Codul Muncii 2011 TITLUL III

    TITLUL III
    Timpul de munca si timpul de odihna

    CAP. I
    Timpul de munca

    SECTIUNEA 1
    Durata timpului de munca

    ART. 108
    Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
----------------
    Art. 108 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 55 din 30 august 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 18 septembrie 2006.

    ART. 109
    (1) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
    (2) In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.

    ART. 110
    (1) Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus.
    (2) In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.

    ART. 111
    (1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
    (2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.
    (3) Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni.
    (4) Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinta care in niciun caz sa nu depaseasca 12 luni.
    (5) La stabilirea perioadelor de referinta prevazute la alin. (2)-(4) nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca.
    (6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani.
-----------------
    Art. 111 a fost modificat de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011.

    ART. 112
    (1) Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.
    (2) Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.

    ART. 113
    (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern.
    (2) Programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca.

    ART. 114
    Programul de munca si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunostinta salariatilor si sunt afisate la sediul angajatorului.

    ART. 115
    (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza.
-----------------
    Alin. (1) al art. 115 a fost modificat de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011.

    (2) Programele individualizate de munca presupun un mod de organizare flexibil a timpului de munca.
    (3) Durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua perioade: o perioada fixa in care personalul se afla simultan la locul de munca si o perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.
    (4) Programul individualizat de munca poate functiona numai cu respectarea dispozitiilor art. 109 si 111.

    ART. 116
    Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat.

    SECTIUNEA a 2-a
    Munca suplimentara

    ART. 117
    (1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 109, este considerata munca suplimentara.
    (2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.

    ART. 118
    (1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 111 sau 112, dupa caz.
    (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art. 111 sau 112, dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.
----------------
    Art. 118 a fost modificat de pct. 50 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 65 din 29 iunie 2005, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 5 iulie 2005.

    ART. 119
    (1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.
    (2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
    (3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.
-----------------
    Art. 119 a fost modificat de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011.

    ART. 120
    (1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 119 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
    (2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

    ART. 121
    Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.

    SECTIUNEA a 3-a
    Munca de noapte

    ART. 122
    (1) Munca prestata intre orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte.
    (1^1) Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:
    a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;
    b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.
------------
    Alin. (1^1) al art. 122 a fost introdus de pct. 24 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 55 din 30 august 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 18 septembrie 2006.

    (2) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal.
------------
    Alin. (2) al art. 122 a fost modificat de pct. 25 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 55 din 30 august 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 18 septembrie 2006.

    (2^1) Durata normala a timpului de lucru pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore decat in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil si numai in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior.
-----------------
    Alin. (2^1) al art. 122 a fost modificat de pct. 63 al art. I din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011.

    (2^2) In situatia prevazuta la alin. (2^1), angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.
-----------------
    Alin. (2^2) al art. 122 a fost introdus de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011.

    (3) Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca.

    ART. 123
    Salariatii de noapte beneficiaza:
    a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;
    b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
-----------------
    Art. 123 a fost modificat de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011.

    ART. 124
    (1) Salariatii care urmeaza sa desfasoare munca de noapte in conditiile art. 122 alin. (1^1) sunt supusi unui examen medical gratuit inainte de inceperea activitatii si dupa aceea, periodic.
------------
    Alin. (1) al art. 124 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 55 din 30 august 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 18 septembrie 2006.

    (2) Conditiile de efectuare a examenului medical si periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale si al ministrului sanatatii si familiei.
    (3) Salariatii care desfasoara munca de noapte si au probleme de sanatate recunoscute ca avand legatura cu aceasta vor fi trecuti la o munca de zi pentru care sunt apti.

    ART. 125
    (1) Tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte.
    (2) Femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte.

    SECTIUNEA a 4-a
    Norma de munca

    ART. 126
    Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate. Norma de munca cuprinde timpul productiv, timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca.

    ART. 127
    Norma de munca se exprima, in functie de caracteristicile procesului de productie sau de alte activitati ce se normeaza, sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfera de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei activitati.

    ART. 128
    Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati.

    ART. 129
    Normele de munca se elaboreaza de catre angajator, conform normativelor in vigoare, sau, in cazul in care nu exista normative, normele de munca se elaboreaza de catre angajator dupa consultarea sindicatului reprezentativ ori, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor.
-----------------
    Art. 129 a fost modificat de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011.

    CAP. II
    Repausuri periodice

    ART. 129¹
    Perioada de repaus reprezinta orice perioada care nu este timp de munca.
----------------
    Art. 129¹ a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 55 din 30 august 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 18 septembrie 2006.

    SECTIUNEA 1
    Pauza de masa si repausul zilnic

    ART. 130
    (1) In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
    (2) Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.
    (3) Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munca aplicabil si din regulamentul intern, nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca.

    ART. 131
    (1) Salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.
    (2) Prin exceptie, in cazul muncii in schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore intre schimburi.

