciziilor de recalculare, plata diferentelor banesti si punerea in executare a hotararii, sub sanctiunea platii despagubirilor) si cererile de interventie in interes propriu pentru capatul de cerere avand acest obiect, formulate de intervenientii Nebunu Lizica, Ricinschi Maria, Cimpeanu Elena si Adumitrachioaie Florica, catre Tribunalul Bucuresti - Sectia litigii de munca si asigurari sociale.
- 2. Calea de atac exercitata in cauza
Impotriva Sentintei civile nr. 4.660 din 5 iulie 2011 au formulat recurs, in termenul legal, paratii Guvernul Romaniei, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si Casa Nationala de Pensii Publice, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
La termenul de judecata din data de 26 februarie 2013, la solicitarea de suspendare a judecatii formulata de intimatii-reclamanti si avand in vedere acordul exprimat de recurentul-parat Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Inalta Curte de Casatiei si Justitie a dispus suspendarea judecarii cauzei, in temeiul art. 242 alin. (1) pct. 1 Cod procedura civila.
Recurentii-parati Guvernul Romaniei si Casa Nationala de Pensii Publice nu au fost prezenti la niciun termen de judecata, solicitand judecarea cauzei in lipsa in cuprinsul cererilor de recurs.
Datorita faptului ca pana la data de 27 februarie 2014 niciuna dintre parti nu a solicitat repunerea cauzei pe rol si nici nu a indeplinit vreun act de procedura, in temeiul art. 252 alin. (1) Cod procedura civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie a fixat termen de judecata la data de 27 mai 2014, cu citarea partilor, pentru a se discuta daca opereaza perimarea cererilor de recurs, conform art. 248 alin. (1) Cod procedura civila.
Prin notele scrise depuse la dosar la termenul din 27 mai 2014, recurentul-parat Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a solicitat respingerea exceptiei perimarii si repunerea cauzei pe rol, aratand ca in cuprinsul cererilor de recurs s-a cerut judecarea cauzei in lipsa, iar incheierea prin care a fost suspendata judecata nu a fost comunicata recurentilor, in vederea atacarii cu recurs.
- 3. Considerentele Inaltei Curti asupra exceptiei perimarii cererilor de recurs
Potrivit dispozitiilor art. 248 alin. (1) Cod procedura civila, "Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau revocare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an", iar conform art. 249 Cod procedura civila, "Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care justifica interes."
Totodata, prevederile art. 250 alin. (1) din Codul de procedura civila stabilesc astfel: "Cursul perimarii este suspendat cat timp dainuieste suspendarea judecarii, pronuntata de instanta in cazurile prevazute de art. 244, precum si in alte cazuri stabilite de lege, daca suspendarea nu este cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata".
Prin urmare, dupa incetarea imprejurarilor care au determinat suspendarea, cursul perimarii va continua de la punctul la care s-a oprit, incluzandu-se si timpul scurs inaintea suspendarii.
In conformitate cu dispozitiile legale mentionate, perimarea este o sanctiune procedurala de aplicatie generala, ce opereaza de drept, atat in etapa judecatii in prima instanta, cat si in etapa judecatii in caile de atac, avand un caracter mixt, in sensul ca este o sanctiune procedurala pentru nerespectarea termenului prevazut de lege, constand in stingerea procesului in faza in care se gaseste, dar si o prezumtie de desistare de judecata, determinata de lipsa de staruinta a partilor in solutionarea pricinii.
Din verificarea actelor dosarului rezulta ca, in cauza, nu s-au indeplinit acte de procedura de natura a intrerupe sau a suspenda cursul perimarii, astfel cum sunt prevazute la art. 249-250 Cod procedura civila.
Niciuna dintre partile in cauza nu a manifestat staruinta in solutionarea litigiului prin formularea unei cereri de repunere pe rol a cauzei, aceasta fiind singurul remediu pentru invocarea unei eventuale nelegalitati a incheierii de suspendare.
Recurentul-parat Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, prezent de altfel, prin reprezentant legal, la termenul la care a fost pusa in discutie suspendarea judecarii cauzei in temeiul art. 242 alin. (1) pct. 1 Cod procedura civila, a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei la data de 27 mai 2014, ulterior implinirii termenului de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Sustinerile recurentului-parat, in sensul nerespectarii de catre instanta a obligatiei de comunicare a incheierii prin care a fost suspendata judecata cauzei, in vederea atacarii cu recurs, nu pot fi retinute.
Potrivit dispozitiilor art. 2441 Cod procedura civila, asupra suspendarii procesului, in toate cazurile, instanta se va pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat cu exceptia celei pronuntate in recurs.
In speta, avand in vedere ca incheierea in cauza a fost pronuntata in dosarul instantei de recurs, in timpul judecarii acestei cai de atac si ca decizia pronuntata in recurs este irevocabila, nefiind supusa niciunei cai de atac, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 Cod procedura civila, incheierea prin care a fost suspendata judecata are acelasi caracter irevocabil, nefiind supusa recursului si nici comunicarii, astfel cum fara temei s-a sustinut.
Pentru considerentele expuse, avand in vedere ca in cauza a trecut mai mult de un an de la data suspendarii pricinii, timp in care niciuna dintre partile in proces nu a manifestat staruinta in judecata si nu a solicitat repunerea pe rol a cauzei, iar in aceasta perioada nu a intervenit nicio cauza de intrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Inalta Curte va dispune respingerea cererii de repunere pe rol formulata de recurentul Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si in temeiul art. 248 alin. 1 Cod procedura civila, va admite exceptia perimarii si va constata perimate recursurile declarate de paratii Guvernul Romaniei, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si Casa Nationala de Pensii Publice.

PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECIDE:
Respinge cererea de repunere pe rol formulata de recurentul Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.
Admite exceptia perimarii recursurilor.
Constata perimate recursurile declarate de paratii Guvernul Romaniei, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si Casa Nationala de Pensii Publice impotriva Sentintei civile nr. 4.660 din 5 iulie 2011 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 21 octombrie 2014.

Judecator,
I. Maiereanu
Judecator,
D.I. Vartires
Magistrat-asistent,
G. Grozescu
Judecator,
I. Barba
Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 42 din data de 19 ianuarie 2015
Newsletter PortalCodulMuncii.ro

Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletterul Portalcodulmuncii.ro si primesti cadou Raportul special "3 modele Editabile de Fise de Post si Evaluare"!

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016


Articole similare

Aug012023

Reducerea varstei standard de pensionare cu 2 ani. Legea 212/2023

de Colectiv Portal Codul Muncii 01 Aug 2023
Legea nr. 212 din 7 iulie 2023 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 629 din 10 iulie 2023Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.Articol unic - La articolul 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 ...
Mar312023

Pensiile militare de stat

de Colectiv Portal Codul Muncii 31 Mar 2023
Decizia Inaltei Curtii de Casatie si Justitie nr. 77 din 14 noiembrie 2022 in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile privind interpretarea articolului 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial nr. 49 din 18 ianuarie 2023INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIECOMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA ...
Mar312023

Pensii private

de Colectiv Portal Codul Muncii 31 Mar 2023
Norma Autoritatii de Supraveghere Financiara nr. 4 din 3 februarie 2023 pentru modificarea si completarea Normei nr. 11/2011 privind investirea si evaluarea activelor fondurilor de pensii private, aprobata prin Hotararea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 22/2011, publicata in Monitorul Oficial nr. 142 din 20 februarie 2023Avand in vedere prevederile art. 23, 25, 28 si 54 ...
Mar312023

Pensii private

de Colectiv Portal Codul Muncii 31 Mar 2023
Norma Autoritatii de Supraveghere Financiara nr. 5 din 7 februarie 2023 pentru completarea Normei Autoritatii de Supraveghere Financiara nr. 14/2015 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene aplicabile sistemului de pensii private, publicat in Monitorul Oficial nr. 147 din 21 februarie 2023In conformitate cu prevederile art. 57 alin. (5) si (6) din Legea nr. 411/2004 ...
x