    ART. 131¹
    (1) Munca in schimburi reprezinta orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit caruia salariatii se succed unul pe altul la acelasi post de munca, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, si care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicand pentru salariat necesitatea realizarii unei activitati in intervale orare diferite in raport cu o perioada zilnica sau saptamanala, stabilita prin contractul individual de munca.
    (2) Salariat in schimburi reprezinta orice salariat al carui program de lucru se inscrie in cadrul programului de munca in schimburi.
----------------
    Art. 131¹ a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 55 din 30 august 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 18 septembrie 2006.


    SECTIUNEA a 2-a
    Repausul saptamanal

    ART. 132
    (1) Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
    (2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
    (3) In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
    (4) In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
----------------
    Alin. (4) al art. 132 a fost modificat de pct. 31 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 55 din 30 august 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 18 septembrie 2006.

    (5) Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda in conditiile alin. (4) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2).

    ART. 133
    (1) In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari.
    (2) Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat in conditiile alin. (1) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2).

    SECTIUNEA a 3-a
    Sarbatorile legale

    ART. 134
    (1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
    - 1 si 2 ianuarie;
    - prima si a doua zi de Pasti;
    - 1 mai;
    - prima si a doua zi de Rusalii;
    - Adormirea Maicii Domnului;
    - 1 decembrie;
    - prima si a doua zi de Craciun;
    - 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
-------------
    Alin. (1) al art. 134 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 202 din 21 octombrie 2008, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 728 din 28 octombrie 2008.

    (2) Acordarea zilelor libere se face de catre angajator.

    ART. 135
    Prin hotarare a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unitatile sanitare si pentru cele de alimentatie publica, in scopul asigurarii asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este obligatorie.

    ART. 136
    Prevederile art. 134 nu se aplica in locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.

    ART. 137
    (1) Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 135, precum si la locurile de munca prevazute la art. 136 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile.
    (2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

    ART. 138
    Prin contractul colectiv de munca aplicabil se pot stabili si alte zile libere.

    CAP. III
    Concediile

    SECTIUNEA 1
    Concediul de odihna anual si alte concedii ale salariatilor

    ART. 139
    (1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.
    (2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

    ART. 140
    (1) Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.
    (2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
-----------------
    Alin. (2) al art. 140 a fost modificat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011.

    (3) Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.
----------------
    Alin. (4) al art. 140 a fost abrogat de pct. 53 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 65 din 29 iunie 2005, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 5 iulie 2005.

    ART. 141
    (1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
    (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.
    (3) Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.
    (4) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

    ART. 142
    (1) Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
    (2) Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar pentru categoriile de salariati prevazute la alin. (1) se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare.
-----------------
    Alin. (2) al art. 142 a fost introdus de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011.

    ART. 143
    (1) Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
    (2) Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca.
    (3) Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.
    (4) In cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) si (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.
    (5) In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.
-----------------
    Alin. (5) al art. 143 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011.

    ART. 144
    Salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

    ART. 145
    (1) Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.
----------------
    Alin. (1) al art. 145 a fost modificat de pct. 54 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 65 din 29 iunie 2005, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 5 iulie 2005.

    (2) Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
----------------
    Alin. (2) al art. 145 a fost modificat de pct. 54 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 65 din 29 iunie 2005, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 5 iulie 2005.

    (3) Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.

    ART. 146
    (1) Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.
    (2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. In acest caz angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

    ART. 147
    (1) In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de odihna.
    (2) Evenimentele familiale deosebite si numarul zilelor libere platite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

    ART. 148
    (1) Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata.
    (2) Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

    SECTIUNEA a 2-a
    Concediile pentru formare profesionala

    ART. 149
    (1) Salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala.
    (2) Concediile pentru formare profesionala se pot acorda cu sau fara plata.

    ART. 150
    (1) Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa.
    (2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai daca absenta salariatului ar prejudicia grav desfasurarea activitatii.
--------------
    Alin. (2) al art. 150 a fost modificat de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011.

    ART. 151
    (1) Cererea de concediu fara plata pentru formare profesionala trebuie sa fie inaintata angajatorului cu cel putin o luna inainte de efectuarea acestuia si trebuie sa precizeze data de incepere a stagiului de formare profesionala, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesionala.
    (2) Efectuarea concediului fara plata pentru formare profesionala se poate realiza si fractionat in cursul unui an calendaristic, pentru sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de invatamant sau pentru sustinerea examenelor de promovare in anul urmator in cadrul institutiilor de invatamant superior, cu respectarea conditiilor stabilite la alin. (1).

    ART. 152
    (1) In cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore.
----------------
    Alin. (1) al art. 152 a fost modificat de pct. 55 al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 65 din 29 iunie 2005, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 5 iulie 2005.

    (2) In situatia prevazuta la alin. (1) indemnizatia de concediu va fi stabilita conform art. 145.
    (3) Perioada in care salariatul beneficiaza de concediul platit prevazut la alin. (1) se stabileste de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu platit pentru formare profesionala va fi inaintata angajatorului in conditiile prevazute la art. 151 alin. (1).

    ART. 153
    Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul.